22,190 matches
-
știută a perforațiilor, după care, renunțându-se la matriță, se continua scrierea pe coala de hârtie pentru închiderea textului sau mesajului secret printre caracterele textului liber, numit text clar. Tehnica a fost preluată, în secolul al XVI-lea, de matematicianul italian Cardan și din această cauză este cunoscută în criptografie sub numele grila lui Cardan. Doar pentru frumusețea textului scris de profesorul Dumitru Năstase 1, vă prezentăm constatarea sa: „Modul «inițiatic» de a comunica mesajele lor cele mai profunde, utilizat de
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
Iași: Editura Junimea. Mihalevschi, M. (2008). Les métamorphoses du discours dramatique. București: Editura Fundației România de Mâine. Millrood, R. (2004). The role of NLP in teachers' classroom discourse. English Language Teachers Journal, 58 (1), 28-37. Mincu, M. (!983). Semiotica literară italiană. București: Editura Univers. Mucchielli, A. (2005). Arta de a comunica: metode, forme și psihologia situațiilor de comunicare. Traducere de Giuliano Sfichi, Gina Puică și Marius Roman. Iași: Polirom. Mucchielli, R. (2000). Fața omului și caracterul. Inițiere în morfopsihologie. Traducere de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ale vieții” - spune profesorul. ... ” Se poate - evocă G.G. Ursu, dar trebuie adăugat că elevul se înarma prin acei ani 1872 - 1876 și cu alte arme... cu o solidă cultură umanistă, nu numai în limba țării lui dar și în limba italiană și franceză. Iată de ce anii ref ugiului în Moldova, în 1917 și 1918, Vlahuță acum gârbovit, bolnav, se lăsa purtat de nostalgia copilăriei, pe dealul Țuguietei și Cotu Negru, însoțit 159 de Voiculescu, Tutoveanu, Valerian. În primăvara tragică a anului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Acest fapt constituie unul dintre punctele nevralgice ale inițierii procesului terapeutic față de cei care în mod evident au probleme de natură psihică, teama de tratamentul clasic (să nu uităm că puțin înainte de descoperirea psiholepticelor la mijlocul secolului trecut, folosirea de către medicul italian U. Cerletti a tratamentului electroconvulsiv s-a făcut ca urmare a observației felului cum erau sacrificați în abator porcii, un fapt în sine extrem de violent), aplicat de instituția psihiatrică și, nu în ultimul rând, de societate, conducând la refuzul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
religioase în școli 1. De câtva timp, accentuarea curentelor islamiste a de-venit manifestă. Se exercită presiuni asupra populației musulmane de a respecta strict preceptele islamului și cutumele culturii pe care acesta o creează, în special portul vălului. Spre deosebire de imigranții italieni, spanioli, portughezi, imigranții de origine musulmană sunt cei care au probleme de adaptare, refuzând chiar orice efort în acest sens. 2. Tinerele fete din acest mediu se identifică cu cultura lor de origine purtând vălul și aducându-l la școală
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
șomajul trebuie să scadă, trebuie să găsim remediul pentru SIDA și cancer, să controlăm diversele surse de energie (Prometeu este mereu prezent!)... 3. Spiritul întreprinzător. Pe măsură ce banii devin fluidul vital al economiei, încă din Evul Mediu întâlnim oameni, asemenea negustorilor italieni, care excelează în arta creării de bogății. Cei care organizează, finanțează și conduc călătoriile de descoperire trebuie să aibă și alte calități, ase-menea curajului, perseverenței, să fie calculați, toate acestea sunt multipli factori de reușită. Descoperirea altor continente (iată deja
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
deplasării. Este la fel de adevărat că anumiți francezi gustă cu plăcere picioare de broască, dar acest fel de mâncare nu este cu siguranță o mâncare națională. Olandezii, mai meticuloși în ceea ce privește micile cheltuieli, sunt donatori generoși pentru cauze nobile. Iar toți prietenii italieni ai autorului sunt persoane serioase, în care se poate avea încredere. Un om politic pretindea că civilizația occidentală este superioară islamului. Pe ce putea el baza comparația? Rezultatul este foarte diferit, depinde dacă alegem invențiile tehnice din Europa sau ospitalitatea
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
variații de semnificație a conținutului lor semantico-medical, vor continua să existe în nosologia psihiatrică viitoare. Un moment important în evoluția nosologiei psihiatrice este reprezentat de contribuțiile doctrinare și nosologice ale lui A. Morel și V. Magnan, preluate ulterior de Școala italiană de psihiatrie prin C. Lombroso. A. Morel (1860) introduce o teorie explicativă în ceea ce privește geneza sau cauzelor bolilor psihice, cunoscută sub numele de „teoria degenerescenței” asupra căreia vom reveni ulterior. Pe baza acesteia el propune o clasificare a bolilor psihice, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca niciodată, cît de întîmplătoare sunt faptele, realitatea, destinele umane. Discuția în contradictoriu, disputa, i-a schimbat: sunt mai liberi, mai responsabili. CE ESTE O SITUAȚIE? Suntem pe frontul austro-italian, în timpul primului război mondial, undeva în Alpi, de partea trupelor italiene. Istoviți, tăcuți, înfășurați în prea strîmtele lor mantale pămîntii, soldații avansează încet pe flancurile unui munte. E divizia comandată de generalul Leone, în repliere după ce a pierdut Monte Fior, un pisc stîncos. Deodată izbucnesc rafale de mitralieră. Cad cîțiva oameni
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
severitate: " Cine a strigat 'stai'?" Locotenentul: Pesemne un soldat din avangardă, domnule general." Generalul: "Să fie împușcat!" Apoi, scrutînd peisajul prin binoclu, descoperă în vîrful muntelui spre care se îndreaptă divizia sa pentru a se alătura companiei, vreo zece soldați italieni cu mîinile legate, imobilizați de niște stîlpi. Acuzați de dezertare sau de a fi refuzat să lupte, soldații sunt expuși astfel în fața primelor linii. Lasă binoclul, expresia feței e dură, impenetrabilă. Locotenentul revine, ia poziție de drepți și salută. Generalul
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
despică în două pentru a lăsa să treacă mortul și brancardierii. Divizia se repune în mișcare, continuîndu-și retragerea. După cum se vede din titlu, Uomini contro (Cei care sunt împotrivă), filmul lui Francesco Rosi, realizat în 1970, după mărturiile unui soldat italian (Un anno sull'altipiano de Emilio Lusso), vorbește despre ceea ce oamenii trebuie să refuze ca să rămână oameni. Ce imposibile trebuie să-și impună oamenii, ca să rămînă umani? Pentru locotenent este la fel de imposibil să execute și să nu execute ordinul superiorului
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în direcția unui zgomot oarecare, zărind doi soldați pe cale să ridice un mort pe o targă, își zămislește într-o fracțiune de secundă un posibil și evenimentele iau un alt curs: e posibil ca generalul să creadă că orice cadavru italian de pe targă e chiar soldatul pe care în mod oficial a acceptat să-l împuște. Agățîndu-se trup și suflet de acest posibil, mergînd pînă la capătul lui, locotenentul ordonă unui grup de soldați să tragă în aer, pentru ca zgomotul produs
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Libertatea nu înseamnă, de exemplu, a refuza posibilul care susține viața, a respinge iubirea, a prefera moartea? NESTĂPÎNITUL ROD AL IMAGINAȚIEI În fine, eliberîndu-se de "tot harnașamentul de scrupule fără rost, de lașitatea paralizantă", el cu funcție de conducere în întreprinderea italiană Scabelli din Paris, cap de familie deja matur a hotărît ca, fără să o prevină, ca să-i facă o surpriză, s-o regăsească pe Cécile, iubita lui romană, și să-i spună că vrea să-și refacă viața împreună cu ea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
la epuizare totală, după ce am realizat șapte studii. Într-unul e o mică figură, o mamă cu un copil la umbra unui copac uriaș, într-o armonie de tonuri pe o dună luminată de soarele de vară. Efectul e aproape italian. Practic n-am putut să mă împiedic, n-am putut să mă opresc din lucru. Voiam pur și simplu să-ți spun asta, simt că sunt apariții de culoare care răsar în mintea mea cînd pictez, ceea ce nu mi se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
unul la altul posibile și imposibile. A HOTĂRÎ CĂ NENUMITUL E ORICÎND POSIBIL Luat prizonier de miliția fascistă pe 13 decembrie 1943, ajunge la sfîrșitul lui 1944 în lagărul din Fossoli, lîngă Modena. Are 24 de ani și e cetățean italian. Pe 21 februarie dimineața, prizonierii sunt avertizați că toți evreii, inclusiv copiii, bătrînii și bolnavii vor pleca a doua zi. Aveau ordin să se pregătească pentru o călătorie de 15 zile. După îndelungi conversații cu refugiații polonezi, e convins că
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
ochii săi, niște naivi și niște fraieri. Noaptea căzu și, odată cu ea, această evidență: nici o ființă umană n-ar fi trebuit să asiste, nici să supraviețuiască viziunii pe care a întruchipat-o acea noapte. Conștienți de acest lucru, nici un gardian, italian sau german, n-a căutat să vadă cum își petreceau timpul acești oameni cînd știau că vor muri." Destinația poartă un nume necunoscut pentru ei, Auschwitz. În noul lagăr, simțindu-se deja în afara lumii, e atent la absurditatea situațiilor. Se
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
să-și ducă papucii într-un colț. Apare un individ cu o mătură care împinge toți papucii afară, în grămezi. E nebun, îi amestecă: 96 de perechi, o să fie toți desperecheați." Un inginer pe care l-a cunoscut în lagărul italian îl întreabă dacă crede că le vor mai vedea pe femei. Încearcă să-l liniștească: e un bărbat însurat, tată al unei fetițe. În ceea ce-l privește, el e convins că e vorba de o vastă punere în scenă, menită
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
chiar la picioarele lui. Tăcere. Deci e adevărat!" izbucnește copilul, radios. Trapa de deasupra se deschide și soldatul care apare îi zîmbește: "Hi, boy! You are alone? What's your name?". Copilul se uită în jur, nu pricepe. El e italian. Luîndu-l în brațe, soldatul american îl ajută să se urce pe tanc. Acum tancul înaintează de-a lungul coloanei de supraviețuitori ai lagărului. Trapa a rămas deschisă iar soldatul îl ține tot timpul pe băiețel în brațe. Cu o cască
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
respectat puritatea lor de conținut și de întrebuințare, care ar presupune o delimitare strictă a noțiunilor cărora le dau expresie acești termeni. De altfel, distincția aceasta se poate face numai în unele limbi, precum cele romanice (română: limbaj-limbă; franceză: lan-gage-langue; italiană: linguaggio-lingua; spaniolă: lenguaje-lengua; potugheză: linguagem-lingua), dar nu este operantă în limbi precum engleza și germana, de exemplu, unde prin același termen (language, respectiv, Sprache) se redau ambele concepte (de facultate umană și de mijloc de comunicare)1. Mult mai dificilă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
privește blînd ochiul-boului. În spațiul german, denumirea Sternblume poate valorifica elementele Stern "stea" și Blume "floare", oferin-du-se o explicație (intuitivă) de ce planta respectivă este o "floare de stea" (sau, eventual, o floare stelară, astrală etc.). Pe de altă parte, denumirea italiană, margheritona, poate fi evaluată din perspectiva apartenenței la familia de cuvinte care cuprinde pe margherita "margaretă", "perlă", "mărgea de sticlă" și pe margheritina "bănuți", "mărgea de sticlă" și, eventual, din perspectiva sufixului din compunere. Se înțelege astfel de ce limbajul poetic
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
b o l d t vede în limbă o realitate bipolară, concretizată printr-o mișcare dialectică între subiectiv și obiectiv, între individual și supraindividual (social), întrucît limba este deopotrivă enérgeia "activitate" și érgon "produs, lucru făcut". Cu această perspectivă, filozoful italian de orientare neohegeliană, Benedetto C r o c e, își propune să facă o corecție a teoriei lui Humboldt, pornind de la premisa că limbajul este același lucru cu expresia și reducînd astfel limba la exprimarea ei, la actele de vorbire
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
aspecte ale limbii lor: unul vorbit și unul scris. Apoi, dacă italiana se prezenta atunci numai ca limbă vorbită se ivea necesitatea de a avea și o corespondentă scrisă, și atunci s-a născut inițiativa de a crea o limbă italiană literară. Lucrurile nu s-au oprit însă aici, modelul de excelență al limbii latine a orientat permanent tipul prefacerilor lingvistice impuse prin hotărîrile unor foruri intelectuale. Exemplul italienilor a fost curînd urmat de celelalte popoare romanice occidentale și, apoi, de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
că se schimbă permanent, fie prin voința vorbitorilor (în special a celor cu un anumit statut din punctul de vedere al cunoștințelor), fie fără voința lor (și, eventual, chiar fără ca aceștia să fie conștienți de aceasta). Cînd apăreau zorii Renașterii italiene, învățații timpului au ajuns la constatarea că limbile romanice occidentale, deși continuau latina, nu mai erau latina însăși și, de aceea, limba de cultură pe care o foloseau, latina literară, nu mai avea și un corespondent vorbit ca altădată. Deși
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
însăși și, de aceea, limba de cultură pe care o foloseau, latina literară, nu mai avea și un corespondent vorbit ca altădată. Deși unele raționamente conduceau la existența a două aspecte ale limbii, popular și literar, iar începutul limbii literare italiene a avut la bază ideea că un nou aspect popular trebuie să aibă un nou aspect literar, învățații multor secole au considerat aspectul popular al limbii ca o formă coruptă a celui literar, deci ca o degradare, ca o decădere
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
radicală între cuvintele-termeni și cuvintele limbii istorice, încît, de exemplu, relația dintre verbul latin esse "a fi" și derivatul lui essentia nu se poate regăsi în nici una dintre limbile care au împrumutat termenul essentia, nici măcar în limbile romanice (cu excepția limbii italiene). Pe de altă parte, posibilitatea împrumutului acordă o anumită independență terminologiei în raport cu creația indigenă, încît o cultură poate dispune de o terminologie filozofică bogată, prin care poate recepta filozofia universală, fără să aibă și opere filozofice de mare valoare realizate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]