21,451 matches
-
A doua rotare preliminară începe în momentul când sfera ciocanului se află în punctul cel mai de totuși suficiente motive ne îndreptățesc să o analizăm și pe a doua, la care momentele și mișcările caracteristice sunt următoarele: află ușor la dreapta aruncătorului sau înaintea acestuia. Dacă până nu demult se credea că tehnica corectă este realizată de atleții care situează de rotare în partea dreaptă, în prezent concepția este schimbată, acest punct mutând vitezei obiectului se produc pe parcursul descendent al traiectoriei
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cel mai înalt punct la cel mai jos punct), iar fazele “pasive” pe parcursul ascendent. Potrivit acestei legi angajarea musculaturii atletului trebuie să urmeze calea rațională: un drum cât mai lung în faza activă. Ca atare, mutarea punctului 305 minim din partea dreaptă spre partea mediană a corpului creează un “plus” în faza de accelerație. În faza punctului de jos atletul are privirea îndreptată înainte spre obiect, brațele întinse formează împreună cu axa umerilor un triunghi isoscel (care se menține de acum înainte, relativ
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
umerilor spre partea stângă. Ea este mai amplă decât în prima rotație. Când ciocanul ajunge la punctul cel mai înalt, aruncătorul modifică traiectoria grație unei deplasări rapide a greutății corpului spre piciorul drept și a unei rotații de umeri spre dreapta. Aceste mișcări asigură reintrarea atletului în faza activă de “agățare” a ciocanului (din punctul cel mai înalt) în vederea acționării energice pe curba descendentă ; * faza descendentă a traiectoriei (faza activă, de accelerație) se caracterizează prin: * transferul greutății corpului de pe piciorul drept
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
faza activă, de accelerație) se caracterizează prin: * transferul greutății corpului de pe piciorul drept pe pingeaua piciorului stâng; serie d opusă ciocanu * genunchiul piciorului stâng și șoldul din aceeași parte se întorc sensibil în direcția obiectului; * axa umerilor se rotește de la dreapta spre stânga; * privirea urmărește sfera ciocanului. Viteza optimă a ciocanului trebuie dobândită la sfârșitul celei de a doua rotări preliminare (14-16 m/sec). Forța centrifugă care se naște în timpul rotației ciocanului (mărimea ei variază în funcție de fazele rotației) este compensată de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Aruncări din stând depărtat cu fața pe direcția de aruncare, piciorul rept decalat ușor înapoi: se execută mai întâi fără angrenarea piciorului rmărind mișcarea corectă a brațului), apoi cu angrenarea acțiunii picioarelor prin exia genunchilor, urmată de răsucirea trunchiului către dreapta și depășirea biectului (împingerea către înainte a bazinului și umerilor). * Aruncări din stând depărtat, aruncarea fiind precedată de un pas fectuat înapoi și oblic către dreapta cu piciorul drept și îndoirea genunchiului. * Aruncări din stând cu latura stângă pe direcția
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
brațului), apoi cu angrenarea acțiunii picioarelor prin exia genunchilor, urmată de răsucirea trunchiului către dreapta și depășirea biectului (împingerea către înainte a bazinului și umerilor). * Aruncări din stând depărtat, aruncarea fiind precedată de un pas fectuat înapoi și oblic către dreapta cu piciorul drept și îndoirea genunchiului. * Aruncări din stând cu latura stângă pe direcția de aruncare; mișcarea ă prin așezarea în poziție corectă a tălpilor picioarelor (se pot trasa repere pe sol), urmărind apoi gradarea metodică prin flexarea mai pronunțată
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pronunțată a genunchilor, înclinarea și răsucirea trunchiului către lateral până la 90° și prin ția cu tălpile picioarelor așezate de la început în poziția de aruncare, apoi prin ecerea greutății corpului de pe piciorul stâng pe cel drept, odată cu deplasarea acestuia către lateral dreapta și ușor în față. Mișcarea poate fi executată la început fără greutate, apoi cu greutate. * Aruncări din stând depărtat cu spatele pe direcția de aruncare, urmărind succesiunea metodică prezentată la exercițiul anterior Din punct de vedere al localizării execuției, la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu brațele doite din articulația cotului și se balansează bila ciocanului înainte - înapoi și/sau teral stânga - dreapta; * din stând depărtat lateral, cu fața pe direcția de aruncare, se realizează riza pe ciocan și se execută pendulări ale acestuia, lateral dreapta și stânga, pe ngă corp; * din aceeași poziție se trece ciocanul dintr-o mână în alta, circular în jurul unchiului. Exercițiile recomandate de marea majoritate a specialiștilor (T. Tatu, A. lexandrescu, T. Ardelean,1983, R. Gloria, 2002) pentru învățarea lansării iocanului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ale propoziției și ale substitutului de propoziție / frază, fiind posibil doar la nivelul frazei și al textului. La nivelul frazei, raportul sintactic explicativ are termenul explicat și termenul explicativ concretizați în propoziții, care propoziții au, frecvent, topică fixă (explicativul la dreapta explicatului) dacă explicativul este introdus prin căci, că, iar rar topică dominantă (în varianta obiectivă cu explicativul la dreapta explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus prin pentru că, din cauză că etc.; compară lăstunii (numai) par rândunele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
frazei, raportul sintactic explicativ are termenul explicat și termenul explicativ concretizați în propoziții, care propoziții au, frecvent, topică fixă (explicativul la dreapta explicatului) dacă explicativul este introdus prin căci, că, iar rar topică dominantă (în varianta obiectivă cu explicativul la dreapta explicatului; în varianta subiectivă cu explicativul la stânga explicatului) dacă explicativul este introdus prin pentru că, din cauză că etc.; compară lăstunii (numai) par rândunele, căci / pentru că, din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele cu pentru că / din cauză că etc. nu sunt (chiar) rândunele, lăstunii (numai) par
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pe cele viitoare. Judecând în această lumină lucrurile care vă privesc, v-aș ruga să dezvăluiți cititorilor principalele repere ale vieții și creației dumneavoastră... Trebuie să-ncep cu Tisa, locul meu de baștină de lângă Tazlău, alcătuire deluroasă înălțându-se la dreapta râului, în terase ale căror sugestii circulare te-ndeamnă să le urci. Existența mea se ghidează din acest punct. Pot să-mi zic oricând și ori de unde aici, căci la el mă ntorc, dacă nu întotdeauna cu pasul, cum aș
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
se mai păstrează în lunca Bârladului, dar fără să mai întâlnim acei stejari falnici de altădată. Autorul acestor rânduri a apucat să vadă pâlcuri de asemenea copaci groși, măsurând în diametru cam până la 1 m, în așa-zisele grădini de pe dreapta Bârladului aparținând locuitorilor Vasile Trifan, Alec Borș, Haralambie Strătulat etc., tăiați de urmașii acestora prin anii 1950. Era pe vremea copilăriei mele și o culme de ulmi înalți și groși pe marginea unei grădini (așa o numeau localnicii), de fapt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Cantacuzino-Pașcanu, proprietar la Torcești, prima cerea autorității judecătorești să hotărască în favoarea sa, să i se „înapoieze locul care cu sâlnicie cearcă a să folosî posesorul moșiei Torceștii, din moșia mea Bozieștii, ci să zîci și Umbrăreștii” (subl. n.); - umbrăreștenii de pe dreapta Bârladului s-au aflat în aceeași comunitate religioasă (parohie, hram) cu Bozieștii și cu Tămășenii de pe stânga Bârladului, cu biserică și cimitir comun, ceea ce denotă o coabitare ce vine din timpuri îndepărtate, dacă avem în vedere că organizarea religioasă este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
drept al râului respectiv, așa cum rezultă din catagrafia anului 1774 și din alte documente privitoare la transmiteri de proprietate, umbrăreștenii de aici separându-și moșia de cei din partea stângă a apei ulterior. Dar până destul de târziu, s-a păstrat pe dreapta Siretului denumirea de „moșia Umbrărești” și „satul Umbrărești” pe teritoriul actual al comunei Suraia. Afirmația este susținută, de următoarele surse documentare: - într-o mărturie hotarnică din 25 septembrie 1812, ispravnicii ținutului Tecuci, Constantin Aslan, căminar, și Gheorghe Isopescu, șetrar, stabilesc
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în cartea domnească dată de voievodul Vasile Lupu, în ziua de 20 mai 1634, când întărește cumpărăturile și daniile reglementate prin zapise anterioare, în care scrie că „Melintie, fiul popii Chirilă, de bună voia sa a dat și a dăruit dreapta sa ocină și dedină din satul Torceștii din ținutul Tecuciului, jumătate din partea sa cât se va alege”, danie făcută lui Ștefan căpitanul din Dumbrăvița, deci din afara satului, personalitate bine documentată și cunoscută în perioada respectivă prin partea locului. La fel
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un altul, care se numea «drumul tătărăsc», și cel de pe malul Siretului, ce se numea «drumul muntenesc»”. Primul, scrie autorul, „străbătea rând pe rând orașele Dorohoi-Botoșani-Hârlău-Iași-Vaslui-Bârlad-Tecuci și sfârșea pe uscat la Galați”. Pentru regiunea noastră indică drumul ce mergea „pe dreapta Bârladului, atingea Tecucii, ce exista ca punct de vamă [...] și, prin Torcești, Ivești, dădea pe stânga Siretului, de unde prin Piscu atingea Galații”. Menționarea satelor Torcești și Ivești ca localitaăți prin care trecea drumul zis moldovenesc, ni se pare puțin eronată
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vamă [...] și, prin Torcești, Ivești, dădea pe stânga Siretului, de unde prin Piscu atingea Galații”. Menționarea satelor Torcești și Ivești ca localitaăți prin care trecea drumul zis moldovenesc, ni se pare puțin eronată. La fel formularea „dădea pe stânga Siretului”, pentru că dreapta Bârladului coincidea în zonă cu stânga Siretului. Notele de la subsol, ce arată sursele documentare care ar atesta traseul dat, nu susțin aserțiunea decât în situația că citatele sate și-ar fi avut atunci vetrele pe partea dreaptă a râului Bârlad
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Iveștii, au avut vetrele pe malul de est al Bârladului, deci pe stânga cursului apei. Numai ceea ce s-a numit în vechime Slobozia-Torcești, satul de răzeși ce a fost permanent parte componentă a obștii Umbrăreștilor, și-a avut vatra pe dreapta Bârladului. E mai mult decât evident că, în spațiul teritoriului nostru, drumul dat ca fiind moldovenesc suprapune traseul străvechi, deci artera de circulație prezentată de noi, în sens invers, adică de la sud spre nord. Faptul se constituie încă o dată în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
2000 nr. 19, județul Cluj 0197/28.11.2002 Cod Unic de Înregistrare 0198/ 28.11.2002 R 12270695 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 23 S.C. ROMANIAN BUSINESS 0041/09.03.2000 27 februarie 2004 CONSULT SRL 0092/04.07.2000 Splaiul Unirii, TRONSON 3 dreapta, 0119/30.10.2000 nr. 8, bl. B4, Parter, 0133/28.05.2001 sector 4, București 0141/30.08.2001 Cod Unic de Înregistrare 0200/ 29.11.2002 R 399557 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 24 S.C. DAEWOO ELECTRONICS 0042/30.03.2000 27 februarie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150815_a_152144]
-
de a se clasifică în același timp la poziția 61.13 și la alte poziții ale acestui Capitol, cu excepția poziției 61.11, trebuie clasificată la poziția 61.13 9 - Îmbrăcămintea din acest Capitol care se închide în față, stânga peste dreapta este considerată ca îmbrăcăminte pentru bărbați sau băieți, iar cea care se închide în fața dreapta peste stânga se considera că îmbrăcăminte pentru femei sau fete. Aceste dispoziții nu se aplică în cazul în care croiala indică îmbrăcămintea ca fiind destinată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
ale acestui Capitol, cu excepția poziției 61.11, trebuie clasificată la poziția 61.13 9 - Îmbrăcămintea din acest Capitol care se închide în față, stânga peste dreapta este considerată ca îmbrăcăminte pentru bărbați sau băieți, iar cea care se închide în fața dreapta peste stânga se considera că îmbrăcăminte pentru femei sau fete. Aceste dispoziții nu se aplică în cazul în care croiala indică îmbrăcămintea ca fiind destinată unui anumit sex Îmbrăcămintea care nu poate fi recunoscută ca fiind pentru bărbați sau băieți
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
ale căror laturi sunt de maximum 60 cm. Batistele la care una dintre laturi depășește lungimea de 60 cm, sunt clasificate la poziția 62.14. 8 - Articolele de îmbrăcăminte din acest Capitol care se închid în fața partea stângă peste cea dreapta se considera articole îmbrăcăminte pentru bărbați sau băieți și cele care se închid partea dreaptă peste cea stânga, se consideră îmbrăcăminte pentru femei sau fete. Aceste dispoziții nu se aplică în cazul în care croiala îmbrăcămintei indică clar că este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
nr. 808 din 1 septembrie 2004. (2) Câmpurile din structura fișierelor sunt de lungime fixă, iar ordinea lor este obligatorie, indiferent dacă se completează sau nu. ... (3) În descrierea fișierelor, rubrică "Tip câmp" are următoarea semnificație: ... N - numeric, aliniat la dreapta; C - caracter (alfanumeric), aliniat la stanga, fără diacritice. (4) În situația transmiterii fișierelor tip DBF se va respecta în mod obligatoriu denumirea câmpurilor date în structurile de fișier. ... (5) Descrierile fișierelor (anexele nr. 1 și 2) sunt prezentate în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175096_a_176425]
-
nr. 808 din 1 septembrie 2004. (2) Câmpurile din structura fișierelor sunt de lungime fixă, iar ordinea lor este obligatorie, indiferent dacă se completează sau nu. ... (3) În descrierea fișierelor, rubrică "Tip câmp" are următoarea semnificație: ... N - numeric, aliniat la dreapta; C - caracter (alfanumeric), aliniat la stanga, fără diacritice. (4) În situația transmiterii fișierelor tip DBF se va respecta în mod obligatoriu denumirea câmpurilor date în structurile de fișier. ... (5) Descrierile fișierelor (anexele nr. 1 și 2) sunt prezentate în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175097_a_176426]
-
în străinătate înscrie codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile străine, care este diferit de codul de înregistrare în scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a reprezentantului. Înscrierea cifrelor în casetă se face cu aliniere la dreapta. Caseta "Denumire" se completează cu denumirea persoanei juridice, a asociației sau a entității fără personalitate juridică ori cu numele și prenumele persoanei fizice, după caz. În cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătate care și-au desemnat reprezentant fiscal, în caseta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/224837_a_226166]