22,633 matches
-
Televiziunea cea de toate zilele", din volumul "Românul imparțial". Ne critici? M. C. "Cei mai mulți dintre noi am făcut revoluția la televizor. Firește, un pas înainte față de alte vremuri mult mai puțin dezvoltate din punct de vedere tehnologic. Vremuri descrise, de pildă, în "Letopisețul cantacuzinesc". Televiziunea are partea leului și în viața noastră de zi cu zi, nimeni nu poate contesta asta. Televiziunea, deci, e cea care impune, validează sau dărâmă valori, propune elita țării, falsă în proporții covârșitoare. Fiindcă nu personalitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
din ce în ce mai selectiv. A. V. Îți mai place ceva la televiziune? M. C. (râde) Ce îmi mai place la televiziune?! Vrei să-ți spun așa, de-a dreptul? Păi, sigur că sunt și lucruri care îmi plac! Unele au dispărut. De pildă, îmi plăcea foarte mult emisiunea lui Sava8... A. V. ...chiar dacă era intempestiv... M. C. ...chiar dacă era intempestiv, chiar dacă avea schimbări de direcție foarte rapide. În vremea aceea, nu aveam, totuși, un spectru foarte larg de emisiuni de acel gen ca să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
-ți pândească reacțiile... Era un exercițiu dur, dar foarte folositor. Altfel, dacă e să mă las după nevoia interioară, care e precumpănitoare, cred că ceea îmi priește și este cu adevărat rodnic, este să-mi îngădui reveniri în timp. De pildă, i-am prezentat lui Neculai Păduraru 1 o mare expoziție la sala Dalles, una dintre cele mai frumoase, într-un moment destul de greu, cu certuri aberante, cu cenzura, ca s-o putem deschide a fost nevoie de multă cerbicie. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de comparație, de confruntări, sigur că îmi ies la iveală aspecte noi. Nu m-am dat niciodată înapoi de la ideea unei revizuiri, care era sportul de preferință al lui Eugen Lovinescu. Când a fost cazul, mi-am făcut autocritica, de pildă, pentru unele judecăți mai grăbit-severe ale tinereții. A fost cazul cu Marcel Duchamp, care părea un fel de..., cum să spun, un reprezentant al non-artei, al disprețului pentru arta-senzor convențional, al meșteșugului acumulat, în favoarea unui conceptualism destul de aleatoriu. Dar această
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
ajuns redactor-șef, ce strategie ați avut? D.H. Am găsit-o ca un sac cu materiale disparate, duse la comitetul central ca să se primească aprobare, în care se amestecau câteodată lucruri interesante, importante, cu altele de mâna a doua: de pildă, interviuri luate din diferite publicații, care nu pot să impună o revistă. Ideea că există deja "Secolul XX" era un mare progres. Am venit după doi ani de la înființare, dar ea exista încă în acea, aș spune, incertitudine de promisiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de adevăr, dar de severitate cu noi înșine, fiindcă, a pretinde limbajului criticii muzicale o anume seriozitate, fără analogii puerile și comparații naive (Căplescu vorbea și de astfel de lucruri) însemna a întinde altfel ștacheta pentru întreaga producție culturală. De pildă, pe linia aceasta, am publicat un text mare, de peste 50 de pagini, al lui Aurel Stroe, întâi am semnalat "Choeforele", succesul lui de la Avignon, pe urmă am publicat un text întreg de doctrină muzicală, cu raportări la matematică ale muzicologului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
acestea nu în sensul circumstanțial, ci în avantajul profund al ființei românești. Noi nu putem să stăm drepți în fața umanității, cea de astăzi și cea de mâine, dacă nu știm să ne apărăm aceste valori. Am făcut la Putna, de pildă, în 2010, un caiet care trasează o preocupare în căutarea absolutului Eminescu. Față de atâtea nesăbuințe care s-au rostit pe seama lui, Eminescu este o imensă șansă pentru România, o șansă de universalitate. Poet care are acuitatea fantastică a lui Hölderlin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
atât, dacă mai avem un minut. A.V. Sigur. I.H. Nu vă luați după aparența de melancolie, de tristețe, pentru că Emil Brumaru dă un raport foarte exact... A.V. Știu. I.H. ...despre starea, despre vremea și despre vârstele lui. De pildă, aflăm din poezia lui ce făcea la 30 de ani. Am făcut puțin pe detectivul Artur, și m-am uitat. În "Julien ospitalierul" spunea că duce o viață destul de retrasă la țară, "și iată, v-o jur în patul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
i-au ajutat pe români să-și realizeze fantezia lor antisemită. Planificarea masacrului s-a bazat pe exemplul pogromului de la Dorohoi, din vara anului 1940, și nu pe pogromurile executate de naziști în Europa de Răsărit, care abia începuseră (de pildă, pogromul de la Lvov, de la începutul lunii iulie 1941); însă fără prezența Armatei germane în România, regimul lui Antonescu nu ar fi îndrăznit să pună la punct un astfel de plan, de asemenea proporții. Evacuarea evreilor din Iași făcea parte din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
locurile libere nu erau admiși localnici decât atunci, dacă trecutul lor sau al părinților lor nu putea prezenta nimic ce era posibil a fi considerat ca aparținând specificului burghez. Foști industriași, comercianți, ofițeri de rezervă, judecători sau funcționari publici, de pildă, sau copiii lor, nu erau primiți în posturi; din avocații, ai căror număr era de peste 300, n-au fost admiși la avocatură decât cam 15. Dar și oamenii care au găsit posibilitatea de muncă n-au primit decât funcțiuni inferioare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o construcție pe mai multe planuri pe principiul montajului filmic, am schimbat în anumite scene raporturile, am luat texte de la anumite personaje și le-am inserat în textul altora. Prin urmare, inovația se regăsește mai mult la nivel dramaturgic. De pildă, în celebra scenă de teatru în teatru - nu apar actorii, ci chiar Polonius, Claudius și Gertrude sunt puși în situația de a juca rolurile. Vreau să mă întorc la simplu, la sondarea personajelor, într-o formulă nu spectaculoasă din punct
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
simbolic al unui Baconsky, poate singurul scriitor cu coaie dintrțo „carte“ de 300 de pagini... : „Or, mițar fi greu să nu spun, să nu recunosc, stilul anilor 1950, pe care îl cunosc foarte bine, în procedee de acest gen, de pildă, când un redactor obscur mutila un poem al unui mare poet nu zic sudțamerican, ci al unui mare poet sârb, care pentru poporul său înseamnă ceea ce pentru noi înseamnă Arghezi sau Blaga sau Barbu. Încă nu sța găsit nici un redactor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
a secolului al XIX-lea continuă să producă, sub pana unor Robert B. Parker, Jeffrey Archer, John Grisham, Elmore Leonard, James Patterson, Sue Grafton, cărți care se vând în sute de mii de exemplare. În România, puținii oameni onorabili (de pildă, George Arion) abia dacă reușesc să convingă o mână de cititori... Alaa al-Aswani » Blocul Yakubian Turnul Babel din Cairo Bogdan Romaniuc Blocul Yakubian este primul roman al scriitorului egiptean Alaa al-Aswani. Blocul Yakubian a fost unul dintre marile succese literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
plus un supliment de alți zece, cu taxiul, care nu contează. Aș zice că treburile m-au împins, ca norocul, dintr-un cap într-altul al urbei. Dar și dacă n-aș fi avut treabă, mi-aș fi făcut. De pildă, să o iau prin parcuri până în piața Badea Cârțan ca să cumpăr mere de la gugulani. Urmează 7 fructe diferite. Le-am mâncat? Mda. Am molfăit un măr, o pară, două portocale, un grep, niște piersici din compot (deși astea nu prea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
meu, el zicea: În clipa în care noi acoperim greșeala fratelui nostru, Dumnezeu o acoperă pe a noastră, iar când noi scoatem la iveală greșeala fratelui nostru, Dumnezeu o vădește pe a noastră. - Tot el a povestit despre smerenie o pildă ca aceasta: Împăratul Teodosie cel Tânăr auzind de un monah îmbunătățit, s-a îmbrăcat în haine simple oștășești și l-a vizitat pe acela. Cum petreceți voi călugării? Ne rugăm pentru mântuirea voastră, a zis călugărul. A văzut într-un
Editura PimEN CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 by http://confluente.ro/27_august_Editura Pimen_cel_mare_ion_untaru_1377568741.html [Corola-publishinghouse/BlogPost/364948_a_366277]
-
termenii de loc și spațiu. Spațiile au devenit locuri prin denumirea lor", iar "locul este spațiul căruia i s-a atribuit semnificație"1. Astfel, locurile sunt cele care fundamentează conștiința identitară prin seturi de asociații simbolice și fizice, ca de pildă ce și unde înseamnă "acasă" pentru noi2. Așa cum demonstrează Edward W. Soja, disciplina geografiei a ocupat în trecut un rol secundar în cadrul științelor socio-umane, rolul important deținându-l istoria și istorismul 3. În opinia autorului, disciplina geografiei a câștigat "credibilitate
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
inovatoare, însă cu un caracter științific mai serios, create în contrapondere, în spațiul nostru geografic. Doar cunoscând noile curente intelectuale de mare cuprindere, putem fi în situația de a le accepta sau de a le respinge, după caz, atunci când, de pildă, se cercetează relațiile țărilor din vechiul bloc comunist cu centrul de putere sovietic sau cu centrele culturale apusene în perioada Războiului Rece. Această sarcină de a descoperi metodologii și aparate conceptuale adecvate le revine și cercetătorilor români, ținând cont însă
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
de reprezentare, de subiectivitate și de identitate, iar hărțile devin constructe mentale dependente de modul în care observatorul își reprezintă spațiul geografic. Conceptele cele mai importante care revin cu prioritate în atenție sunt frontierele și identitățile. În acest mod, de pildă, Lucien Febvre interpreta istoria evoluției semantice a termenului frontieră ca semn al transformărilor realității istorice o dată cu formarea statului național modern 24, iar Jean-Jacques Wunenburger constata în privința imaginarului teritorial: "...Europa pare să aibă pe axa latitudinală Orient-Occident o problemă simbolică a
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
și/sau "diferență", de "identic" și/sau "diferit", ci în cel al înțelegerii constructive a altui popor sau altei culturi, atitudine ce implică toleranță, simpatie și altruism. Există numeroase ipostaze ale spațiului în funcție de abordare, spații predilecte ale modernității fiind de pildă cele ale limbajului (relațiile de continuitate sau discontinuitate dintre semnificat-semnificant): Saussure și spațiul sistemic al limbajului, Derrida și destabilizarea structurii spațiale și referențiale a limbajului, Lacan și limbajul ca spațiu între diferitele registre ale Simbolicului, Imaginarului și Realului, Bahtin, cu
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Foucault, orașul devenea un simbol al teritoriului și al modului în care acesta trebuia guvernat, o societate spațializată în strânsă corelație cu puterea, mai ales începând cu secolul al XIX-lea: "Spațiul urban avea propriile lui pericole: boli, ca de pildă epidemia de holeră din Europa între 1830 și 1880; și revoluția, ca de exemplu seriile de revolte urbane care au șocat întreaga Europa în aceeași perioadă. Aceste probleme spațiale, care probabil nu erau noi, au dobândit o nouă importanță. În
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Serbia (subiect al unui grupaj de eseuri semnate de Branca Arsić, Vesna Kesić, Dušan I. Bjelić și Obrad Savić), tendințele depresive ale psihicului balcanic, exploatarea capitalului victimizării, film, arte plastice și literatură în Balcani. Autorii observă pe bună dreptate, de pildă, că în pe-rioada bombardării Serbiei de către forțele NATO, anumite stereotipuri despre Balcani au fost nu numai implicite, ci, în multe cazuri, explicite, constituind substanța discursurilor politice justificatoare. Mai precis, se vorbea despre necesitatea și obligația morală a Occidentului "civilizat"(Europa
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
o realitate imaginată și inventată, Europa divizată este un proiect intelectual, politic și cultural al secolului Luminilor, cel al "dilatării" Europei (epoca "recunoașterilor" epistemologice ale alterității și a cuceririlor imperiale, deopotrivă). În jurnalele de călătorie britanice din secolele XVIII-XIX, de pildă, dintre imaginile predominante despre Europa Sud-Estică și, așadar, inclusiv despre România, imaginea barbariei (ca opusă civilizației) se va instala treptat, dând naștere stereotipurilor viitoare care vor orientaliza, exotiza și balcaniza acest spațiu. Așa cum am demonstrat în lucrări anterioare, la fundamentarea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
două secole, ca atâtea milioane de oameni să moară de bunăvoie pentru asemenea imaginări limitate, în loc să omoare". Motivația s-ar găsi "în rădăcinile culturale ale naționalismului"78. Înainte de naționalism ar fi fost "marile comunități imaginate pe temei religios", ca de pildă Creștinismul, bazate pe o limbă comună, precum latina. O dată cu explorarea spațiilor geografice îndepărtate, europenii au început să conștientizeze insularitatea concepțiilor lor despre existență. Mai mult, latina începea să fie înlocuită cu limbile vorbite 79. Modificarea concepției asupra timpului e considerată
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
al Europei sud-estice și, implicit, al României, este un spațiu al "culturii de interferență" și nu al ciocnirilor huntingtoniene. Cultură a interstițiului, liminală, oximoronică, aceasta este (și a fost) formula culturală a României, favorizând în viziunea pro-fesorului Sorin Alexandrescu, de pildă, atât continuitatea tradiției cât și ruptura de trecut 103. Multiplicarea direcțiilor de abordare a spațiului polivalent al culturii de interferență, este o opțiune metodologică permițând o definire flexibilă și nuanțată. Sorin Alexandrescu depășește astfel reprezentarea stereotipă a României ca spațiu
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
asemenea abateri de la declarațiile nobile de intenție și a efectelor catastrofale ale acestora , aici, dincoace de Cortina de Fier. În ultimele decenii, spectrele vechilor aranjamente cartografice bântuie încă și asupra celor ce sunt responsabili de construirea noii ordini mondiale. De pildă, fundamentarea teoretică a geografiei politice a alunecat treptat în anii '80 înspre teoria neo-marxistă a sistemelor mondiale 181. Această teorie combină istoria materialistă franceză a Școlii de la Annales cu teoria dependenței (Immanuel Wallerstein, The Modern World System, 1974) pentru a
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]