22,190 matches
-
2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. 58. Muscetta, Carlo, Giovanni Boccaccio, Editori Laterza, Bari, 1972. 59. Nissen, Christopher, Acquisition, Renunciation, and Retribution in the Decameron, in Ethics of Retribution in the Decameron and the Late Medieval Italian Novella: Beyond the Circle, Lewiston, N.Y: Mellon University Press, 1993, pp. 7-29. 60. Oțetea, Andrei, Renașterea, Editura științifică, București, 1964. 61. Paraschiv, Mihaela, Femeia în Roma antică, Editura Junimea, Iași, 1999. 62. Payne, Robert O., Geoffrey Chaucer, in Twayne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
del Decameron, Editori Laterza, RomaBari, 1973. 75. Sanctis, Francesco De, Boccaccio's Human Comedy, in Critical Perspectives on the Decameron, translated by Joan Redfern, edited by Robert S. Dombroski, London, Hodder and Stoughton, 1976, pp. 26-37. 76. Idem, Istoria literaturii italiene, traducere, studiu introductiv și note de Nina Façon, Editura pentru Literatură Universală, București, 1965. 77. Schmitt, Jean-Claude, Le corps, les rites, les rêves, le temps. Éssais d’antropologie mediévale, Editions Gallimard, 2001. 78. Serafini-Sauli, Judith, Giovanni Boccaccio, în Twayne's
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
literare” versul ultim este: „Ah! organele ’s sfărmate și maestru e nebun!” în toate cele 11 ediții ale sale Titru Maiorescu păstrează aici nearticulat: „maestru” tocmai pentru a nu se da naștere la confuzii. Eminescu are, în manuscrise, chiar termenul italian: „maestro”. Este vorba de șeful de orchestră, acel „maestro” care dirijează cosmosul, acel „actor” sau „Demiurg” (cu sensul de administrator al Creației, de „zeu” pe care Vlahuță pare a-l înțelege astfel dar îl particularizează în omenescul bolnav): acesta a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
este credibil ca poetul nostru să-l fi atacat cu revolverul pe cel mai vechi dintre ei, cu care se cunoaștea din studenție, care apoi îl va duce la Viena și, după însănătoșire, îl va aduce acasă după un ocol italian. Când confundă data de 28 iunie, atât de importantă în istoria pe care însuși o trăiește, cu un 8 iulie problematic N. Pătrașcu nu poate să convingă. Când propune relația Leopardi Ranieri ca gen proxim al aceleia dintre Eminescu și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
casa părintească din Viena. Devenit ofițer de artilerie, s-a întors la începutul anului 1917 pe frontul rusesc. Pentru fapte de vitejie a fost decorat de mai multe ori și avansat locotenent. În martie 1918, a fost strămutat pe frontul italian. Versiunea finală a Tractatus-ului a produs-o în timpul unei permisii din vara acelui an. Este interesant că Wittgenstein și-a dorit ca textul să apară la editorul Jahoda, cel care publica lucrările lui Karl Kraus. Este încă un indiciu că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Cuvânt înainte“ pentru acel manuscris care va fi publicat sub titlul Cercetări filozofice, după ce menționează discuțiile pe care le-a purtat asupra Tractatus-ului cu Ramsey, Wittgenstein evocă critica făcută lucrării sale de tinerețe de către un alt coleg de la Cambridge, economistul italian Piero Sraffa și adaugă: „Acestui imbold îi datorez ideile cele mai pline de consecințe ale acestei scrieri.“ Despre ce putea să fie vorba? Sraffa, un adversar al lui Mussolini, care se refugiase la Cambridge cu sprijinul lui Keynes, nu avea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
trăiește. În acest sens, ,,psihologii au descoperit că o relație are o probabilitate foarte mare să se încheie dacă un partener produce expresii faciale care exprimă disprețul chiar dacă celălalt nu le observă"26. Explicația ne este oferită de rezultatul cercetării italienilor Giacomo Rizzolatti și Vittorio Gallese (1996) de la Universitatea din Parma. Aceștia au înregistrat disprețul unor persoane cu ajutorul unei clase de celule nervoase cu rol de a controla mușchii și mișcările corpului (,,neuronii-oglindă"), care acționează la fel ca un poligraf interior
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mai sacadate, ale francezilor mai regulate 64. Sintetizând, putem constata că diferențele în praxisul gestual se manifestă atât din punct de vedere cantitativ (nordicii percep gesticulația italienilor ca fiind excesivă și ridicolă), cât și din punct de vedere calitativ (gesturile italienilor sunt recunoscute ca fiind expresive și dinamice). Plecând de la relația cuvânt-gest, Peter Andersen evidențiază culturile verbale sau slab contextuale, în care comunicarea este explicită sau verbală și culturile nonverbale sau foarte contextuale, în care oamenii comunică implicit, fără a avea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ales de suferințe psihice este foarte greu, Într-adevăr, de spus cît din procesul de vindecare se datorează experienței psihoterapeutului, și cît autosugestiei pacientului, adică puterii/disponibilității lui interioare de a lupta cu boala, de a se vindeca. Un proverb italian este revelator În acest sens: „A avea voința de a te vindeca e o parte a sănătății”. „Psihopatul este o ființă adaptată la sine, dar neadaptată la mediu și la viața Înconjurătoare.” (Lucian Blaga) Psihopatul este, de fapt, un „caracteropat
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nu al Spaniei sau al Italiei pentru prezentarea noastră este cel al notei de inedit pe care îl oferă acest imperiu. Prin apartenența țării noastre la grupul țărilor latine, cercetătorii români sunt familiarizați mai ales cu cultura franceză, spaniola și italiană. În ceea ce privește țările vorbitoare de limbi germanice, putem vorbi de o preferință pentru Anglia și Germania, probabil datorită statutului de limbă internațională principală al celei dintâi și a evenimentelor istorice în care a fost implicată cea de-a doua, alături de România
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
regină nu dădea de înțeles că ar dori să se căsătorească. În același timp, avea un comportament masculin și purta haine bărbătești. La curte se auzeau tot mai des glasuri care vorbeau despre o posibilă idilă misterioasă cu un conte italian. Însă adevăratul punct de interes pentru regină îl reprezenta domnișoara ei de onoare, Ebba Sparre„,companioana sa în pat“. Gestul Cristinei, de a împărți patul cu una din doamnele ce făceau parte din suita regală nu era ceva neobișnuit pentru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
regele era slab pregătit și ineficient în privința afacerilor externe [...] Ministrul danez, M. Scheel, i-a raportat stăpânului său că regele Carol al XI-lea părea să fi fost jenat de întrebările puse, privea în pământ și a fost taciturn“. Scriitorul italian Lorenzo Magalotii, care a vizitat orașul Stockholm în anul 1674, afirma despre rege că„de fapt îi este frică de orice, discută cu greu cu străinii și nu privește pe nimeni în ochi“. Cu toate acestea, tânărul rege de numai
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
duce. Acesta a ajutat constant familia Mazarin atât din punct de vedere financiar, cât și moral, încurajându-l pe tânărul Mazarin să studieze. Băiatul, datorită aspectului său îngrijit și înfățișării prezentabile, a devenit repede bun prieten cu copiii caselor nobiliare italiene. În același timp era dedicat familiei, mai ales că în acele timpuri primul născut trebuia să împartă cu tatăl în mod egal responsabilitățile privind creșterea, educarea și asigurarea unui venit fraților și surorilor mai mici. Giulio și-a îndeplinit cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
șef al ordinului Carmelitelor, în timpul predicii pe care a ținut-o la Roma, dedicată morții cardinalului, a realizat una dintre cele mai frumoase caracterizări ale lui Mazarin, care însumează toate calitățile acestui mare om de stat:„A fost francez și italian, soldat și doctor în drept, laic și cardinal, un străin și un slujitor al coroanei, exilat și plenipotențiar, supus și prieten al regelui; una dintre cele mai de seamă victime, un phoenix; un Phoebus după ce norii s-au îndepărtat; arbitru
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a ocupat în mod special de arborele genealogic al regelui, până la a zecea generație, a dezvoltat o metodă de calcul procentual al strămoșilor lui Ludovic. Astfel, era 28% francez, 26% spaniol, 11% austro-german, 10% portughez, restul fiind ocupat de influențe italiene, slave, engleze. Bunicii săi materni erau Filip al III-lea al Spaniei și Margareta de Austria. Bunicii paterni erau Henric al IV lea al Franței și Maria de Medici. Printre strămoșii lui Ludovic se numără împăratul Sfântului Imperiu Roman, Carol
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
plurima scitu sanequam digna commemorat cunoscută cu titlul prescurtat: Hypnerotomachia Poliphili. Aceasta a fost publicată în decembrie 1499 la Veneția, la tipografia lui Aldus Manutius. Lucrarea este anonimă, dar un acrostih, format din prima literă a fiecărui capitol al versiunii italiene dezvăluie identitatea autorului: Poliam Frater Franciscvs Colvna Peramavit, în traducere: Fratele Francesco Colonna a iubit-o foarte mult pe Polia. Ca orice lucrare al cărui autor este necunoscut,au existat mai mulți presupuși autori: a fost atribuită, pe rând, atât
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lucrare, probabil datorită dificultății textului. Dintre aceștia, bibliologul Ștefania Cecilia Ștefan, de la Institutul de Memorie culturală din București, abordează aceeași temă remarcată și de noi, în cercetările efectuate: cea a perspectivei arhitectonice. În lucrarea intitulată Provocările unei capodopere a Renașterii italiene, în lumina hermeneuticii (post)moderne, aceasta declară: „[...] Fiind mai mult decât un obiect frumos, cartea a atras admirația savanților de pretutindeni pentru înaltul nivel de erudiție privind, în principal, chestiunile filologice și arheologice legate de arhitectură. Într-adevăr, ea conține
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este zeița romană a dragostei, este asociată cu planeta Venus). Funcțiile fiecărui salon au fost definitivate în jurul anilor 1675-1678 și le vom prezenta în acest subcapitol. Camerele au fost decorate de Le Brun și se poate vedea reflectată influența artei italiene, mai ales cea a lui Pietro da Cortona, mentorul lui Le Brun. Decoratorul s-a inspirat din stilul folosit de Da Cortona în decorarea palatului Pitti din Florența. Cuadratura tavanelor folosită în Sale dei Planeti de la Pitti a stat la
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
secrete între el și regină crește. Referitor la această situație neelucidată, cinismul pamfletarilor este extrem, dar, în egală măsură, contradictoriu. Datorită originii sale, Mazarin a fost acuzat de homosexualitate. În acele timpuri numele alternativ al acestei deviații sexuale era„viciul italian“. Tot Primi Visconti, relatează cu indignare cum, ajungând în Franța, părerea unanimă a locuitorilor acestei țări era că toți italienii sunt homosexuali:„Marchizul de La Vallière a vorbit cu mine despre acest subiect. Însă, într-o zi, m-a abordat într-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
Eco, sistemul autor-dată funcționează bine numai În anumite condiții: În lucrare trebuie să fie vorba despre o bibliografie omogenă și specializată, cu care cititorii lucrării publicate ar putea fi la curent: Dacă voi faceți, să zicem, o teză despre cultura italiană din prima jumătate a secolului, În care veți cita romancieri, poeți, oameni politici, filosofi și economiști, sistemul nu mai funcționează, fiindcă nimeni nu este atât de obișnuit să recunoască o carte după dată și, dacă știe s-o facă Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
un exercițiu interpretativ din partea voastră” (p.171). În fine, dacă se citează un autor străin, dar numai spre a extrage din el o informație, niște date statistice sau istorice, o judecată generală, se poate folosi și doar o bună traducere italiană [respectiv românească, n.n.] sau de-a dreptul a traduce fragmentul, spre a nu-l supune pe cititor la salturi continue de la o limbă la alta (Eco, 2000, p. 171). Regula 7. Trimiterea la autor și la operă trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Eminescu faptul că numele său a fost dat unui personaj dintr-o peliculă modestă (cum notă în cronică să din 23 martie 1942 "New York Times"), intitulată Secret Agent of Japan, personaj care a fost interpretat de actorul american de origine italiană Frank Puglia 62... IV.4. Un student boem: poetul Florian Becescu Înainte de a-l cunoaște pe tânărul Victor Eminescu sau pe Vasile Butză, Florian Becescu avea o oarecare notorietate în câmpul literelor românești. Era colaborator al "Convorbirilor Literare", "Convorbirilor Critice
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
aceeași colecție a aparut: • Controverses autour du Deuxième sexe de Simone de Beauvoir, Simona Necula • Didactica aparteneței, Cătălina Mihalache • La Dimension humaine de l'histoire. L'Héritage intellectuel de Alexandru Duțu, Laurențiu Vlad (sous la direction de) • Machiavelli și Renașterea italiană. Studii, William J. Connell În pregătire: Studii de istorie culturală, Roger Chartier 1 Lys, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. 2 Ibid. 3 Michel Foucault, Viața oamenilor infami, în Michel Foucault, Theatrum philosophicum. Studii, eseuri
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
piper, 300 ml ulei de măsline Verdețurile se pun în apă clocotită, se lasă până se răcesc, apoi se scurg și se toacă mărunt și se amestecă cu gălbenușurile. Se condimentează și se pune uleiul ca la o maioneză. SOS ITALIAN 1 pahar de vin alb se pune la fiert la foc domol, se adaugă pătrunjel, ceapă, usturoi și ciuperci tocate fin. După 20 de minute, se adaugă sare, piper și o lingură de ulei. Înainte de a fi servit, sosul se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
și îl ornăm cu roșii, ardei iute, verdeață și suc din saramură. Se servește cu mămăligă caldă. SARDELE CU CEAPĂ 1 kg sardele, 500 g ceapă, 3 linguri de oțet, făină de grâu, sare, piper și ulei. Este o rețetă italiană. Se dau sardelele prin făină și se prăjesc în ulei. Ceapa se taie peștișori și se călește puțin, apoi se stropește cu oțet, sare, piper și coriandru. Într-un vas se pune un rând de sardele, un rând de ceapă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]