22,834 matches
-
în limba idiș "Jod", alternativ "Yoed", "Yoid") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. În decursul timpului, grafia denumirii localității a variat, după cum urmează: "Jód", "Jood", 1365; "Jod" 1385; "„kenesiatus valahorum nostrorum regalium in possessione Jood"", 1419; „possessio "Yod"" 1427; Jod 1451; "Joodh", "Jwdh" 1469; "Joód", "Jend" și "Ieud" 1828. Etimologia numelui localității: posibil dintr-un antroponim Ieud(i), atestat în perioada medievală. Ieudul este așezat pe Valea Izei, între Sighet, Vișeu și Borșa
Ieud, Maramureș () [Corola-website/Science/301579_a_302908]
-
și păstrătoarea unor bunuri spirituale de tradiție dacică și romană provincială, care reprezintă un element de continuitate în plus și deosebit de important. Prima mențiune documentară a așezării (dacă luam în seamă localizarea aici a târgului săcuienilor facuta de C.C. Giurescu in 1943), aflată până în prezent, ar data de pe la 1431, când Dan al II-lea scrie tuturor târgurilor și vămilor țării că a reînnoit privilegiul comercial dat de Mircea cel Bătrân brașovenilor (DRH,I,p. 130). Deși așezările de la Bucov din secolele
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
ex. pomicultură, viticultură și creșterea animalelor, complementate de cultivarea terenurilor agricole etc.), activități dominante și astăzi. Este menționat explicit și un sigiliu ecleziast al Chiliei în 1832. În lucrarea "Szathmár vármegye' fekvése, törtn̄etei, és polgári esmérete", publicată de in 1809, satul este descris astfel: Faptul că exista un nucleu de săteni/țărani prosperi - foarte probabil alături de iobagi/jeleri sărăciți, care reprezentau majoritatea țărănimii românești - este susținut și de un eveniment anterior, bine documentat, și anume faptul că sătenii din
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
până în anul 1952-1953 s-au păstrat în bune condiții însă abuzurile perioadei comuniste a făcut ca unele persoane ”entuziaste” să dărâme o parte pentru a folosii piatra la construcția C.P.U.-ului aflat în apropiere. Localitatea Petreni a avut până in 1990 și un cătun cu numele de Pădureni, astăzi abandonat. Cătunul a luat ființă în perioada austro-ungară când locuitori din Petreni s-au retras în zona de pădure pentru a fi scutiți de impozite.
Petreni, Hunedoara () [Corola-website/Science/300554_a_301883]
-
1895 deja locuiau 5215 de persoane. Despre fertilitatea pământului, locuitorii așezării afirmau în 1820: Cam jumătate din toate hotarele satului este stearpă și în afară de ovăz nu prea crește altceva. Pământul este arat pentru boii de povară, crește secara, orz, ovăz, in, cânepă, linte, cartof obișnuit. Este nevoie ca pământul să fie arat de trei ori pe an, și este nevoie să fie dat și cu îngrășământ. Pământul bine cultivat, după un köböl produce șase clăi, iar o claie dă o baniță
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
a selectat în anii 60 o casă din Șerel care a fost translatată și a devenit piesă de patrimoniu a muzeului. Satul Șerel [Șierul] este atestat documentar din noiembrie 1435 ca sat liber în districtul Hațeg (libera villa Syerel nominata... in eodem Districtu Haczak). În primul document care atestă existența așezării (emis în Hațeg, la 20 noiembrie 1435) (vezi imagine "prima atestare documentară") se face referire la „Costea, Stanciu și popa Vâlcu, foștii cnezi de Râușor, care împreună cu frații și fiii
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Serelye 1733 Seret 1760-1762 Serél 1800 Serel 1808 satul (pagus) Serell, Scherl 1839 Serél, Serelu 1854, 1857 Serél, Sereliu 1882 Serél, Serély, Sierulu, Seretu 1925, 1932, 1956 Șerel. Din punct de vedere administrativ, așezarea a fost integrată în districtul Hațeg (in districtu Haczag, 1453; in districtu de Haczak 1518, 1519), în ocolul Mățești din perimetrul văii Hațegului aflate în comitatul Hunedoara (Comitatus Hunyadiensis, in Circulo Vallis Hatzeg, in Processu Mátsesdiensi, 1817; Hunyad vármegye, Hátszegi kerület Macesdi járás,1839); în dioceza arhiepiscopiei
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Serél 1800 Serel 1808 satul (pagus) Serell, Scherl 1839 Serél, Serelu 1854, 1857 Serél, Sereliu 1882 Serél, Serély, Sierulu, Seretu 1925, 1932, 1956 Șerel. Din punct de vedere administrativ, așezarea a fost integrată în districtul Hațeg (in districtu Haczag, 1453; in districtu de Haczak 1518, 1519), în ocolul Mățești din perimetrul văii Hațegului aflate în comitatul Hunedoara (Comitatus Hunyadiensis, in Circulo Vallis Hatzeg, in Processu Mátsesdiensi, 1817; Hunyad vármegye, Hátszegi kerület Macesdi járás,1839); în dioceza arhiepiscopiei romano-catolice de Alba Iulia
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Seretu 1925, 1932, 1956 Șerel. Din punct de vedere administrativ, așezarea a fost integrată în districtul Hațeg (in districtu Haczag, 1453; in districtu de Haczak 1518, 1519), în ocolul Mățești din perimetrul văii Hațegului aflate în comitatul Hunedoara (Comitatus Hunyadiensis, in Circulo Vallis Hatzeg, in Processu Mátsesdiensi, 1817; Hunyad vármegye, Hátszegi kerület Macesdi járás,1839); în dioceza arhiepiscopiei romano-catolice de Alba Iulia și în districtul Hațeg, cercul Pui (Gyulafehervári katholikus vidék Hátszegi kerületi Puji alkerületi 1850-1854); în comitatul Hunedoara, districtul Râu-Bărbat
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
Șerel. Din punct de vedere administrativ, așezarea a fost integrată în districtul Hațeg (in districtu Haczag, 1453; in districtu de Haczak 1518, 1519), în ocolul Mățești din perimetrul văii Hațegului aflate în comitatul Hunedoara (Comitatus Hunyadiensis, in Circulo Vallis Hatzeg, in Processu Mátsesdiensi, 1817; Hunyad vármegye, Hátszegi kerület Macesdi járás,1839); în dioceza arhiepiscopiei romano-catolice de Alba Iulia și în districtul Hațeg, cercul Pui (Gyulafehervári katholikus vidék Hátszegi kerületi Puji alkerületi 1850-1854); în comitatul Hunedoara, districtul Râu-Bărbat - Mățești (azi, Zăvoi) la
Șerel, Hunedoara () [Corola-website/Science/300560_a_301889]
-
ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte consistent, de regulă din prune fără zahăr și care înainte de consum trebuie prefăcut (subțiat) cu un pic de lapte ori apă calduțe (huțulă=lecvar); lipigeu=cearceaf de regulă din in ori cânepă; ler= cuptorul de la sobă; lașcă=tăiței făcuți în casă prin frământarea cocii, lățirea ei cu druga, uscare și tăiere;lat de palmă=um egală cu lățimea podului palmei sub degetul mare; lopari=o piesa în formă de lopată
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
din lemn care se folosește la stors uleiul din semințe de dovleac, cu ajutorul:sacului de pănura, penelor și a maiului; șubi=țesături din lână, aba, pănură din care se confecționează: șube, ciaoreci,cergi, desagi, străiți, laibere, lăibăruțe; sârbituri=țesături din in ori cânepă făcute la războiul de țesut; șărămpău= șanț mai mărișor făcut de regulă de torenții ploilor repezi ori de roțile carelor împedicate; șciofârnog= ființă cu defecțiuni la unul ori mai multe picioare; șubă cu căpeñeag=șubă (palton) de aba
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
afla sub stăpânire austro- ungară. Perioada de neutralitate a României 1914-1916, este o perioadă în care nu s-au petrecut fapte deosebite la Lunca Bradului. Oamenii politici erau în anul 1915 pentru intrarea României în război,,Transilvania nu era inclusa in Romania regala. Imediat după ce armata română a luat decizia de a trece vechile granițe ce o despărțeau de Transilvania, defileul Toplița- Deda, a fost supus unor lucrări specifice razboiului urmele lor fiind vizibile și astăzi în zona tunelului. În 24
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
A. M., 2008. Argument pentru actul de cultură. În Șoptana, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, nr. 3 (9), septembrie, pp. 1 - 4. 23. OLĂRESCU, A.M., CIONCA, M., LEONĂCHESCU, N.P., 2008. Aspects regarding good practice of social - cultural activation of aged people in rural community life. In Proceedings of The 3rd International Symposium e CEL 3, Spiru Haret University Bucharest, Editura Fundației România de Mâine, București, pp. 373 - 382, ISBN 978-973-163-263-6. 24. OLĂRESCU, A. M., 2008. Proiectul European de Cercetare „Oportunități culturale și de informare
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
ales livezile dar și vița-de-vie. Dealurile de asemeni mai sunt bogate și în cătină, porumbele, zgorghine, coarne, etc. toate acestea fiind culese atât pentru producție proprie de băuturi alcoolice, cât și pentru comerț, ele fiind vândute. Altădată se cultiva mult inul și cânepa, ele fiind foarte folosite în acele vremuri. Acum însă, apariția materialelor sintetice și de bumbac au stopat cultivarea inului și a cânepii. Pe lângă o mulțime de izvoare și ape bune de băut care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
culese atât pentru producție proprie de băuturi alcoolice, cât și pentru comerț, ele fiind vândute. Altădată se cultiva mult inul și cânepa, ele fiind foarte folosite în acele vremuri. Acum însă, apariția materialelor sintetice și de bumbac au stopat cultivarea inului și a cânepii. Pe lângă o mulțime de izvoare și ape bune de băut care sunt pretutindeni pe teritoriul comunei, aceasta este scăldată de râul ce îi împarte numele. Râul Cașin izvorăște din muntele Cașin, județul Covasna, traversând pe lungimea de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
declarând că „Este un transfer pe care-l așteptam de mult. Sper sa fiu «adoptat», asa cum s-a întâmplat si cu ceilalți fotbaliști craioveni. Sper sa fac treaba buna aici si sa am rezultate, astfel încât sa confirm increderea investita in mine de conducerea clubului”. A debutat la Steaua într-un meci cu Shelbourne la data de 27 iulie 2005, contând pentru a doua rundă de calificare în Liga Campionilor, scor 0-0. Iacob a jucat și în meciul retur, care a
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
permite colorarea rapidă a desenelor schițate în creion sau în tuș. Asta însă nu exclude folosirea ei în lucrări elaborate, cum sunt lucrările lui Dürer, sau Turner. Tehnica a fost folosită începând cu secolul al XIX-lea la ilustrarea cărților, in special a celor pentru tineret, iar actual este folosită, alături de guașă, la crearea benzilor desenate și a desenelor animate tradiționale. Este folosită și pentru realizarea decorurilor în teatru. Aparenta sa simplitate o face atractivă pentru începători, însă în realitate spontaneitatea
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
înființarea în Anglia a societății "Royal Watercolour Society", fondată de William Frederick Wells (1762 - 1836) în 1804 la Londra și a "New Water Colour Society" în 1832, iar în Scoția în 1878 s-a înființat "A Scottish Society of Painters in Water Colour". De asemenea, în 1834 a apărut celebrul producător de acuarele Winsor & Newton. Societățile organizau expoziții anuale, adunau recomandări de la cumpărători și se implicau în dezbateri estetice, de exemplu între tradiționaliștii acuarelei și susținătorii guașei. În perioadele georgiană și
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
de cobalt, verde veronez (viridian), galben de cadmiu, aureolin (galben de cobalt), alb de zinc, și o gamă largă de carmin. În Statele Unite, acuarela a devenit populară în mijlocul secolului al XIX-lea, în 1866 fiind înființată "American Society of Painters in Watercolor" (acum "American Watercolor Society"). Principalii acuareliști au fost William Trost Richards, Fidelia Bridges, Thomas Moran, Thomas Eakins, Henry Roderick Newman, John LaFarge, John Singer Sargent și, în special, Winslow Homer. În Europa, pe continent acuarela a fost mai puțin
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
purtau la sărbătoare în picioare cizme sau iminei aduși tot din târgurile ardelene, spre deosebire de țăranii obișnuiți care purtau opinci. Femeile nu purtau rochii, ci doar cămăși lungi până la glezne, fote și broboade vărgate la capăt, bunde și ii de cânepă, in (în zilele de lucru) sau din bumbac brodate cu lânică sau arnici. Prima școală este atestată la 1838, dar învățământul a fost practicat intermitent. Prima școală stabilă a fost înființată în 1891 în cătunul Lunca Pârciului. Până atunci, localnicii erau
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
bucăți de zgură de turnătorie. Bătrânii povestesc că în acea parte pe timpuri erau pe marginea șanțurilor și a drumurilor grămezi de zgură. (Mascas Marin - fost brigadier CAP ) Denumirea de Topile vine de la faptul că acolo femeile topeau cânepă și inul, pentru că nu mergeau la Criș că le era frică să nu o ducă apă și era prea departe de sat. (Frentiu Titus) ( TOP'ILĂ, topile, s.f. 1. Loc îngrădit în albia unui râu sau într-o apă stătătoare unde se
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
S-V se numește Cotul Tuchilați, iar partea dinspre N-V se numește Cotul Florești; câmpia este reprezentată prin Șesul Burlei, teren folosit pentru pășune și fânețe, des inundat primăvara; satul Blândești a aparținut din punct de vedere administrativ până in 1864 Ocolului Târgului, Ținutul Botoșani; din 1864 și până spre sfârșitul sec XIX a aparținut de comuna Gorbănești, ca apoi până în anul 1926 să aparțină de comuna Vânători; în 1926 s-a înființat comuna Blândești, care a ființat astfel până în
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
Fiind înconjurat din toate părțile de munți și dealuri impadurite, temperatura, vânturile și ploile ce se produc în comuna Leșu, sunt în bună parte determinate de cauze locale. Dupa cum afirma Ion I. Degica, in teza sa de doctorat elaborata in 1935, precipitațiile atmosferice variaza intre 712-780 mm. Plouă mai ales primăvara și la sfârșitul toamnei. Primăvara e relativ lungă, răcoroasă și ploioasă. Vara este scurtă și nu prea caldă, căldura cea mai mare în regiune ajungând la +32 °C - +34
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
anume Volhiniană, fiind alcătuită din punct de vedere petrografic din marne și argile cu benzi subțiri nisipoase și cu unele intercalații de gresii. Stratele de la suprafață au servit drept material în geneza rocilor, suferind în decursul timpului fenomene de loessoidizare in situ. - depozite loessoide - depozite argiloase - depozite de marne - depozite fluviatile Solurile evoluate pe aceste depozite sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Depozitele fluviatile, sunt materiale depozitate în prezent în mod succesiv în lunci sau firele de vale, care acoperă
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]