21,505 matches
-
Capela Concepției (prima capelă de pe dreapta) conține un triptic al Madonnei della Misericordia realizat în tehnica tempera de pictorul muranez Bartolomeo Vivarini în 1473 și format din "Madonna della Misericordia", Întâlnirea lui "Ioachim și Ana" și "Nașterea Fecioarei". La primul etaj al oratoriului se află pictura "Madonna cu pruncul și Sf. Dominic" de Giambattista Tiepolo (secolul al XVIII-lea), comandată de Scuola dei Bombardieri în 1760. Printre alte picturi renumite se află "Cina cea de Taină" a lui Leandro Bassano, "Nașterea
Biserica Santa Maria Formosa din Veneția () [Corola-website/Science/333511_a_334840]
-
a susține mai bine clădirea. El a introdus jumătate din pereți în interiorul clădiri și jumătate în exteriorul clădirii, iar apoi i-a ascuns cu o galerie de coloane. Există o singură galerie în interiorul structurii și o galerie exterioară cu două etaje. Interiorul este subtil și grandios, fiind decorat cu plăci de İznik. Mihrabul și minbarul sunt din marmură albă și lemn și decorați cu fildeș și sidef.
Moscheea Suleymaniye () [Corola-website/Science/330453_a_331782]
-
-se în Palatul Culturii. În iunie 1963, ca urmare a lucrărilor de sistematizare a zonei Pieței Unirii, clădirea a fost demolată, Filiala Iași a Academiei mutându-se în Palatul Calimachi. Clădirea era formată dintr-un corp principal, cu parter și etaj de aceeași înălțime, de formă rectangulară și cu un acoperiș în patru ape, și un corp secundar, de formă cilindrică, pe jumătate angajat în fațada dinstre stradă, cu ferestre „oeil de boeuf” la etaj și un acoperiș în formă de
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
un corp principal, cu parter și etaj de aceeași înălțime, de formă rectangulară și cu un acoperiș în patru ape, și un corp secundar, de formă cilindrică, pe jumătate angajat în fațada dinstre stradă, cu ferestre „oeil de boeuf” la etaj și un acoperiș în formă de cupolă. În organizarea inițială a Academiei Mihăilene sălile de la parter erau destinate a fi săli de clasă, rotonda de jos fiind rezervată ca aulă și pentru ședințe. La etaj sălile era destinate internatului iar
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
ferestre „oeil de boeuf” la etaj și un acoperiș în formă de cupolă. În organizarea inițială a Academiei Mihăilene sălile de la parter erau destinate a fi săli de clasă, rotonda de jos fiind rezervată ca aulă și pentru ședințe. La etaj sălile era destinate internatului iar rotonda adăpostea sala de lectură; după achiziționarea caselor Voinescu internatul a fost transformat în săli de clasă sau spații pentru bibliotecă. Instalarea aici a Școlii de Belle Arte și Pinacotecii a determinat noi modificări ale
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
pentru bibliotecă. Instalarea aici a Școlii de Belle Arte și Pinacotecii a determinat noi modificări ale clădirii: în curtea clădirii au fost construite atelierele de pictură și sculptură, parterul a fost folosit pentru sălile de cursuri ale școlii iar la etaj s-a instalat muzeul de pictură, în rotondă fiind expuse lucrările cele mai importante. Arcul Academiei, construit în 1841, a fost ridicat în partea dreaptă a clădirii, comunicarea cu corpul principal al caselor Cazimir făcându-se prin construirea a două
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
muzeul de pictură, în rotondă fiind expuse lucrările cele mai importante. Arcul Academiei, construit în 1841, a fost ridicat în partea dreaptă a clădirii, comunicarea cu corpul principal al caselor Cazimir făcându-se prin construirea a două încăperi, cea de la etaj având acces la acoperișul arcului. Biserica Talpalari, cu care Academia era vecină, a funcționat ca paraclis al Academiei, comunicarea fiind asigurată printr-un pasaj în zidul de incintă al bisericii. Pe locul în care s-au înălțat casele Cazimir se
Casele Cazimir din Iași () [Corola-website/Science/330505_a_331834]
-
baroc în corul bisericii în 1774. Un incendiu devastator cuprinde satul în 1776 și mistuie 60 de case, avariind și acoperișurile turnurilor de apărare. Acestea vor fi refăcute în anii următori. În 1808 turnul bisericii este înălțat cu încă un etaj și primește forma actuală. Apoi maeștrii Friedrich și Wilhelm Maetz din Biertan construiesc orga. În 1966 un fulger distruge complet acoperișul, iar ceasurile și instalația electrică sunt aruncate din pereți. În cursul aceluiași an se efectuează toate reparațiile necesare.
Biserica fortificată din Șaroș pe Târnave () [Corola-website/Science/331076_a_332405]
-
sau la curte interioara. În organizarea lor aparte, ele sunt puternic influențate de perioada construcției și de averea proprietarului. De obicei, parterul este ocupat de bucătării, cămări și locuri de recepție. Aceasta este cea mai intimă parte a casei. Primul etaj este ocupat de dormitoare, sufragerii. Această parte a casei combina două aspecte importante ale vieții de zi cu zi: sfera publică și privată a familiei, care joacă un rol antinetic și de simbioză în același timp. Camerele cuprind sfera intimă
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
care asigură împrospătarea aerului și creșterea umidității. Iwan-urile sunt camere pentru relaxare, unde este posibil să fi fost primitoare pentru evenimentele organizate de proprietarul casei. Iwanul de obicei este situat la parter, dar, de asemenea poate fi găsit și la etaj. Camera qa’a are de asemenea un vestibul, un closet, un khurustan, niște ferestre. Mandara este o specializare a camerei qa’a. De obicei ea este situată la parter, exclusiv rezervată pentru bărbați. Mandara este ca o qa’a la
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
Camera qa’a are de asemenea un vestibul, un closet, un khurustan, niște ferestre. Mandara este o specializare a camerei qa’a. De obicei ea este situată la parter, exclusiv rezervată pentru bărbați. Mandara este ca o qa’a la etaj pentru femei. În acest fel, casa este împărțită în două zone diferite, dedicate femeilor (leharamlik) și cele dedicate bărbaților (salamlik). De obicei, mandara este luminată și aerisita prin sisteme sofisticate din pereți și tavan. Mai multe camere sunt atașate de
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
pierdute în foc. După ce a vizitat de două ori Italia, Frederick a construit două palate în stil baroc italian: Frederiksberg Palatul, care a fost prelungit în timpul domniei sale, când a fost transformată într-o cladire în formă de H cu trei etaje și a fost finalizată în 1709 de către Johan Conrad Ernst, oferind un adevărat aspect de palat în stilul baroc italian și Fredensborg Palace (Palatul Păcii), ambele monumente luate în considerare la încheierea Marelui război de Nord. După căsătoria de la 8
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
sa a contribuit din plin la recrearea atmosferei de odinioară în care Gabriel Popescu a creat și trăit. Casă a fost finalizată în 1905, după planurile arhitectului A. Clavel, realizate în concordanță cu schițele și dorințele artistului. Clădirea are, la etaj, două camere - una deosebit de spațioasa, destinată atelierului de gravura, care este prevăzută cu un luminator, iar cealaltă - dormitorul, complet utilat, în care se află o serie de obiecte de uz casnic (lămpi, căni, lavoar etc.), dar și o bibliotecă variată
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
zilei, prin intermediul luminatorului, se crea o atmosferă propice lucrului migălos pe care il presupunea gravura în metal. Dacă la parterul casei este prezentată, printro expoziție documentara, cu diferite fotografii și documente din timpul studiilor, viața și principalele creații ale artistului, etajul ilustrează locul în care își petrecea cel mai mult timp, respectiv atelierul, dotat cu o presă unică în țară, cu doi cilindri acționați printr-o manivela. În atelier se pot vedea ustensilele de lucru și substanțele pentru realizarea gravurilor în
Casa - Atelier „Gabriel Popescu” () [Corola-website/Science/331334_a_332663]
-
Construită între 1892 - 1894 de antreprenorul italian Giovanni Baltasare Vignosa ca sediu al Prefecturii județului Dâmbovița, clădirea prezintă o decorație clasică cu influențe baroce și o impresionantă pictură interioară. Somptuozitatea picturii este resimțită tot mai mult pe măsură ce se ajunge la etaj și culminează cu decorația „Sălii de Consiliu”. Bogata pictură murală, cu care este decorată Sala de Consiliu, situată central la etajul clădirii, prezintă motive neoclasice, vegetale și florale cu influențe clare ale barocul italian. Deasupra celor cinci căi de acces
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
cu influențe baroce și o impresionantă pictură interioară. Somptuozitatea picturii este resimțită tot mai mult pe măsură ce se ajunge la etaj și culminează cu decorația „Sălii de Consiliu”. Bogata pictură murală, cu care este decorată Sala de Consiliu, situată central la etajul clădirii, prezintă motive neoclasice, vegetale și florale cu influențe clare ale barocul italian. Deasupra celor cinci căi de acces în sală se întâlnește pictat câte un peisaj cu monumente reprezentative din Târgoviște (Curtea Domnească, Mitropolia nouă) ori împrejurimi așa cum le-
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
pâna în 1998. Redeschiderea acestuia a fost posibilă abia în anul 2009 după ample lucrări de consolidare și restaurare. Expoziția Muzeului de Artă, modestă ca număr de exponate datorită spațiului restrâns, cuprinde la parterul clădirii, artă veche românească, iar la etaj artă decorativă și pictură de șevalet începând din prima jumătate a secolului al XIX-lea cu „primitivi” ai artei românești și sfârșind cu lucrări din perioada interbelică. Arta veche românească este reprezentată în general de pictura cu subiect religios - realizată
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
central-european, icoanele, de mici dimensiuni, realizate de Gheorghe Tattarescu în stil neoclasic, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cca. 1863-1864) prin intermediul cărora se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate de Tattarescu, deschidem calea vizitatorului spre portretele anonime de boieri. Acestea amintesc, prin costume și chipurile expresive „zugrăvite” schematic, de tradiția tablourilor votive ale diferiților ctitori de biserici
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Compusă din pivniță, parter și etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale din zonă. La parterul clădirii, a fost
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior. Compusă din pivniță, parter și etaj, accesul la etaj făcându-se printr-o scară exterioară din lemn care te conduce într-un cerdac de unde poți admira monumentele Curții Domnești, Casa Aramă este un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale din zonă. La parterul clădirii, a fost amenajat Muzeul Tiparului
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
și cetățenii, construcția unui Palat de Justiție între 1901 - 1902, în imediata apropiere a sediului Prefecturii (1895), nu a fost deloc surprinzătoare. În 1918, clădirii construite în stil neoclasic și caracterizate prin sobrietatea volumelor și echilibru i se va adăuga etajul. În septembrie 1986, edificiul se va prezenta publicului sub o nouă imagine odată cu inaugurarea noului Muzeu de Istorie. Parterul este destinat în special expozițiilor temporare; o sală modernă, dar și holul, generos ca spațiu, permit atât astfel de evenimente, cât
Muzeul de Istorie din Târgoviște () [Corola-website/Science/331340_a_332669]
-
prezenta publicului sub o nouă imagine odată cu inaugurarea noului Muzeu de Istorie. Parterul este destinat în special expozițiilor temporare; o sală modernă, dar și holul, generos ca spațiu, permit atât astfel de evenimente, cât și alte genuri: prezentări, conferințe, seminare. Etajul găzduiește expoziția permanentă a Muzeului de Istorie, ce se dorește un periplu prin istoria acestor meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenței umane până la finele Primului Război Mondial. Călătoria începe, în prima sală, dedicată preistoriei, de la Paleolitic la prima epocă a
Muzeul de Istorie din Târgoviște () [Corola-website/Science/331340_a_332669]
-
din Pucioasa, amplasat în Str. Primăverii nr. 1. În centrul orașului Pucioasa, la intersecția străzii principale, numită cândva Strada Regală cu Bulevardul Castanilor, se află Muzeul de Etnografie, adăpostit în "Casa Dobrescu". "Locuință înaltă cu parter masiv din piatră și etaj susținut pe grinzi de lemn, cu acoperiș înalt din șindrilă, cu dos mai scund spre nord și cu prispă la etaj pe toată latura de sud, cu parmalâc și stâlp din lemn cioplit, clădirea este ea însăși un exemplu de
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
Bulevardul Castanilor, se află Muzeul de Etnografie, adăpostit în "Casa Dobrescu". "Locuință înaltă cu parter masiv din piatră și etaj susținut pe grinzi de lemn, cu acoperiș înalt din șindrilă, cu dos mai scund spre nord și cu prispă la etaj pe toată latura de sud, cu parmalâc și stâlp din lemn cioplit, clădirea este ea însăși un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale ale zonei colinare subcarpatice din secolul al XIX-lea. Intrarea în casă se face printr-o scară
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
și stâlp din lemn cioplit, clădirea este ea însăși un exemplu de valoare al construcțiilor tradiționale ale zonei colinare subcarpatice din secolul al XIX-lea. Intrarea în casă se face printr-o scară interioară din lemn care te conduce la etajul cu prispă, cu vedere la sud și vest, de unde primește mult soare și cuprinderea mișcării pe cele două străzi. O altă scară exterioară din lemn adăugată ulterior coboară de la încăperile scunde așezate sub dos spre curte" (Stancu Dumitru, File de
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]