21,448 matches
-
țară democratică are nevoie de unități mai mici. Într-o țară contemporană, acestea sînt de o varietate uluitoare. Pînă și cele mai mici țări democratice necesită guvernări municipale. Țările mai mari pot avea altfel de guvernări: pe districte, ținuturi, state, provincii, regiuni și altele. Oricît de mică ar fi o țară pe scară mondială, va necesita o multitudine de asociații și organizații independente adică o societate civilă pluralistă. Întrebarea: care este cea mai bună metodă de a guverna asociațiile mai mici
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de-al doilea război mondial includ asemenea drepturi. Uneori, totuși, drepturile sociale și economice prescrise (uneori, în mod detaliat) au o valoare mai mult simbolică. Stat federal sau unitar? Într-un sistem federal guvernele anumitor unități teritoriale mai reduse state, provincii, regiuni au garantată stabilitatea precum și un important registru de autoritate; în cazul sistemelor unitare, existența și autoritatea acestor regiuni sînt condiționate de hotărîrile guvernului național central. Din cele douăzeci și două de state democratice vechi, numai șase sînt strict federale
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
procedură, cunoscută sub numele de control de constituționalitate asupra legislației, a constituit procedura standard a țărilor democratice cu sistem de guvernare federal, unde este considerată necesară în cazul în care constituția trebuie să aibă întîietate față de legile promulgate de state, provincii sau cantoane. Dar aspectul cel mai relevant este măsura în care un tribunal poate declara neconstituțională o lege adoptată de parlamentul național. Ca dovadă, guvernul elvețian limitează influența controlului de constituționalitate numai la nivelul legislației cantoanelor. Totuși, după cum s-a
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
rîndul lor în diferite entități politice, în cadrul cărora să dețină destulă autonomie încît să-și poată păstra identitatea și să-și realizeze principalele scopuri culturale. În anumite situații o soluție ar putea fi sistemul federal, în cadrul căruia unitățile teritoriale state, provincii, cantoane sînt suficient de autonome încît să satisfacă grupuri diferite. Un element esențial al societății multiculturale remarcabil de armonioase creată de elvețieni este faptul că au un sistem federal. Majoritatea cantoanelor sînt destul de omogene din punct de vedere cultural; de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
constrîngeri drastice asupra minorității (sau minorităților) la includerea în noul stat. Iar minoritățile ar putea, la rîndul lor să-și susțină propriile pretenții de independență sau de a rămîne, pe cît posibil, în interiorul patriei-mamă. Această problemă a complicat problema independenței provinciei Quebec din Canada. Deși mulți cetățeni francofoni din Quebec doresc să fie complet independenți, în provincie există un număr important de cetățeni non-francofoni vorbitori de limbă engleză, băștinași și imigranți care doresc să rămînă cetățeni canadieni. Deși teoretic ar fi
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
rîndul lor să-și susțină propriile pretenții de independență sau de a rămîne, pe cît posibil, în interiorul patriei-mamă. Această problemă a complicat problema independenței provinciei Quebec din Canada. Deși mulți cetățeni francofoni din Quebec doresc să fie complet independenți, în provincie există un număr important de cetățeni non-francofoni vorbitori de limbă engleză, băștinași și imigranți care doresc să rămînă cetățeni canadieni. Deși teoretic ar fi posibilă o împărțire teritorială complicată, prin care majoritatea celor care au preferat să rămînă canadieni să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Deși aranjamentele politice consensuale elvețiene sînt în general prevăzute de constituția Confederației Elvețiene, se pare că ele sînt susținute de atitudinile și cultura politică ale elvețienilor. Belgienii se diferențiază prin limbă (franceză și flamandă), religie (protestantă, non-religioasă, catolică) și regiune. Provinciile sînt oarecum omogene. O regiune învecinată cu Franța este vorbitoare de limbă franceză și în mare parte non-religioasă; cealaltă, învecinată cu Olanda, este vorbitoare de flamandă (olandeză) și catolică; în centru, Bruxelles este mixt. Sistemul politic consensual constă din cabinete
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
funcția prezidențială să obțină voturi din partea mai multor subculturi sau grupuri etnic. (Totuși, în Kenya, în ciuda prevederii ca "pentru a fi ales președinte, un candidat trebuia să întrunească cel puțin 25% din voturi în cel puțin 5 din cele 8 provincii ..., în 1992, o opoziție divizată i-a permis lui Daniel Arap Moi să devină președinte cu doar 35% din voturi" [The International IDEA Handbook of Electoral System Design, editată de Andrew Reynolds și Ben Reilly (Stockholm: International Institute for Democracy
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
stat entităților ce alcătuiesc sistemul federal din SUA, ar putea găsi această utilizare drept confuzantă. Însă termenul este intens folosit în dreptul internațional, știință politică, filosofie, precum și în alte țări, inclusiv în țări cu sisteme federale, unde părțile constitutive sînt numite provincii (Canada), cantoane (Elveția), landuri (Germania) etc. CAPITOLUL 5 1 Aceste cifre sînt din Robert Conquest, The Great Terror, Stalin's Purge of the Thirties (New York: Macmillan, 1968), de la 252, și din compilația din 1989 a eminentului istoric rus Roy Medvedev
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
În drum, l-am sunat pe drăguțul meu de profesor, care mi-a spus o Înjurătură genială În latină, pe care am Învățat-o pe dinafară. Iată cum sună: „Utinam barbari provinciam tuam invadant!“, și Înseamnă „Invada-ți-ar barbarii provincia“. Ha. Asta o s-o Învețe minte. — Alo? din interfon răsună o voce metalică. — Bună! zic În aparat. SÎnt Becky Brandon, o pacientă. Nu mai adaug altceva. Întîi să intru și pe urmă văd eu ce fac. Ușa bîzÎie și o
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
astfel, Basarabiei, și prin învățământ, condiții de participare în toate sectoarele vieții gratitudine”. Opera sa o continuă succesorul său I. Timofte, contribuind aici cu 9 titluri. 4 social-politice și culturale din țara noastră. Personalitățile menționate reprezintă potențialul creator al unei provincii - Basarabia - și numai dintr-un singur centru universitar - Iași. Volumul se adaugă altor lucrări publicate în țară cum ar fi iconografia maramureșeană întocmită de Vasile Iuga sau înfățișarea corpului medical din Transilvania prezentat în 3 volume de către prof.dr. Florea Marin
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de prof.dr. Vasile Harea în timpul vieții reia tema mai veche: L.N. Tolstoi, despre poporul român (1981). Între anii 1975 și 1985 și-a redactat memoriile privitoare la evenimentele petrecute în Basarabia anilor 1917-1918 care au culminat cu Unirea acestei provincii românești cu Țara. O parte din aceste evocări au văzut lumina tiparului prin volumul Basarabia pe drumul unirii (1995). I- au rămas în manuscris numeroase lucrări științifice. Cărturar de elită, unul dintre cei mai stimați profesori din Universitatea Al.I.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
AGRONOM Se poate spune că nu există vreo activitate viticolă din ultimele decenii ale sec. XX la care conf. Vasile Juncu să nu fi fost, într-un fel sau altul, implicat. El a străbătut în lunga sa carieră aproape toate provinciile românești, contribuind prin continua peregrinare la omogenizarea școlii și a cercetării viticole naționale, componenta orizontală a activității sale. A trecut fără preget de la o formă de activitate la alta, de la fermă la școală, de la laborator și câmpul experimental la conducerea
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Stănescu să-i apere! Liviu Antonesei: Presa și-a pierdut prestigiul pe mâna sa și a patronilor săi, că doar orice pasăre pre limba ei piere. Mă uit la cazurile de șantaj cercetate numai în ultimul an, mai ales în provincie, că de rechinii mari Parchetul și Poliția par să se teamă, și îmi dau seama, ca dintr-un eșantion, cât de mare trebuie să fie corupția din domeniu. Presa de la începutul anilor '90 nu era ea foarte calificată profesional, dar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
marcat destinul: G. Ibrăileanu și E. Lovinescu. Prin romanul Balaurul (1923), nuvelele din Romanță provincială (1925) și Desenuri tragice (1927), precedate în 1920 de drama Bătrânul, noua orientare literară pare a se contura mai limpede. O nuvelistică a vieții de provincie, investigând cu detașare avatarurile omenești, deschide astfel calea spre creația de anvergură romanescă a ciclului familiei Hallipa. Atmosfera generală, precum și unele detalii de intrigă apropie o nuvelă ca Sărbătorile de familie și de drama Bătrânul, și, în esență, de tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
Lucha de clases (Bilbao, 1984), La Aurora social (Asturias), La Guerra social și La República social (ambele catalane). Publiciștii catolici au încurajat și dezvoltat mijloacele de comunicare catolice, în ideea de a realiza un adevărat apostolat prin intermediul presei. În diferite provincii ecleziastice, episcopii au publicat pastorale colective, evidențiind gradul de limitare al mijloacelor catolice și nevoia de a se opune altor publicații. Tot în perioada Restaurației 175 s-au înființat publicații catolice cu caracter științific, destinate unui public redus, dar influent
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
sau ziarele Ideal în Granada și Hoy, în Badajoz 185. În anul 1929 s-a înființat Agenția Logos, subordonată Editurii Catolice și legată de El Debate până în 1934. În cadrul acesteia existau 25 de redactori și 250 de corespondenți aflați în provincii. El Debate a colaborat cu sindicatele agrare catolice și a apărat poziția ierarhiei bisericești în domeniul educației, unde imboldul laic al "Instituției Libere de Învățământ" influența puternic Ministerul de Instrucție Publică 186. În Spania, publicațiile catolice au dus o campanie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
franceză s-a dezvoltat masiv; proporțional cu numărul de locuitori, a atins valori mai mari decât cele din Spania sau Italia. Ziarele din Paris distribuiau, împreună, 1 milion de exemplare în 1870, și peste 5 milioane în 1914. Tirajele din provincii au crescut, în aceeași perioadă, de la 300.000 de exemplare, la 4 milioane. I.3.3.1. Evoluția presei din Franța la sfârșitul secolului al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea În 1914 existau patru
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
trecea printr-o criză acută, fiind absolut necesară recuperarea valorilor creștine 246. Presa a luat tot mai mult avânt și în 1946 a ajuns la un tiraj de 15 milioane de exemplare pe zi (6 în Paris și 9 în provincii), o diferență considerabilă față de cele 12 milioane din 1931 (6 în Paris și 6 în restul Franței). Sunt cifre mari, deși nu se pot compara proporțional cu cele 41 de milioane de exemplare pe care ziarele americane le distribuiau zilnic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
SUA era de câteva ori mai mare decât cea a Franței. Totuși, pe măsură ce s-au dezvoltat alte mijloace de informare, tirajele s-au redus; astfel,la sfârșitul anilor '70, presa pariziană abia atingea trei milioane de exemplare, iar cea din provincii, șapte 247. În Franța existau multe grupări catolice care doreau să dea un impuls vieții religioase. Una dintre aceste grupări era condusă de doamna Sauvageot, care provenea dintr-o cunoscută familie laică din timpul celei de-a Treia Republici Franceze
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceștia din urmă aveau ca scop apărarea privilegiilor conferite de ľancien régime și de aceea uneori au făcut adevărate presiuni asupra Sfântului Scaun 254. Pentru a răspunde necesităților canonice, Papa Pius IX255, având acordul Curții imperiale de la Viena, a creat Provincia greco-catolică de Făgăraș și Alba Iulia, cu sediul metropolitan la Blaj; aceasta era stipulată prin bula papală Ecclesiam Christi ex omni lingua (din 23 noiembrie 1853)256, care a reprezentat un act de pionierat ecumenic, ce oficializa prin conținutul său
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
271; s-au înlăturat astfel pretențiile ce puteau fi emise de Biserica catolică din Ungaria, motiv pentru care crearea unei ierarhii catolice românești a fost sprijinită de autoritățile statului. Noua organizare a Bisericii Catolice corespundea statului român independent și împreună cu Provincia greco-catolică română de Făgăraș și Alba-Iulia, a constituit o veritabilă Romania Catholica, care anticipa unificarea teritoriilor românești după Primul Război Mondial 272. După realizarea Unirii Principatelor, în cadrul eforturilor pentru recunoașterea acesteia pe plan internațional, autoritățile de la București au încercat să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în jurul unor reviste precum: Semănătorul, Viața românească, Convorbiri critice, Viața nouă, Curentul nou și altele 300. Aceste publicații au promovat limba literară (care se afla în plin proces evolutiv) și au constituit un model atât pentru revistele și gazetele de provincie, cât și pentru întreaga presă scrisă. Presa catolică din România 301 a fost și ea influențată de marile publicații românești, dar și de cele religioase din țările catolice din Occident (cu precădere: Italia, Germania, Spania și Franța), care aveau la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai 1967775. Preotul Bonaventura Morariu a fost autorul mai multor articole de istorie și de spiritualitate franciscană, tipărite cu precădere în publicațiile catolice ale vremii. Debutul l-a constituit apariția unui material dedicat jubileului de 25 de ani de la înființarea Provinciei Franciscane în România 776, în revista Viața. Monografice sale (deși de dimensiuni modeste) au avut la bază cercetarea arhivelor parohiale despre care a scris; documentele au reprezentat schițe istorice ale unor viitoare monografii dedicate comunităților catolice în cauză 777. O
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Conventuali, Roma (AGO Conv.), Fond Moldavia, dosar personal Dominic Jaquet, Lettre pastorale de sa grande Monseigneur Dominique Jaquet, evêque de Iași, Scrisoarea părintelui Wiercinski din 4 noiembrie 1895, Scrisoarea Mons. Jaquet din 19 aprilie 1896. AGO Conv., Fond Nova Ordinis Provincia Rumeniae, Decretul de înființare a Provinciei Franciscane Sfântul Iosif. Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe (ADMAE), Fond 71/1920-1944. Vatican. Relații cu România, volumul 1 General (1920-1929), volumul 24 (1932-1939), volumul 19 bis (1920-1931), volumul 20 (1932-1939), volumul 6 (1935-1944
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]