21,787 matches
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 cu 35 sportivi care au concurat la 4 sporturi (bob, hochei pe gheață, patinaj viteză și sanie). România a trimis la Lake Placid o delegație formată din 35 sportivi (33 bărbați și 2 femei), care au concurat la 4 sporturi cu 9 probe (8 masculine și 1 feminină). La această ediție s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unor reprezentanți ai
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 () [Corola-website/Science/318647_a_319976]
-
au primit câte 4.000 de lei fiecare (o sumă importantă la acea vreme). Echipa de hochei a locuit la Lake Placid într-un penitenciar, care abia fusese construit și nu era încă inaugurat. Cele mai bune rezultate obținute de delegația României au fost locurile 8 obținute de echipa masculină de hochei și de echipa de bob - 4 persoane România I. Echipa de hochei pe gheață a României a evoluat în grupa B, alături de Suedia, SUA, Cehoslovacia, Germania Federală și Norvegia
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1980 () [Corola-website/Science/318647_a_319976]
-
este ales președinte al Societății pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, funcție pe care o va deține până în 1942. În această perioadă este și președintele asociației Przyjaciele Polski. Publicația polonă „Słowo Pomorskie” notează că la 17 iulie 1929, o delegație constituită din 26 de universitari, ingineri ș.a.m.d., vizita orașul Gdańsk, din aceasta făcând parte și Grigore Nandriș. În Polonia se bucura de aprecierea intelectualității. S. Wędkiewicz îi socotește pe Nandriș și pe Panaitescu drept „tineri cercetători de cea
Grigore Nandriș () [Corola-website/Science/318633_a_319962]
-
în noul sediu în toamna anului 1975 și calculatorul Univac 90/70 s-a livrat la noul sediu după câteva luni. Între timp, directorul tehnic și adjunctul lui Bârnă, pe nume Dan Viorel, a rămas în străinătate în cursul unei delegații în interes de serviciu. În general CCMT a suferit din plin de plecări în străinătate (legale și ilegale) a salariaților săi. Cutremurul devastator din 4 martie 1977 a lovit foarte puternic CCMT-ul prin moartea directorului Bârnă (împreună cu familia sa
Centrul de Calcul al Ministerului Turismului () [Corola-website/Science/318654_a_319983]
-
România a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948 cu 7 sportivi care au concurat la un singur sport (schi alpin). România a trimis la St. Moritz o delegație formată din numai 7 sportivi (toți bărbați), care au concurat la un singur sport cu 3 probe. La aceste jocuri olimpice de iarnă, România a fost reprezentată în probele oficiale numai de schiori. Bilanțul delegației României a fost slab. Schiorii
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948 () [Corola-website/Science/318659_a_319988]
-
trimis la St. Moritz o delegație formată din numai 7 sportivi (toți bărbați), care au concurat la un singur sport cu 3 probe. La aceste jocuri olimpice de iarnă, România a fost reprezentată în probele oficiale numai de schiori. Bilanțul delegației României a fost slab. Schiorii Dumitru Sulică, Ion Coliban, Dumitru Frățilă, Radu Scârneci, Vasile Ionescu, Béla Imre și Mihai Bâră au ocupat locuri între 38 și 74, ei concurând la probele de slalom, coborâre și combinată alpină. Delegația României nu
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948 () [Corola-website/Science/318659_a_319988]
-
schiori. Bilanțul delegației României a fost slab. Schiorii Dumitru Sulică, Ion Coliban, Dumitru Frățilă, Radu Scârneci, Vasile Ionescu, Béla Imre și Mihai Bâră au ocupat locuri între 38 și 74, ei concurând la probele de slalom, coborâre și combinată alpină. Delegația României nu a obținut nici un punct. Pe lângă schiori, a mai participat și o echipă de militari formată din căpitanul Ștefan Ionescu (primul comandant al C.S. Dinamo Brașov), sergentul-major Constantin Vlădea, soldatul Cornel Nicolae Crăciun și soldatul Ion Koschi la proba
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 1948 () [Corola-website/Science/318659_a_319988]
-
să reziste. Partidul a oferit redevențe și pensii mai mari, jucându-se cu invidia scriitorilor, care a dus la excluderea lui Goma și Țepeneag, care nu au fost aleși prin vot secret și au fost fluierați când au vorbit la delegația de dinaintea conferinței; acolo s-a stabilit de asemenea faptul că Goma nu avea talent. În timp ce scriitori precum Ana Blandiana, Buzura, Ștefan Augustin Doinaș și Marin Sorescu au refuzat să se conformeze, menținând integritatea morală și artistică, Goma și Țepeneag au
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 cu 21 sportivi care au concurat la 8 sporturi (biatlon, bob, patinaj artistic, patinaj viteză, patinaj viteză pe pistă scurtă, schi alpin și schi fond). România a trimis la Salt Lake City o delegație formată din 21 sportivi (11 bărbați și 10 femei), care au concurat la 8 sporturi cu 26 probe (14 masculine și 12 feminine). La această ediție s-a înregistrat prima participare la o olimpiadă de iarnă a unui reprezentant al
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
unui reprezentant al României în proba de patinaj viteză pe pistă scurtă. Cheltuielile de deplasare s-au cifrat la 4 miliarde de lei vechi, iar cele cu pregătirea sportivilor au fost de 12 miliarde lei vechi. În ziua anterioară plecării delegației României la Jocurile Olimice de iarnă de la Salt Lake City, ministrul tineretului și sportului, Georgiu Gingăraș, se arăta foarte optimist, el sperând că echipa va obține cel puțin o medalie, în timp ce președintele Comitetului Olimpic Român, Ion Țiriac, a declarat că
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
tineretului și sportului, Georgiu Gingăraș, se arăta foarte optimist, el sperând că echipa va obține cel puțin o medalie, în timp ce președintele Comitetului Olimpic Român, Ion Țiriac, a declarat că așteaptă doar "o comportare onorabilă" . Cele mai bune rezultate obținute de delegația României au fost două locuri 15 obținute de echipajul de sanie - 2 persoane (Eugen Radu și Marian Tican) și de echipajul de bob -2 persoane (Erika Kovacs și Maria Spirescu). Cel mai bun rezultat individual l-a obținut Katalin Kristo
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
2 persoane (Eugen Radu și Marian Tican) și de echipajul de bob -2 persoane (Erika Kovacs și Maria Spirescu). Cel mai bun rezultat individual l-a obținut Katalin Kristo la patinaj viteză pe pistă scurtă (locul 17 la 1500 m). Delegația României a obținut locuri slabe, reprezentanții săi clasându-se printre ultimii și unele cazuri chiar abandonând. La patinaj artistic, Roxana Luca a căzut în fund în timp ce concura. Deși s-a antrenat în străinătate, fondistul Zsolt Antal a terminat în proba
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
liber abia pe locul 27. Biatlonista Eva Tofalvi, care obținuse locul 11 la precedentele jocuri olimpice, a încheiat competiția pe locurile 52 și 61 în probele de 15 km individual și 7,5 km sprint. La această ediție a Jocurilor Olimpice, delegația României nu a obținut nici un punct. Reprezentanții României și-au justificat slaba participare prin lipsa unei infrastructuri și prin condițiile climatice ale României.
România la Jocurile Olimpice de iarnă din 2002 () [Corola-website/Science/318688_a_320017]
-
când nu investești în creșterea acestora“" . Nicolae Juravschi a fost unul dintre purtătorii flăcării olimpice, el parcurgând cu torța olimpică o distanță de 400 de metri pe străzile Romei în drumul său spre Torino . Republica Moldova a trimis la Torino o delegație formată din 7 sportivi (4 bărbați și 3 femei), care au concurat la 3 sporturi cu 9 probe (4 masculine și 5 feminine). Cinci dintre sportivii moldoveni selecționați în lotul național olimpic erau din cadrul Clubului Sportiv Central al Armatei. Majoritatea
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
selecționați în lotul național olimpic erau din cadrul Clubului Sportiv Central al Armatei. Majoritatea sportivilor moldoveni erau străini naturalizați: biatloniștii Mihail Gribușencov, Natalia Levcencova și Valentina Ciurina erau ruși și sănierul Bogdan Macovei era român. Cel mai bune rezultat obținut de delegația Republicii Moldova a fost locul 8 obținut de Natalia Levcencova la 15 km schi fond. Schioarea Elena Gorohova a participat la cea de-a patra olimpiadă de iarnă, ea concurând atât la biatlon, cât și la schi fond. Biatlonistul Mihail Gribușencov
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
ca sportivul să nu mai ia startul, afirmând că acesta este bolnav și că dorește să-l păstreze pentru proba de sprint . La proba de 10 km sprint, Gribușencov s-a clasat pe locul 81. La această ediție a Jocurilor Olimpice, delegația Republicii Moldova nu a obținut nici un punct.
Republica Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă din 2006 () [Corola-website/Science/318722_a_320051]
-
Mondială din Coreea de Sud. La Campionatul Mondial de Biatlon de vară de la Oberhof, a câștigat medalia de bronz la 7,5 km sprint. Natalia Levcencova se antrenează deseori împreună cu schiorii din echipa națională a Rusiei. Natalia Levcencova a făcut parte din delegația Republicii Moldova la două Jocuri Olimpice de iarnă. Natalia Levcencova a făcut parte din delegația Moldovei la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (2006). Ea a purtat drapelul selecționatei Republicii Moldova la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă. La aceste jocuri olimpice
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
medalia de bronz la 7,5 km sprint. Natalia Levcencova se antrenează deseori împreună cu schiorii din echipa națională a Rusiei. Natalia Levcencova a făcut parte din delegația Republicii Moldova la două Jocuri Olimpice de iarnă. Natalia Levcencova a făcut parte din delegația Moldovei la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (2006). Ea a purtat drapelul selecționatei Republicii Moldova la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarnă. La aceste jocuri olimpice, Levcencova a ocupat locul 8 în cursa de 15 km individual, acesta fiind cel
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
prima întrecere internațională în 2005 la Campionatul Mondial de juniori de la Kontiolahti și s-a clasat pe locul 74 la sprint. A concurat la competițiile de cupă europeană de juniori în sezonul 2005/2006. Sergiu Bălan a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (2006), concurând la schi fond în proba de 15 km sprint, dar nu s-a calificat în finală. La Campionatele Mondiale de juniori de la Martell (2007), sportivul moldovean a obținut clasări inferioare locului
Sergiu Balan () [Corola-website/Science/318734_a_320063]
-
Cupa Europei, unde a obținut clasări mai bune. Cel mai bun rezultat al său la o competiție de cupă mondială a fost locul 30 obținut într-o probă de sprint de la Hochfilzen în 2004. Valentina Ciurina a făcut parte din delegația Republicii Moldova la două Jocuri Olimpice de iarnă. Ea a concurat la Jocurile Olimpice de iarnă de la Salt Lake City (2002). La aceste jocuri olimpice, Ciurina a ocupat locuri modeste: 48 în cursa de 10 km pursuit, 51 la 7.5 km
Valentina Ciurina () [Corola-website/Science/318731_a_320060]
-
2010, a început să se antreneze la Clubul Sporturilor de Iarnă din Vatra Dornei, împreună cu Petrică Hogiu, Victor Pînzaru și Sergiu Bălan, sub îndrumarea antrenorului Vasile Bejenariu, care s-a născut în Câmpulung Moldovenesc. Alexandra Camenșcic a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver (2010) , concurând la schi fond, în proba de 10 km liber (unde a terminat pe locul 71). Alexandra Camenșcic locuiește la Chișinău.
Alexandra Camenșcic () [Corola-website/Science/318733_a_320062]
-
și vicecampioni națonali, obținând și un loc 6 la etapele de cupă mondială. După retragerea lui Lungu, Macovei a început să concureze la probele de simplu. locul 41 în clasamentul mondial, locul 29 la Europene.” El a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă de la Torino (2006), clasându-se pe locul 30 în proba individuală de sanie. Macovei a terminat pe locul 44 la Campionatul Mondial de Sanie din 2007, desfășurat la Igls. Ulterior, el a terminat pe locul
Bogdan Macovei () [Corola-website/Science/318746_a_320075]
-
-se pe locul 30 în proba individuală de sanie. Macovei a terminat pe locul 44 la Campionatul Mondial de Sanie din 2007, desfășurat la Igls. Ulterior, el a terminat pe locul 29 la Campionatul European. El a făcut parte din delegația Republicii Moldova și la Jocurile Olimpice de iarnă de la Vancouver (2010), terminând pe locul 33 în proba individuală de sanie. După terminarea competiției, Macovei a declarat următoarele: "„Nu sunt mulțumit de locul final, dar sunt satisfăcut că am terminat concursul în siguranță
Bogdan Macovei () [Corola-website/Science/318746_a_320075]
-
În anul 2000 a absolvit Facultatea de Educație Fizică și Sport de la Universitatea Bacău. În același an, Liviu Cepoi a fost numit în funcția de selecționer și antrenor principal al lotului de sanie al Republicii Moldova. El a făcut parte din delegația Republicii Moldova la Jocurile Olimpice de iarnă de la Salt Lake City (2002), clasându-se pe locul 38 în proba individuală de sanie. Ulterior, el a contribuit la legitimarea tânărului sănier dornean Bogdan Macovei în lotul național al Republicii Moldova, acesta fiind antrenat de
Liviu Cepoi () [Corola-website/Science/318747_a_320076]
-
s-a clasat pe locul 5. Cea mai bună poziție obținută într-un sezon de cupă mondială a fost locul 54 la general (în sezonul 2000/2001) și locul 19 la slalom (în același sezon). Imboden a făcut parte din delegația Elveției la Jocurile Olimpice de iarnă de la Salt Lake City (2002), obținând locul 5 la proba de slalom. La Cupa Europeană de Schi Alpin din 2003 s-a clasat tot pe locul 5 la aceeași disciplină. La Campionatul Mondial de Schi
Urs Imboden () [Corola-website/Science/318744_a_320073]