25,611 matches
-
intră din Întâmplare Într-o casă la Începutul anului sau al unui anotimp (din nou magia „Începutului de drum”) prevestește viitorul familiei respective. Dacă „primul oaspete” Într-o casă era o femeie sau un bătrân decrepit, era un semn de rele auspicii pentru oamenii din acea familie, dar și pentru recolta și animalele lor. Pentru rutenii și huțulii din Maramureș și Bucovina (din localitatea Prislop, de pildă), polaznic-ul ideal era evreul, pentru că el prevestea noroc și bogăție de-a lungul Întregului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ținând În mână o gâscă nu constituia nimic neobișnuit. Hazul uriaș al situației reprezentate În tablou constă În faptul că bietul evreu Își Închipuia că un plocon minor - o gâscă (și Încă vie !) - poate fi „Înmânat” Parlamentului român pentru rezolva rea unei probleme atât de importante („problema evreiască”, așa zicând). Astfel a fost Înțeleasă până acum pictura lui Grigorescu din 1880 : o privire ironică asupra unui om care Încearcă să supraviețuiască Într-o societate coruptă. Având Însă În vedere informațiile cuprinse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
averi nenumărate, bănet mult [...], să nu-l poți duce În zece care. Iar atunci când murea vreunul, aveau obiceiul să Îngroape cu el și toate averile lui.” „La zile mari”, deasupra acestor comori „ard [joacă] focuri”, dar, de regulă, sunt „comori rele”, adică „legate, blestemate, vrăjite”. Dacă ai Încerca să le dezgropi, „te-ai alege cu vreo poceală” <endnote id="(166, p. 48 ; 89, pp. 8-10, și 35-36 ; 269, p. 163)"/>. Conform proverbelor populare românești, În general, „banul găsit e ban vrăjit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id=" (137, p. 110)"/>, de unde va ajunge În „Apa Sâmbetei” și, de acolo, În tărâmul strămoșilor mitici. Pe de altă parte, țăranul român crede că, dacă o icoană trosnește, cade, se rupe, plesnește etc., este un semn de piază rea, „e rău de moarte”, este „cea mai mare nenorocire a casei” <endnote id="(137, p. 148)"/>. 4. Infanticid ritual În Europa În vederea Înlocuirii sau a dublării acuzei de deicid - pentru alimentarea sentimentelor iudeofobe -, cea mai puternică Învinuire adusă evreilor nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o bună parte a societății Imperiului Habsburgic și, implicit, a Transilvaniei s-a opus răspândirii falsei legende privind infanticidul practicat de evrei. Nu este vorba numai de acțiunea autorităților laice (trebuie amintit aici că, În Imperiu, evreii au căpătat emancipa rea politică din 1867), ci și de cea a autorităților clericale. În 1792, de exemplu, la câteva luni după procesul evreilor din Pir (Satu Mare) - care, datorită presei din Viena și Budapesta, a avut un puternic ecou În Întregul Imperiu -, Guberniul Transilvaniei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lung. Când erau neascultători, copiii români erau amenințați că „Vine jidanu’ cu sacul” <endnote id="(3, p. 14)"/>, astfel că evreul era receptat În chip coșmaresc de imaginația infantilă, ca un fel de Bau-Bau cu chip uman, ca un duh rău care fură copii cu sacul și apoi Îi omoară pentru a se Împărtăși cu sângele lor. Cu formule similare erau amenințați copiii din Ungaria : „Dacă ești rău, o să te ia evreul cu bocceaua”. Imaginea era cu atât mai credibilă cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jocul ritual cu măști „Turca”. Iată un fragment din descrierea acestor „ecscesuri urâte”, preluat din publicația brașoveană Gazeta Transilvaniei (nr. 5, 1847) : „Moldovenii Întărâtați se aruncară asupra caselor evreești, le sfărâ mară prăvăliile, le prăpădiră mărfile, călcându-le cu picioa rele. Persoanele evreești Începură a fi rău tratate, fără osebire de secsu și de vârstă. Către seară numărul turburătorilor sui la mai multe sute, din carii o parte se mesteca Între cei ce se bătea, iar alții Întărâta pe tinerime asupra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
poți Întotdeauna snopi evreii În bătaie. Fără să vrei, te Îndrepți spre han ca să joci biliard” <endnote id="(733)"/>. Bătaia aplicată evreilor - ca sport național ruso-ucrainean - apare și la Șalom Alehem (Tevi Lăptarul, 1895). „Măcar că ești jidan, nu ești om rău. Dar una cu alta n-are a face. De bătut trebuie să te batem” <endnote id="(217, p. 176)"/>. „Bateți pe evrei și salvați Rusia”, sună sloganul antisemit care, timp de secole, a dominat mentalul colectiv În Rusia țaristă <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mănânce un evreu bolnav” (3, p. 64). Încă din secolul al XII-lea, Maimonide explica dintr-o perspectivă strict igienică interdicțiile biblice de a mânca animalele cosiderate „murdare” : „Toată hrana pe care Tora ne interzice să o mâncăm are efecte rele și nesănătoase asupra organismului [...] Principalul motiv pentru care Legea interzice carnea de porc rezultă din faptul că hrana sa și obiceiurile sale sunt murdare și dezgustătoare” (Călăuza rătăciților, 3, 48). 470. Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, Editura Științifică și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
gusta”, Schmecker = „degustător”). Câteodată, acești degustători erau plătiți În taină de producătorii de băuturi, pentru a-i Înșela pe cumpărători. Din limba idiș - susținea Lazăr Șăineanu În 1896 -, termenul șmac a pătruns În limba română cu sensul de „iz, gust rău al băuturii”, iar cel de șmecher, cu sensul de „șiret, șarlatan” (295). 574. Willy Pragher, Bukarest. Stadt der gegensätze, Wiking Verlag, Berlin, 1941, p. 115. 575. Maria Todorova, Imagining the Balkans, Oxford University Press, New York - Oxford, 1997 (ediția română : Balcanii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care, În afaceri ca și În filozofie, operează prin potriveală, prin contrafacere, prin samsarlâc. [...] În economie, Întreaga sa politică e negativă ; el este principiul răului, Satana, Ahriman, Încarnat În rasa Sem” (455, III, p. 370). 608. George Voicu, Zeii cei răi. Cultura conspirației În România postcomunistă, Editura Polirom, Iași, 2000. 609. Radu Theodoru, România ca o pradă, Editura Alma, București, 1997. 610. Irina Nicolau, Haide, bre ! Incursiune subiectivă În lumea aromânilor, Editura Ars Docendi, București, 2000. 611. Carol Iancu, Evreii din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Românească, București, 1943 (prima ediție, 1912). 767. Slabe ecouri ale acestui tip de legendă au supraviețuit și În literatura română, chiar dacă este vorba de o evreică sefardă din Bucureștiul anului 1932 : Dona Clara, „vestită pentru frumusețea ei, care, spuneau gurile rele, fusese Înaintea căsătoriei cu don Enrique [Sidalgo, «vechi neam de bancheri spanioli»] omagiată de doi regi” (765, p. 263). În romanul autobiografic Trilogia balcanică al prozatoarei britanice Olivia Manning, doamna Flöhr - tânăra soră a unui bancher evreu din Bucureștiul anilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
raportată la 437 totalul evaluărilor bugetare este 50,8% pentru 10 luni din exercițiul bugetar. Stimularea încasărilor lucru posibil prin despoliticianizarea aparatului administrativ pe comune. Județul e încercat de secetă și de aici lipsa porumbului. Starea financiară a județului este rea, din 15318326 lei, venituri înscrise în buget în 1937/1938 s-au încasat, până în martie 1938, numai 8986794 lei, adică 52,8%. Am stimulat acțiunea sătenilor pentru munca de folos obștesc pentru lucrări cu paramilitarii. Populația județului este de 239534
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
veniturilor încasate, scutirea nejustificată de unele taxe a persoanelor protejate, reducerea nejustificată a chiriilor pentru unele persoane favorizate, neținerea de licitații și înlăturarea concurenței între ofertanți pentru arendările de întreprinderi și cumpărări de mărfuri, inventarieri necorecte, vădite subevaluări făcute cu rea credință. Inspectorul special I.Stan a propus sancționarea funcționarii compromiși și recuperarea veniturilor irosite, chiar suspendarea din serviciu și trimiterea în judecată. Și împotriva prof. Pavelescu, șeful Directoratului Românizării, Colonizării și Inventarului, mareșalul Antonescu a aprobat trimiterea în justiție, reproșându
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de scrisori se fixează exclusiv asupra mesajului principal, dar semnificative sînt și felul de a data o scrisoare, prescurtările, felul de a o încheia. „Stilul” relevă - mai mult decît în alte texte - ziua în care a fost „omul”: bună sau rea. Lectura scrisorilor nu dă satisfacție deplină dacă notele de subsol nu explică lucrurile pe care contemporanii cu persoanele și evenimentele, dar mai ales cei din promoțiile mai noi, nu le pot înțelege imediat. Realizarea așa-zisului „aparat” nu e însă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pe Olguța din partea mea, să mă cheme la telefon, Marți sau Miercuri seara, între orele 9 și 10. Mă gîndesc cu grijă, dacă nu cumva i-am făcut vreun rău, dacă nu cumva am expus-o cine știe căror vorbe rele... Dar în fond sîntem maturi și majori! Dacă revin, am să vă istorisesc foarte multe lucruri! Azi am repurtat un mare, dacă nu chiar colosal succes, prin cuvîntarea mea, la plenara Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă. Amănunte urmează
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
evolua furtuna. Abia aștept să dau o nouă replică. și acum cîteva lucruri concrete: 1. Cu dl Ciopraga urmează să vorbesc mîine sau poimîine. De cînd am venit nu l-am întîlnit decît o singură dată cînd era în toane rele. Cînd am fost plecat a avut loc o crîncena confruntare între decan și Ciopraga. Violențele au fost extreme, cu gesturi care lăsau să se înțeleagă înfruntări chiar belicoase. E o atmosferă tulbure de tot la facultate. 2. Ai văzut că
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
vorbit iar cu dl Lăudat care mi-a spus că va avea o discuție cu Ciopraga și se va rezolva în mod sigur problema (dl Lăudat are un cuvînt greu). Am înțeles din discuția cu șeful că n-ar fi rău să vii să vorbești cu el. Părerea mea este să lași la o parte orice considerente de jenă sau altceva și săptămîna viitoare să descinzi aici cu toate documentele ca să vorbești cu el și să te înscrii. (șeful are ore
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
jocului, s-a transformat acum în certitudine. Bănuiesc la mijloc mîini necurate, mișcate de aici din Iași, dar concretizate, sigur, de A. Marino. Probabil că sînt și alții, și nu este exclus ca să fi spus, lui M. Gafița , o vorbă rea și Const. C[iopraga] (sînt vechi și buni prieteni!). Sîntem într-o epocă de decadență morală și acum simt o adîncă scîrbă (iartă cuvîntul prea tare!) de toate. Neliniștea mea, pe care ai surprins-o și ai înțeles-o întotdeauna
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
putea folosi acum și mai mult în cunoașterea oamenilor. Faptul că te-a lucrat spunînd că nu mai ești „la curent cu problemele” (revistei), dovedește că și atacatorul și munițiile folosite sînt ale unui amator care în locul luptei cinstite pune reaua credință. Mi se pare că bătrînul, conversînd numai cu Ionescu (interviul recent din Tribuna e cam ridicol), a cam secat. Nu mă bucur, dar constat: el e un fost tînăr scriitor, o promisiune care caută să se mențină scriitor. Dorința
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
16:30”> Dragă Costică, Am primit scrisoarea ta de cîteva minute și îți răspund imediat. Situația de la Ateneu o cunosc de alaltăieri cînd mi-a spus Liviu Leonte. Am rămas consternat, cu toate că, într-un fel, eram pregătit să aflu vești rele (tăcerea ta m-a făcut să bănuiesc existența incertitudinilor transformate în realități). Și la facultate sunt zvonuri alarmiste. Sunt, desigur, foarte multe de spus. în ce mă privește, aproape că nu-mi pot imagina cum o să fie o revistă, cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mi-a făcut destule greutăți, ultima dată la sfîrșitul lui noiembrie. La Iași, revista condusă de fostul activist sindical și descendent de arendaș grec are dreptul să defăimeze în dreapta și în stînga, să atace prin ciomăgașii primitivi, inculți și de rea credință, dar nouă nu ni se dă voie să spunem că au greșit. Doar Herivan e și el critic și chiar colaborator la convorbiri laterale! Ultimul număr, care a ajuns, cred, la Bacău, nu se dezminte. Calomniile se desfășoară pe
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ies din mine, din lupta cu îndoiala și descurajarea, și să mă adun spre limpezire. Noi suntem dezavantajați în fața vieții deoarece trăim (totul) cu prea multă pasiune și încordare. și nimic nu mă poate întrista mai mult decît obtuzitatea și reaua credință a indivizilor (cu putere) care sunt ostili muncii și gîndului demn și dezinteresat. Am crezut că după năpraznicul cutremur mulți oameni „senini” se vor cutremura ei înșiși spre binele celor care au un ideal și muncesc cinstit. M-am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
împotriva lui prin articolul din Convorbiri literare al lui Al. D . (dirijat din umbră de Rector, depistat acum de mare plagiator cu cartea doctrinele economice apărută la Junimea, pe cînd era director M.R.I., de plagiatorul ștefanakis și de același M.R.I.). Reaua credință e pe potriva individului respectiv care, în articol, îi atacă, de fapt, și pe Sturzu și Zilieru. în Ateneu cine va scrie despre Cartea „Convorbililor literare”? Sau poate s-a și scris? în articolul din Convorbiri sunt numai neadevăruri. În
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Este, ca spațiu, mai mult decît ai cerut, vei vedea ce poți face. 2. Cu oameni care nu înțeleg importanța dialogului sau, dacă îl acceptă, cred că au numai ei dreptate nu se mai poate discuta. Este inutil. 3. Cînd reaua credință se îndreaptă încă spre Maiorescu, să mă mai plîng că [...] Grigurcu mă atacă fără să-mi citească, măcar în fugă, cartea!? Eu îl resping pe Ibrăileanu!?... E sigur că atacul a fost regizat de aici, din Iași, cu vodcă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]