22,461 matches
-
bisericii au fost jefuite în procent de circa 80% în cursul secolului al XVIII-lea, fiind afectată astfel stratigrafia, structura și conținutul mormintelor. În unele morminte s-au mai găsit totuși inventar funerar (o serie de bijuterii, resturi vestimentare și fragmente osteologice). Biserica este înconjurată de ziduri groase ca de cetate, care închid o incintă aproape pătrată cu laturile de aproximativ 90 m. Zidurile sunt construite din piatră de râu și au o înălțime de 6 m și o grosime de
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
estică și sprijinit de două contraforturi la unghiurile vestice. Turnul a servit atât pe post de clopotniță, cât și ca loc de strajă. În prezent, în clisiarniță a fost organizat un mic muzeu care adăpostește obiecte din secolele XV-XVIII: icoane, fragmente de mobilier, veșminte bisericești, vase liturgice, candele de argint, cruci în filigran, cărți de cult vechi, precum și artefacte (monede, bijuterii, vase de ceramică, cahle decorate etc.) descoperite în urma cercetărilor arheologice. În partea de sud a incintei au fost construite Casa
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
care umpleau trafoarele ferestrelor s-ar putea datora schimbărilor efectuate în cursul unei renovări din 1703/1705, cu ocazia căreia corul fusese împodobit cu un nou ansamblu de pictură murală. De-a lungul timpului porțiunile deteriorate au fost înlocuite de fragmente din compoziția altor vitralii, care fuseseră considerate de calitate inferioară. În special ciclul cu animale a fost descompus pentru înlocuirea lacunelor în celelalte panouri; din totalul originar de 24 de piese s-au mai păstrat din acest ciclu doar șase
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
exhaustive din "Corpus Vitrearum Medii Aevi". După război complexul a fost montat într-o ordine propusă de Wentzel și completat cu cincisprezece piese moderne, executate de Adolf Saile. Aceste lucrări au fost încheiate în anul 1953. În noua repartiție a fragmentelor au rămas piese incolore doar în zona de soclu a ferestrelor nord III și sud III. Zece piese figurative care aparținuseră de panoul I au intrat în compoziția ferestrei sud IV, care fusese până atunci formată din geamuri incolore. Au
Vitraliile Bisericii Sf. Dionisiu din Esslingen () [Corola-website/Science/309399_a_310728]
-
60 de milioane. În 2004, veniturile s-au ridicat la 6,5 milioane €. Un meteorit care a ajuns spectaculos pe Pământ la 6 aprilie 2002, la granița cu Austria din apropiere de Hohenschwangau a fost numit "Neuschwanstein" după palat. Trei fragmente s-au găsit: "Neuschwanstein I" (1,75 kg, găsit în iulie 2002) și "Neuschwanstein II" (1.63 kg, găsit în mai 2003) pe partea germană, și "Neuschwanstein III" (2.84 kg, găsit în iunie 2003) pe partea austriacă, lângă Reutte
Castelul Neuschwanstein () [Corola-website/Science/309453_a_310782]
-
această zonă aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în locul numit "Între Anini" s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului. În altă zonă a comunei, numită " După Anini" s-au găsit mai multe fragmente de vase, o fusoială de lut și fragmente de ceramică aparținând epocii romane. Cu ocazia construirii podului de peste Olt, pe malul drept al râului la o adâncime de 4 m. a fost găsit un schelet cu o spadă și o
Comuna Chichiș, Covasna () [Corola-website/Science/310384_a_311713]
-
încă din cele mai vechi timpuri, astfel în locul numit "Între Anini" s-au găsit materiale ceramice din epoca bronzului. În altă zonă a comunei, numită " După Anini" s-au găsit mai multe fragmente de vase, o fusoială de lut și fragmente de ceramică aparținând epocii romane. Cu ocazia construirii podului de peste Olt, pe malul drept al râului la o adâncime de 4 m. a fost găsit un schelet cu o spadă și o monedă din secolul al XIII-lea. La sfârșitul
Comuna Chichiș, Covasna () [Corola-website/Science/310384_a_311713]
-
apartenența confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul comunei aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel; în valea pârâului Agriș, la poalele Dealului Mare, s-au găsit lame de silex și fragmente ceramice neolitice; tot în această vale în anul 1877 s-a descoperit un tezaur de 200-300 de monede republicane romane de argint între care și o imitație barbară și 107 dinari. Pe malul Oltului, la vest de comună, spre Dobolii
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
argint între care și o imitație barbară și 107 dinari. Pe malul Oltului, la vest de comună, spre Dobolii de Jos și Ariujd, în punctul "Dealu Mare" s-au găsit o urnă cu patru butoni, o ceașcă cu butoni și fragmente ceramice din a doua epocă a fierului. În anul 1910 s-au găsit fragmente de vase pictate și incizate, o daltă trapezoidală și una în formă de calapod specifice "culturii Ariușd-Cucuteni" și "Coțofeni". În același an, pe malul stâng al
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
vest de comună, spre Dobolii de Jos și Ariujd, în punctul "Dealu Mare" s-au găsit o urnă cu patru butoni, o ceașcă cu butoni și fragmente ceramice din a doua epocă a fierului. În anul 1910 s-au găsit fragmente de vase pictate și incizate, o daltă trapezoidală și una în formă de calapod specifice "culturii Ariușd-Cucuteni" și "Coțofeni". În același an, pe malul stâng al pârâului Ilieni, în locul numit "Dealul Izvorului" s-au descoperit urmele unor construcții cu ziduri
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
și incizate, o daltă trapezoidală și una în formă de calapod specifice "culturii Ariușd-Cucuteni" și "Coțofeni". În același an, pe malul stâng al pârâului Ilieni, în locul numit "Dealul Izvorului" s-au descoperit urmele unor construcții cu ziduri de piatră și fragmente de țiglă și ceramică romană. La săpăturile din 1963 de la punctul numit "Kerekesvas" (Roata de Fier) s-au găsit fragmente ceramice de factură dacică din secolul I î.e.n. Al II-lea război mondial face multe victime în luptele dintre detașamentele
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
malul stâng al pârâului Ilieni, în locul numit "Dealul Izvorului" s-au descoperit urmele unor construcții cu ziduri de piatră și fragmente de țiglă și ceramică romană. La săpăturile din 1963 de la punctul numit "Kerekesvas" (Roata de Fier) s-au găsit fragmente ceramice de factură dacică din secolul I î.e.n. Al II-lea război mondial face multe victime în luptele dintre detașamentele române și sovietice pe de o parte și detașamentele ungare și germane pe de alta. Osemintele celor căzuți pe câmpurile
Comuna Ilieni, Covasna () [Corola-website/Science/310386_a_311715]
-
diverse unelte de piatră aparținând neoliticului, precum și așezări cu materiale atribuite culturilor "Ariușd, Coțofeni, Scheneckenberg" sau "Sântana de Mureș-Cerneahov". Tot aici, între pârâul "Borzoș" și dealul "Várbérce" se află o cetate medievală (Cetatea Turcului) cu ziduri de piatră și mortar. Fragmente ceramice pictate, o daltă de tuf, un amulet, un topor în formă de calapod, toate datate în neolitic s-au descoperit și la Sântionlunca, tot de aici provenind și patru celturi dintre care două de tip transilvănean și un vas
Comuna Ozun, Covasna () [Corola-website/Science/310388_a_311717]
-
COH(ors) HIS(panorum) și COH(ors) I BRAC(araugustanorum). În anul 1950 un colectiv condus de M. Macrea au efectuat noi săpături. Pe terasa largă numită "Cetatea Lupului", s-au descoperit la suprafață pe o întindere de 2-3 hectare fragmente de cărămizi, țigle și ceramică, indicând locul așezării civile (vicus canabae) aflate în apropierea castrului. G. Popa Lisseanu, O.G. Lecca, A. Lapedatu și I. Lupaș susțin că Brețcu a fost un vechi cnezat românesc pomenit în diplomă regelui Sigismund
Comuna Brețcu, Covasna () [Corola-website/Science/310383_a_311712]
-
Stejarului" una "eneolitică" iar la "Fântâna Sărată" o așezare dacică din a doua epocă a fierului, cu vetre de pământ și pietre. În acest loc s-a descoperit și un tezaur format din 148 denari romani republicani, precum și mai multe fragmente ceramice lucrate cu mâna. În grădina conacului Apor, din satul Turia, au fost dezvelite resturile unor așezării aparținând culturii Srarčevo-Criș, o așezare din epoca bronzului, Hallstatt, "La Téne dacic" și o așezare din evul mediu timpuriu, secolul al XII-lea
Comuna Turia, Covasna () [Corola-website/Science/310389_a_311718]
-
noi, a căror destinație pare în parte cel puțin de a vizita țară Oltului» (TS, III, 280). La Florești, Mihai Eminescu s-a simțit că și însănătoșit, cu poftă de lucru intens; a tradus din limba germană „tomul I“ de "Fragmente din Istoria Românilor" de Eudoxiu Hurmuzaki, lucrare ce i-a fost încredințată de Academia Română, în urma insistentelor lui Theodor Rosetti; Eminescu nu a semnat traducerea volumului I al "Fragmentelor"..., care a ieșit de sub tipar prin ianuarie 1879; paternitatea eminesciana a traducerii
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
poftă de lucru intens; a tradus din limba germană „tomul I“ de "Fragmente din Istoria Românilor" de Eudoxiu Hurmuzaki, lucrare ce i-a fost încredințată de Academia Română, în urma insistentelor lui Theodor Rosetti; Eminescu nu a semnat traducerea volumului I al "Fragmentelor"..., care a ieșit de sub tipar prin ianuarie 1879; paternitatea eminesciana a traducerii a fost stabilită de Ion Cretu, în 1961, iar «autenticitatea formelor de limbă folosite» (COtr, 605), ne dă certitudinea că poetul a supravegheat nemijlocit tipărirea „tomului I“, celelalte
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
în foarte bună societate. În timpul pe care l-am petrecut la Florești, boarfele lui se aflau la Ț. Maiorescu, care rezervase pentru dânsul un iatac luminos, în care toate erau puse în cea mai bună rânduiala» (ȘAm, 116). În traducerea "Fragmentelor"..., întâlnim sintagme cu forța expresiva, sinestezica, unele comune subdialecelor / graiurilor oltean și bucovinean, altele specifice floreștenilor / oltenilor, introduse pentru capacitatea lor dinamizatoare de «scene istorice», pentru relief «revitalizator»: "o croiră la fugă de mâncau pământul" (HF, I, 35), "claie peste
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
35), "claie peste grămadă aruncă oștirea lor" ("ibid", 102), "apucară la goana după Cumani cu dârlogii slobozi" ("ibid", 73), "dar sfatul cuminte era de-a surda" ("ibid"., 285), "Musa dete dos să scape" ("ibid.", 292) etc. În paralel cu traducerea "Fragmentelor...," la Florești, Mihai Eminescu a elaborat prima variantă a amplului poem, "Scrisoarea III", cu ambele planuri, în antiteza romantic-justițiară, cu arhicunoscuta succesiune a tablourilor (I : a. „idila oniro-cosmică dintre Sultan și Luna“ și „falnicul“ arbore, "axis-mundi", crescând din inimă Sultanului
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
și-nțeleaptă»,"făcute în vreme ce «...cetia pe Hammer, pentru a se documenta asupra înaintării turcilor în Europa» (COp, III, 225), adică "Geschichte des Osmanischen Reiches", după cum ne înștiințează G. Călinescu, fără a fi cunoscut la acea dată paternitatea eminesciana a traducerii "Fragmentelor"...; Eminescu ajunsese la Hammer prin intermediul lui Hurmuzaki. Elementele lexicale particulare întâlnite atât în traducerea "Fragmentelor"... cât și în "Scrisoarea III", datorită elaborării sincrone, ilustrează și teritoriul transpunerilor: a) «...îndrăznețul Sultan, simțindu-se mare în puterea să, se fălea că de pe
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Europa» (COp, III, 225), adică "Geschichte des Osmanischen Reiches", după cum ne înștiințează G. Călinescu, fără a fi cunoscut la acea dată paternitatea eminesciana a traducerii "Fragmentelor"...; Eminescu ajunsese la Hammer prin intermediul lui Hurmuzaki. Elementele lexicale particulare întâlnite atât în traducerea "Fragmentelor"... cât și în "Scrisoarea III", datorită elaborării sincrone, ilustrează și teritoriul transpunerilor: a) «...îndrăznețul Sultan, simțindu-se mare în puterea să, se fălea că de pe pristolul bisericii Sf. Petru din Romă își va pune sirepul să mănânce ovăz» (HF, I
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
se pro-jetează "codrul" ca simbol al veșnicirii, al statorniciei Dacoromânității la Carpați / Dunăre, în ciuda istoriilor vitrege), " Fiind băiet păduri cutreieram" - despre care notele lui Perpessicius relatează în acest sens: că ar fi compuneri «din 1878, cam de pe vremea când traducea (...) fragmentele lui Hurmuzaki» (EPpos, 647) - etc. Numind Câmpul Cerbului momentul biobibliografic floreștean-oltean, observăm că în planul creației eminesciene îi corespunde o etapă superioară, marcată de redescoperirea tematicii "Erosului / Naturii" cu fața în oglindă vârstelor pure, copilăria și adolescență, de compartimentul transpunerilor
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
Poezii postume", vol. ÎI, București, Editura pentru Literatură, 1964. HamH = J. de Hammer, "Histoire de l’Empire Ottoman depuis son origine jusqu’à nos jours", livre ÎI, Paris, MDCCCXXXV (traduit de l’Allemand par J. J. Hellert). HF = Eudoxiu Hurmuzaki, "Fragmente din Istoria Românilor", tomul I, București, Editura Ministerului Cultelor și al Învățăturilor Publice, 1879. LIns = Barbu Lăzăreanu, "Însemnări istoriografice", în revistă "Adam", nr. 114 (anul X), 14 ianuarie 1938. R = "Ramuri" (Craiova, serie nouă), nr. 10, octombrie 1968. ȘAm = I.
Câmpul Cerbului () [Corola-website/Science/310397_a_311726]
-
semnat de compozitorul român Nicolae Kirculescu este scris pentru pian și orchestră și a fost publicat în 1950. Prima audiție a piesei în 1965 este legată de adaptarea unui fragment din finalul lucrării la genericul emisiunii televizate „Teleenciclopedia” (TVR), care își face debutul în același an. Înregistrarea din 1965, rămasă emblemă a emisiunii, aparține Orchestrei Radiodifuziunii Române, condusă de Iosif Conta; solist la pian este Dan Grigore, pe atunci student
Momentul muzical () [Corola-website/Science/310451_a_311780]
-
tabloului este priveliștea orașului și peisajul care se desfășoară în fundal, printre două coloane splendide. Arta peisagisticii este aici însușită la perfecție, van Eyck zugrăvește realitățile orașului cu o minuțiozitate incredibilă: trecători pe străzi, figuri mici, vizibile totuși, pe pod, fragmente de clădiri etc. Lanțul muntos abia perceptibil în depărtare este în contrast cu cel de-al doilea plan al imaginii, unde într-o grădină luxuriantă, plină de flori, se plimbă păuni. Cu mâinile împreunate în semn de rugăciune, Nicolas Rolin stă îngenunchiat
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]