211,541 matches
-
a lungul anilor, pantofii stiletto devenind în timp o expresie a modei și a feminității. La începutul anilor 1960, pantofii stiletto au dobândit o nouă formă, în momentul în care vârful pantofilor a devenit alungit, asemenea tocului. Dacă până atunci, denumirea de „stiletto” făcea referire doar la toc, acum această denumire începe să se aplice întregului pantof. Oficial, pantofii stiletto au cunoscut o oarecare ieșire din scenă, în timpul erei Beatles, însă au rămas populari la nivel de stradă, întrucat numeroase femei
Pantofi stiletto () [Corola-website/Science/335226_a_336555]
-
a modei și a feminității. La începutul anilor 1960, pantofii stiletto au dobândit o nouă formă, în momentul în care vârful pantofilor a devenit alungit, asemenea tocului. Dacă până atunci, denumirea de „stiletto” făcea referire doar la toc, acum această denumire începe să se aplice întregului pantof. Oficial, pantofii stiletto au cunoscut o oarecare ieșire din scenă, în timpul erei Beatles, însă au rămas populari la nivel de stradă, întrucat numeroase femei au refuzat să renunțe la acest tip de încălțăminte în
Pantofi stiletto () [Corola-website/Science/335226_a_336555]
-
în 1821. Tot în anul 1821, în lucrarea să "A natural arrangement of British plant" (Editură Baldwin, Cradock & Joy, Londra 1821), botanistul, farmacistul și micologul englez Samuel Frederick Gray (1766-1828) a creat numele generic "Leccinum" nou, adăugând această specie sub denumirea "Leccinum scabrum". În memoria marelui medic, botanist și micolog austriac Julius Vincenz von Krombholz (1782-1843), în anul 1881, micologul finlandez Petter Adolf Karsten (1834-1917) a mai adăugat un alt sinonim: "Krombholzia scabră". Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile
Burete călugăresc () [Corola-website/Science/335237_a_336566]
-
micorize pe rădăcinile arborilor). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de foioase în special sub plopi tremurători, dar și sub plopi precum salcii, din iunie până octombrie. Primul savant care a descris această specie sub denumirea "Boletus rufus" a fost Jacob Christian Schäffer în volumul 2 al operei sale "Fungorum qui în Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur Icones" din 1763. Referitor la el, în 1886, renumitul Lucien Quélet i-a dat numele "Gyroporus rufus", apoi
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
Boletus aurantiacus" (1791). În anul 1821, în lucrarea să "A natural arrangement of British plant" (Editură Baldwin, Cradock & Joy, Londra 1821), botanistul, farmacistul și micologul englez Samuel Frederick Gray (1766-1828) a creat numele generic "Leccinum" nou, adăugând această specie sub denumirea "Leccinum aurantiacum". Mai departe, micologul francez Édouard-Jean Gilbert a denumit specia "Krombholzia aurantiaca" în onoarea marelui micolog german Julius Vincenz von Krombholz. S-au mai încercat multe alte denumiri care însă pot fi neglijate. Buretele se decolorează cu fenol violet
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
1766-1828) a creat numele generic "Leccinum" nou, adăugând această specie sub denumirea "Leccinum aurantiacum". Mai departe, micologul francez Édouard-Jean Gilbert a denumit specia "Krombholzia aurantiaca" în onoarea marelui micolog german Julius Vincenz von Krombholz. S-au mai încercat multe alte denumiri care însă pot fi neglijate. Buretele se decolorează cu fenol violet purpuriu, mai tarziu maro închis și cu sulfat de fier verde. Buretele nu poate fi confundat cu ciuperci necomestibile sau chiar otrăvitoare, ci numai cu specii aproape înrudite, ca
Hribă de plop () [Corola-website/Science/335233_a_336562]
-
la feeder. Numărul relativ redus al accesoriilor, și costul decent al echipamentelor folosite nu poate fi ignorat, în prezent producătorii ne vin în întâmpinare cu o gamă vastă de scule și accesorii pentru a satisface orice exigente și buzunare. Poartă denumirea generica de Lansete de Feeder și se remarcă prin numărul mare de inele ce permit o distribuire progresivă a tensiunii în corpul lansetei (numit blank), dar și prin cele 2 -4 vârfuri cu putere și acțiune diferită care echipează aceste
Pescuit la feeder () [Corola-website/Science/335240_a_336569]
-
Crăciun. De asemenea, multe alte școli non-religioase au o tradiție în a sărbători Crăciunul, acesta fiind sărbătorit și de practicanții altor religii. Crăciunul este cunoscut ca "Badaa Din" (Zi mare) în partea de nord și nord-vest a țării. "Weihnachten" este denumirea germană a Crăciunului. În întâmpinarea Crăciunului mulți germani țin Postul Crăciunului. Acesta este un timp de pregătiri religioase în vederea întâmpinării Copilului Hristos. Postul tradițional include activități ca "Adventskranz" (Coroniță de Advent), o coroană din ramuri de brad, prevăzută cu patru
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
în cele patru duminici din timpul postului. Împodobirea bradului de Crăciun ar fi un obicei lăsat omenirii de către germani, inițial acesta era decorat cu panglici colorate, lumânări și diverse dulciuri. Crăciunul începe cu opt zile înainte și este cunoscut sub denumirea de "Natale". Copiii colindă din casă în casă să spună poezii și să cânte, dar darurile le primesc la 6 ianuarie. Conform tradiției, cadourile sunt aduse de Befana, o vrăjitoare urâtă dar bună. Befana, călare pe mătură verifică atentă cine
Tradiții de Crăciun () [Corola-website/Science/335231_a_336560]
-
neutrale. Preotul și faimosul micolog italian Giacomo Bresadola (1847-1929) l-a denumit după micologul, preparatorul și farmacistul francez Narcisse Théophile Patouillard (1854-1926) "Inocybe patouillardi", nume de specie folosit lider până la sfârșitul secolului al XX-lea. Apoi s-a ales altă denumire, anume "Inocybe erubescens", creată de către botanistul precum geologul norvegian Axel Gudbrand Blytt (1843-1989), după notițele găsite și editate postum în (1904) 1905. Astfel ciuperca a primit numele botanic după caracteristicile ei principale, ce se poate recunoaște ușor ținând cont de
Burete cărămiziu () [Corola-website/Science/335252_a_336581]
-
(denumirea completă: Piesa de artilerie divizionară 76 mm M1942, în ) a fost o piesă de artilerie sovietică de calibru 76,2 mm, utilizată în cel de-al Doilea Război Mondial, îndeosebi ca . ZiS reprezintă prescurtarea numelui onorific "Zavod imeni Stalina" („Uzina
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
a spus : „Acest tun este o capodoperă de design al sistemelor de artilerie”. O perioadă de teste oficiale de 5 zile a avut loc în Februarie 1942. Rezultatele testelor au fost clare - ZiS-3 a fost adoptat de Armata Roșie sub denumirea oficială de „Tun de câmp divizionar model 1942”. La sfârșitul Celui de-al doilea Război Mondial, ZiS-3 era cel mai numeros tun de câmp în Armata Sovietică. Producția totală a ZiS-3 a depășit 103 000 de exemplare. S-a încercat
ZiS-3 () [Corola-website/Science/335263_a_336592]
-
a fost cucerită de către armata lui William al II-lea, duce de Normandia. Aceasta era compusă în majoritate din normanzi, vorbitori ai un idiom "oïl", normanda, pe care lingviștii francezi îl consideră în general un dialect al limbii franceze vechi. Denumirea de limbă anglo-normandă este de fapt simplificatoare, deoarece în armata ducelui de Normandia erau și oșteni din alte regiuni ale Franței de nord (Picardia, Anjou, Île-de-France), care vorbeau propriile lor idiomuri "oïl". Majoritatea populației din Anglia acelei epoci vorbea limba
Limba anglo-normandă () [Corola-website/Science/335271_a_336600]
-
Dracunculoza, cunoscută și sub denumirea de boala viermelui de Guineea (guinea worm disease- GWD), este o infecție cauzată de viermele de Guineea. Infectarea survine în momentul în care o persoană bea apă care conține purici de apă infestați cu larve de vierme de Guineea. La
Dracunculoză () [Corola-website/Science/335286_a_336615]
-
Cea mai afectată țară este Sudanul de Sud. Aceasta va fi, cel mai probabil, prima boală parazitară eradicată. Boala viermelui de Guineea este cunoscută din timpuri străvechi. Este menționată în lucrarea egipteană de medicină Ebers Papyrus, datând din 1550 î.Hr.. Denumirea de dracunculoză derivă din Latină „necaz din cauza dragonilor mici“, în timp ce numele de „vierme de Guineea“ a apărut după ce europenii au văzut boala pe coasta Guineei Africa de Vest în secolul al XVII-lea. O specie similară viermelui de Guineea determină îmbolnăvirea altor
Dracunculoză () [Corola-website/Science/335286_a_336615]
-
să dea moșia în arendă unei colectivități de familii, aduse de Diamant, care dorea înființarea unui falanster, un fel de colonie agricolă-industrială care funcționa după principiile socialismului utopic. ul de la Scăieni a fost înființat la 10 martie 1835 și avea denumirea "Societatea agronomică și manufacturieră" sau "Colonia soților agronomi". Înainte de desființare avea aproximativ 100 de membri. Ea a eșuat după mai puțin de un an, „soții agronomi” părăsind-o, nemulțumiți de rezultate, de condițiile de muncă, și de lipsa interesului lui
Falanster () [Corola-website/Science/335318_a_336647]
-
1995. În 1998, au semnat cu Reprise Records și au lansat albumul The Fourth World în 1997 . După lansarea albumului, trupa s-a despărțit. În anul 2000, trupa s-a reunit, având un nou membru - James Valentine schimbându-și și denumirea în Maroon 5. Maroon 5 a semnat cu Octone Records înregistrând albumul de debut în 2002. Albumul, Songs About Jane, a fost lansat în iunie 2002. Single-ul Harder to Breathe a propulsat albumul pe poziția 6 în clasamentul UȘ
Discografia formației Maroon 5 () [Corola-website/Science/335297_a_336626]
-
sub pini și larici, adesea oară la margini de drum, dar, de asemenea, sub vreascuri, pe defrișări sau arsuri vechi. Prima menționare științifică a ciupercii a urmat în anul 1774, când cunoscutul savant Jacob Christian Schäffer a descris-o sub denumirea "Helvella mitra" în opera sa "Fungorum qui in Bavaria et Palatinatu circa Ratisbonam nascuntur Icones", apoi enumerată și descrisă ca "Helvella esculenta" de renumitul Christian Hendrik Persoon în lucrarea sa "Icones et Descriptiones Fungorum Minus Cognitorum". Aproape 50 de ani
Zbârciog gras () [Corola-website/Science/335331_a_336660]
-
d. 1947). Grigore Murgu a fost cel mai apreciat lăutari din Tismana, mai mult decât Rugină. Ei au cântat împreună toată viața. Inițial, alături de cei doi a cântat basistul Gheorghe Maghera-Costree. Cântecul „La Tismana-ntr-o grădină” era cunoscut de toți sub denumirea de „Sârba de la Tismana” sau „Sârba lui Rugină”.. În anii 1929-1930, Grigore Murgu și Ion Pleșa-Rugină împreună cu rapsodul Petre Geagu zis Cătăroiu au cântat în București, la cârciuma lui Marcu Căciularu din spatele Gării de Nord, pe firma căreia scria: "Cântă taraful lui
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
probabil de la expresia "wandēw Šăpūr" însemnând "achiziția lui Shapur", de la " Gund-dēz-i Shăpū" însemnând "Fortăreața militară a lui Shapur", " Gund-ī Shăpur" însemnând "Armata lui Shapur" sau de la "Weh-Andiyok-Shăpūr" însemnând "Shapur l-a construit mai bine decât Antiohia". Orașul are mai multe denumiri în alte limbi: în siriacă: ܒܝܬ ܠܦܛ "Bēth Lapaț"; în greacă: "Bendosabora" și în arabă: جنديسابور "Jundaysăbūr". Majoritatea cercetătorilor sunt de părere că orașul Gundeshapur a fost fondat de către șahul Shapur I după victoria sa împotriva împăratului roman Valerian în
Gundeshapur () [Corola-website/Science/335361_a_336690]
-
Sadoveanu. Relația care se stabilește între om și natură este una indestructibilă, neținând cont de bătrânețe sau de boală. Oamenii locului iubesc pădurile și bălțile, transmițând generațiilor următoare tainele acestora. Ei cunosc speciile de plante și de animale, nu după denumirea științifică, ci după proprietăți și folosință în gospodărie. Au învățat să citească semnele cerului pentru a anticipa schimbările vremii, să facă foc cu amnarul și iasca, să prindă raci și scoici cu mâna și să facă mâncare folosindu-se de
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
orașe din Mesopotamia, fiind de-a lungul timpului capitală a două mari imperii: Imperiul Part (247 î.Hr - 244 d.Hr) și Imperiul Sasanid (224 - 651 d.Hr). În prezent este un important sit arheologic și un celebru punct turistic. Denumirea latină de "", derivat din grecescul "Ktēsiphôn" ("Κτησιφῶν"), este o formă elenizată a denumirii locale de "Tisfōn" sau "Tisbōn". Orașul mai este menționat în scrierile din limba persană, siriacă, arabă și armeană sub denumirea de Qțēsfōn, Țaysafūn, Qațaysfūn, Tizbon. Nu se
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
Imperiul Part (247 î.Hr - 244 d.Hr) și Imperiul Sasanid (224 - 651 d.Hr). În prezent este un important sit arheologic și un celebru punct turistic. Denumirea latină de "", derivat din grecescul "Ktēsiphôn" ("Κτησιφῶν"), este o formă elenizată a denumirii locale de "Tisfōn" sau "Tisbōn". Orașul mai este menționat în scrierile din limba persană, siriacă, arabă și armeană sub denumirea de Qțēsfōn, Țaysafūn, Qațaysfūn, Tizbon. Nu se cunoaște semnificația exactă a acestui termen dar se crede că vine de la numele
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
sit arheologic și un celebru punct turistic. Denumirea latină de "", derivat din grecescul "Ktēsiphôn" ("Κτησιφῶν"), este o formă elenizată a denumirii locale de "Tisfōn" sau "Tisbōn". Orașul mai este menționat în scrierile din limba persană, siriacă, arabă și armeană sub denumirea de Qțēsfōn, Țaysafūn, Qațaysfūn, Tizbon. Nu se cunoaște semnificația exactă a acestui termen dar se crede că vine de la numele poporului "Cas" sau de la Marea Caspică. Conform tradiției, orașul Ctesiphon a fost fondat pe malul estic al râului Tigru de către
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]
-
Ctesiphon ajunge un important centru politic și comercial. Orașul a devenit capitala Imperiului Part în anul 58 î.Hr. Treptat, Ctesiphon se unește cu vechea cetate elenistică Seleucia, aflată pe malul opus al Tigrului, devenind o metropolă cosmopolită cunoscută și sub denumirea de Seleucia-Ctesiphon. Datorită mărimii și importanței sale, Ctesiphon a fost un obiectiv major pentru Imperiul Roman în timpul războaielor și campaniilor sale militare din Orient. Împăratul Traian (98-117) a reușit să cucerească orașul în anul 116 d.Hr, dar succesorul său
Ctesiphon () [Corola-website/Science/335349_a_336678]