21,599 matches
-
este însă elementul cel mai vizibil al unui proces mult mai complex de vizite regulate și de transfer de bani dinspre diferite locații din Italia și Borșa. În cele ce urmează voi schița principalele tendințe de dinamici transnaționale și unele rațiuni care stau la baza acestora, iar în final voi discuta modalitatea în care aceste practici transnaționale sunt, într-o anumită măsură, rezultanta structurării mediului de migranți și a vieții migranților din Milano. Practici transnaționale și micșorarea riscurilor În timpul perioadei de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
închirieze localuri pentru nunți. Dinamicile transnaționale ca susținere a gospodăriilor Pentru migranții cu familii în Borșa și care nu au intenția să migreze cu toată familia, mulți fiind de vârstă medie, transferul de bani și practicile transnaționale au o altă rațiune. Datorită faptului că aceștia nu își pot construi proiecte realiste de integrare în societatea italiană și de ajungere la un status stabil care să le asigure bunăstarea un timp îndelungat, ei preferă munca în străinătate ca o formă de navetism
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
coexistă în majoritatea culturilor gastronomice, cu semnificațiile diferite menționate mai sus. La români, larga răspândire a cărnii fripte între felurile de mâncare „tradiționale“ pare a fi, în zilele noastre, o moștenire din bucătăria țărănească, și ea trebuie pusă pe seama unor rațiuni de ordin practic: fierberea sau coacerea înseamnă gătiri de lungă durată și presupun unelte de bucătărie mai sofisticate decât un proțap și câteva lemne de foc; în plus, țin de o practică elaborată, de o intenție gastronomică, nu de satisfacerea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
același mod. Pește la frigare se făcea mai peste tot, fiind probabil cea mai veche tehnică de gătire, practicată de pe vremea pescarilor preistorici; dacă la noi a rămas o specialitate încă destul de răspândită, mai ales în Deltă, este tot din rațiuni practice, puținătatea celor de trebuință fiind esențială. Din acest motiv nu are sens să ne mândrim cu această „rețetă“ primitivă, păstrată nu atât din interes gastronomic, cât de nevoie. În ceea ce privește friptura din mușchi de vită, ea e universal cunoscută și
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
modul în care se consumă sau mediul în care se derulează și natura lor, serviciile pot fi: personale (tratamente, transport, coafor), pentru mediul de afaceri (credite, operațiuni monetare, tranzacții etc.), pentru utilizarea bunurilor și durabilitatea lor (întreținere, asigurări, reparații etc.). Rațiunea de a fi al unui serviciu rezidă în avantajul pe care-l creează unor categorii de utilizatori ai bunurilor sau de a facilita accesul la perfecționări tehnice, sau pentru satisfacerea trebuințelor personale de confort și întreținere. Diversificarea și dezvoltarea serviciilor
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
a speriat. Draga mea, să știi că nu e vreme de pierdut! Mi-a venit acum o idee, dar aș vrea să nu am dreptate... Tu zici că e nervoasă, violentă în limbaj, face gesturi și spune lucruri fără nici o rațiune... Copiii s-au adunat a doua zi la Alin acasă și au dezbătut problema pe toate părțile. Au făcut chiar și un plan de acțiune. Trebuia să afle cât mai repede pe unde umblă Andreea, cu cine se întâlnește, mai
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
1959; Noemi Gil Janeiro, Flacăra vrăjită, București, 1959; Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini, București, 1960; Aldo Nicolaj, Soldatul Piccicò, București, 1960; Guido Aristarco, Cinematografia ca artă. Istoria teoriilor filmului, București, 1965, Utopia cinematografică, pref. trad., București, 1992; Vasco Pratolini, Statornicirea rațiunii, pref. trad., București, 1966; Luigi Pirandello, Teatru, introd. trad., București, 1967, Uriașii munților, București, 1971; Tudor Arghezi, Animali piccoli e grandi, București, 1968; Italo Svevo, Senilitate, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Delureanu); Giorgio Bassani, Bâtlanul, pref. trad., București, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288990_a_290319]
-
sugerează că scala măsoară cel puțin încă un alt fenomen. Dar în demersul cercetării putem apela la analiza factorială nu numai pentru explorarea datelor, ci și pentru confirmarea unor rezultate. De exemplu, putem întâlni următoarea situație practică de cercetare. Din rațiuni teoretice și bazându-ne pe rezultate anterioare, credem că un fenomen este explicat de un anumit număr de factori (ipoteza de lucru). Supoziția poate fi testată (poate fi confirmată) prin realizarea unei analize factoriale. Analiza factorială ne ajută însă și
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a fost un fenomen complet nou în istoria religiilor din India antică, ci s-a constituit pe o bază ideatică deja curentă atât brahmanică cât și non-ariană.. El a apărut cam în aceeași perioadă cu jainismul și aproape din aceleași rațiuni: brahmanismul oficial nu reușise prin speculațiile sale upanișadice să satisfacă nevoile spirituale ale adepților. Religia brahmanilor era egoistă. Săvârșitorii cultului se considerau puri în comparație cu ceilalți oameni. Ei își petreceau viața săvârșind practici religioase minuțioase și privindu-i ca pe niște
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
a se ridica împotriva religiei populare, împotriva superstițiilor, cermoniilor, ritualurilor și împotriva tuturor grupurilor privilegiate care se cramponau de ele. El a condamnat și concepțiile metafizice și teologice, minunile, revelațiile și legătura cu forțele supranaturale. Făcând apel la logică, la rațiune și la experiență și situând pe prim plan etica, Buddha îi învăța pe oameni să caute adevărul în propria lor conștiință. El i-a educat pe semenii săi în spiritul unei discipline care să-i ducă la pacea interioară și
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
exprimat într-un multiculturalism greșit înțeles. Alain Finkielkraut demonstrează în lucrarea sa din 1987, La défaite de la pensée, că problema conceptului cultural de astăzi este înglobarea a două sensuri care sunt opozabile reciproc, și anume este vorba despre locul gândirii, rațiunii în spațiul cultural: cultură cu sau fără rațiune. Acest mod de a interpreta un concept foarte important pentru persoana umană determină aspecte caricaturistice sub aspectul percepției, dar alarmante sub analiza fondului; este hilară ușurința cu care se trece de la jogging
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
demonstrează în lucrarea sa din 1987, La défaite de la pensée, că problema conceptului cultural de astăzi este înglobarea a două sensuri care sunt opozabile reciproc, și anume este vorba despre locul gândirii, rațiunii în spațiul cultural: cultură cu sau fără rațiune. Acest mod de a interpreta un concept foarte important pentru persoana umană determină aspecte caricaturistice sub aspectul percepției, dar alarmante sub analiza fondului; este hilară ușurința cu care se trece de la jogging la religie, de la cultură la deltaplan, dar în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
rezidă în primul rând în continuitatea și intensitatea dialogicilor sale, unde nici una dintre instanțele constitutive nu strivește sau extermină pe celelalte, și nici măcar nu exercită în mod durabil o hegemonie apăsătoare. Antagonismul se află în cadrul fiecăruia dintre termenii dialogicii. Astfel, Rațiunea cunoaște antagonisme interne între tendința sa critică și tendința sa sistematică, între raționalitatea deschisă și raționalitatea închisă, și trebuie să se autocritice neîncetat, pentru a nu se autodistruge. De asemenea, umanismul european suportă și produce un antagonism profund între credința
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
între credința în universalitatea sa, care disimulează un europocentrism dominator, și potențialitatea sa într-adevăr universalizantă, deschisă asupra tuturor indivizilor și culturilor, care demască și critică europocentrismul. Ceea ce este important în cultura europeană nu sunt doar ideile conducătoare (creștinism, umanism, rațiune, știință), ci aceste idei și contrariile lor. Geniul european nu rezidă doar în pluralitate și schimbare, ci se manifestă în dialogul pluralităților care produce schimbarea. Nu rezidă în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
echității dar are un spectru mult mai larg. Termenul de management al diversității este găsit în relație cu terminologia de afaceri. Un număr tot mai mare de companii europene adoptă strategii legate de diversitate și egalitate, și nu doar din rațiuni etice și legislative ci datorită avantajelor în afaceri pe care le pot obține. Printre aceste beneficii se numără: lărgirea ariei de recrutare a forței de muncă și alegerea personalului dintr-un eșantion mai mare de muncitori calificați, îmbunătățirea imaginii și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
acțiuni afirmative și managementul diversității? Ce presupun politicile pentru șanse egale și acțiunile afirmative * sunt obligatorii; * justificările sunt legale, sociale, morale; * accentul este pus pe rasă, gen, etnie; * schimbă compoziția echipelor; * este perceput ca preferință; * se implementează pe termen scurt; * rațiunea de bază este dată de asimilare. Ce presupune managementul diversității angajaților? * este voluntar; * justificările țin de productivitate, eficiență și calitate; * accentul este pus pe toate elementele diversității; * schimbă sistemele și procesele; * este perceput ca egalitate; * se implementează pe termen lung
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
dată de asimilare. Ce presupune managementul diversității angajaților? * este voluntar; * justificările țin de productivitate, eficiență și calitate; * accentul este pus pe toate elementele diversității; * schimbă sistemele și procesele; * este perceput ca egalitate; * se implementează pe termen lung și este continuu; * rațiunea de bază este dată de individualitate. Ce beneficii aduce managementul diversității pentru companii? Diversitatea angajaților aduce organizațiilor de business o serie de avantaje, printre care: * angajații care au caracteristici diferite aduc perspective și informații diverse privind segmentul de piață al
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
persoane, grupuri și comunități drepturi și libertăți conferite de lege; * tratezi preferențial anumite persoane, grupuri, comunități, în comparație cu altele, acordându-le privilegii primelor și dezavantajându-le pe ultimele. Diferențele, excluderile, restricționările și tratamentul preferențial care se constituie în discriminare au ca rațiune apartenența persoanei, grupului sau comunității discriminate la o categorie specifică. Aceste categorii se regăsesc definite în legislația română drept criterii de discriminare. Diferențele, excluderile, restricționările și tratamentul preferențial aplicate constituie discriminare atunci când: • sunt puse în practică cu intenția de a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de informație codificată, "scurtături" în procesul cognitiv, poze și formule. * Pot fi pozitive, negative sau neutre. * Sunt generalizări despre grupuri de persoane și, în consecință, și desire persoanele individuale care fac parte din grupurile respective. * Se modifică în timp, din rațiuni dintre cele mai diverse. În viața de zi cu zi, stereotipurile ne pot ajuta ca, într-un timp scurt și cu minim de efort, să: * Înțelegem atitudini și comportamente ale unei persoane care face parte dintr-un grup. * Construim așteptări
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pe mitizarea acesteia. Acesta a fost numai începutul dar, aproape imediat, revoluția industrială a impus necesitatea omogenizării unui popor pînă atunci fracționat și în mare parte analfabet. În locul țărănimii imobile de odinioară acum era necesară mîna de lucru interschimbabilă. Astfel, rațiunea economică s-a unit cu cea politică. Să nu neglijăm faptul că în aceeași perioadă o mișcare națională se manifestă și în Germania și în Italia, care tind spre statutul de Stat-Națiune, rezultînd de aici unificarea politică a acestora, desăvîrșită
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a secolului al XIX-lea aspiră la crearea unui statut național statal, bazat nu numai pe o ideologie specifică ci, mai ales, pe considerente de ordin lingvistic, etnic și religios. Însă, față de sistemul de guvernare al marilor națiuni la care rațiuni de stat predomină asupra spiritului democratic real, acest deziderat al popoarelor mici de a dispune de ele însele a în-tîmpinat destule obstacole. Este cazul țărilor slave supuse Austriei sau Turciei pe care germanii, în graba lor de a se unifica
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a unui împărat devenit astfel omnipotent. Confirmat și de către Justinian în 532, acest ordin imperial subordonează Jus sacrum dreptul Bisericii lui Jus publicum dreptul statului, redu-cînd poziția patriarhului Constantinopolului la rangul de ca-pelan al împăratului. Însăși teologia este astfel supusă rațiunilor statului. Dincolo de acestea, puterea bizantină este patrimonială în sensul că-și subordonează aparatul administrativ și militar, resursele financiare, pe scurt, întreg domeniul public cît și oamenii pe care îi consideră proprietate sau servitori ai Basi-leului. Într-o astfel de logică
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
parlamentară, ci totodată, în aceeași măsură, premizele formării unui corp politic ce aspiră la o "republică" fără monarhie. Această mișcare "civică" se dezmembrează și eșuează total după 1652, lăsînd cale liberă monarhiei absolute. Mai mult, aceasta se întîmpla datorită unor rațiuni profunde ce derivă din eșecul stărilor generale din 1614 și din imposibilitatea unui acord între aristocrație și burghezie, în fața autorității regale.124 Aceasta nu împiedică faptul ca logica contestării să de-vină politică, să se extindă, cuprinzînd pături sociale diverse
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
acest nume. Pînă atunci, mi-cile națiuni dornice să ajungă la o existență independentă nu erau decît obiectul unei condescendențe disprețuitoare din par-tea celor mari. De acum înainte, începînd cu anii 1850, multiplicarea micilor state (Kleinstaaterei) este dezaprobată, pe baza unor rațiuni percepute ca fiind obiective, de vreme ce sînt dictate de către o raționalitate economică ce, pe de altă parte, legitimează crearea marilor state. Idei despre instruirea poporului Dacă dezvoltarea industriei a accelerat decompartimen-tarea culturală în fiecare țară, ea n-a constituit totodată și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
o cultură de masă, o economie comună, drepturi și îndatoriri comune pentru toți membrii săi"158. Mai precis, se cuvine să dăm acestei națiuni potențiale dimensiunea sa politică menită să devină primordială în termen scurt și să o susținem cu ajutorul rațiunii legitime a filosofiei. În sfîrșit, națiunea modernă, cea a Statului-Națiune, se caracterizează prin prioritatea jurămîntului de credință al tu-turor celor guvernați față de o guvernare centralizată a cărei suveranitate se aplică în mod exclusiv asupra unui teritoriu stabil și considerat natural
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]