21,480 matches
-
le obligă să nu piardă deloc din vedere opinia poporului. În plus, pe măsură ce ajung la hotărîri, elitele politice și birocratice se influențează reciproc și se controlează una pe cealaltă. Negocierea între elite are propriul său sistem de pîrghii și contraponderi reciproce. În măsura în care reprezentanții aleși participă la procesul de negociere, ei constituie o cale prin care dorințele, scopurile și valorile poporului pătrund în hotărîrile guvernamentale. Elitele politice și birocratice din țările democratice sînt puternice, mult mai puternice decît pot fi cetățenii de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
ale Americii într-o societate multiculturală, unde asimilarea nu va mai putea asigura controlul pe cale pașnică al conflictelor culturale, sub incidența procedurilor democratice? Sau, dimpotrivă, va deveni o societate în care varietățile culturale vor genera un nivel superior al înțelegerii reciproce, toleranței și concilierii?5 Decizia prin consens. Subculturile distincte cu potențial conflictual au existat în Elveția, Belgia și Olanda. Ce se poate desprinde din experiențele acestor trei țări democratice? Fiecare și-au creat aranjamente politice care au necesitat consensul unanim
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
în guvernarea democratică (pentru această idee, vezi "South Africa's Negotiated Transition: Democracy, Opposition, and the New Constitutional Order", în Shapiro, Democracy's Place [Ithaca: Cornell University Press, 1996], 175-219); 3) unii critici sînt îngrijorați de faptul că veto-urile reciproce și nevoia de consens ar putea conduce la un impas excesiv. De exemplu, în Olanda au fost uneori necesare cîteva luni pentru crearea unui cabinet de coaliție acceptabil pentru toate "coloanele". Odată aprobat cabinetul de coaliție, însă, impasul nu mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
făcut că sînt cu treabă În oraș. — Bex... se ia Suze cu mîinile de cap. Dacă nu e nimic Între ei? Simplul fapt că se țineau de mînă nu Înseamnă nimic. Nu cred că vrei să distrugi relația de Încredere reciprocă pe care o ai cu Luke. Și atunci ce să fac? Întreb, uitîndu-mă cînd la una, cînd la cealaltă. Ce să fac? Nimic, spune Suze apăsat. Bex, știu că Luke te iubește. Și n-a făcut nimic care să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
teme școlare. Au existat mai multe tentative de exmatriculare a elevei ca urmare a numărului foarte mare de absențe nemotivate, dar la intervenția dirigintei si a consilierei școlii decizia a fost amânată. Relația elevă - profesori este una de ignorare, toleranță reciprocă. Relația elevei cu colegii de clasă. În urma discuțiilor avute cu consiliera școlii, am aflat că eleva manifestă un comportament antisocial, simțindu-se marginalizată, izolată de colegi. Ea consideră că atitudinea de ignorare manifestată de colegii de clasă își are originea
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
elevei cu asistentul social. M.L. colaborează cu asistentul social. A participat la acțiunile desfășurate si coordonate de acesta în cadrul grupului de suport, care au avut ca obiectiv dezvoltarea abilităților sociale si administrativ gospodărești ale participanților. Relația se bazează pe încredere reciprocă, confidențialitate si cooperare. Relația clientei cu consilierul școlar. M.L. frecventează cabinetul de consiliere școlară, având o relație destul de apropiată cu consiliera. Eleva găsește în persoana acesteia suportul afectiv-emoțional si confidentul cel mai devotat. Consiliera școlară a precizat că tulburările afectiv-emoționale
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
tatăl acesteia vine foarte des acasă. Eleva are o stimă de sine scăzută iar interesul pentru activitățile școlare s-a diminuat în urma plecării tatălui. Informații privind activitatea școlară a clientei: Relația clientei cu profesorii. Este o relație bazată pe respect reciproc. A.T. nu a fost niciodată foarte activă la ore, preferând să fie numită pentru a răspunde. În ultima perioadă își îndeplinește atribuțiile școlare cu superficialitate, fără a mai capta atenția profesorilor prin profunzimea gândirii. Diriginta acesteia îi cunoaște situația
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
respinsă. Relația elevei cu asistentul social. Este favorabilă, eleva participând la grupul de suport organizat de asistentul social care a avut ca temă îmbunătățirea deprinderilor sociale ale participanților. Relația elevă asistent social se bazează pe respect, sinceritate, confidențialitate si cooperare reciprocă. Relația clientei cu consilierul școlar. A.T. a frecventat de două ori cabinetul de consiliere școlară, întrucât consideră că nu are nevoie de sprijin în depășirea problemelor cu care se confruntă. Ea nu vede eficiente serviciile de consiliere decât pentru
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
curs (neterminată). Se desfășoară pe analitice deschise pe feluri de activități auxiliare și, în cadrul lor, pe obiecte de calculație sau pe feluri de cheltuieli (figura 5). Contul corespondent debitor *Cheltuieli efective ale producției auxiliare preluate din contabilitatea financiară 901 *Decontări reciproce între secțiile auxiliare (înregistrări numai în analiticele contului) 922 *Decontări reciproce între secțiile auxiliare (înregistrări numai între analiticele contului) 922 * Decontarea producției auxiliare terminate pe locuri consumatoare, obiecte de calculație ale: producției de bază 921 secțiilor de fabricație 923 administrației
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
auxiliare și, în cadrul lor, pe obiecte de calculație sau pe feluri de cheltuieli (figura 5). Contul corespondent debitor *Cheltuieli efective ale producției auxiliare preluate din contabilitatea financiară 901 *Decontări reciproce între secțiile auxiliare (înregistrări numai în analiticele contului) 922 *Decontări reciproce între secțiile auxiliare (înregistrări numai între analiticele contului) 922 * Decontarea producției auxiliare terminate pe locuri consumatoare, obiecte de calculație ale: producției de bază 921 secțiilor de fabricație 923 administrației generale a întreprinderii 924 sectorul de desfacere 925 *Cheltuieli generale de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Procedee de evaluare și calculare a costurilor privind producția de fabricație interdependentă Realizarea produselor, lucrărilor sau serviciilor presupune o interdependență între structurile organizatorice ale unității patrimoniale. Calcularea corectă a costului de producție necesită o decontare a produselor, lucrărilor și serviciilor reciproce ale secțiilor auxiliare, precum și între secțiile secundare și secțiile principale. în unele cazuri pot apare și decontări reciproce între secțiile principale de producție. Modalitățile de determinare a costurilor produselor, lucrărilor și serviciilor în aceste cazuri de interconexiune, interdependență (intercuplare) se
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
o interdependență între structurile organizatorice ale unității patrimoniale. Calcularea corectă a costului de producție necesită o decontare a produselor, lucrărilor și serviciilor reciproce ale secțiilor auxiliare, precum și între secțiile secundare și secțiile principale. în unele cazuri pot apare și decontări reciproce între secțiile principale de producție. Modalitățile de determinare a costurilor produselor, lucrărilor și serviciilor în aceste cazuri de interconexiune, interdependență (intercuplare) se pot grupa în patru procedee: *procedeul calculației costului pe produs, fără a se ține seama de prestațiile reciproce
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
reciproce între secțiile principale de producție. Modalitățile de determinare a costurilor produselor, lucrărilor și serviciilor în aceste cazuri de interconexiune, interdependență (intercuplare) se pot grupa în patru procedee: *procedeul calculației costului pe produs, fără a se ține seama de prestațiile reciproce; *procedeul potrivit căruia prestațiile reciproce dintre ateliere sau secții se evaluază convențional la un cost prestabilit; *procedeul calculelor iterative (procedeul reiterării); * procedeul algebric. III.5.4.1. Procedeul calculației costului pe produs, fără a se ține seama de prestațiile reciproce
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
producție. Modalitățile de determinare a costurilor produselor, lucrărilor și serviciilor în aceste cazuri de interconexiune, interdependență (intercuplare) se pot grupa în patru procedee: *procedeul calculației costului pe produs, fără a se ține seama de prestațiile reciproce; *procedeul potrivit căruia prestațiile reciproce dintre ateliere sau secții se evaluază convențional la un cost prestabilit; *procedeul calculelor iterative (procedeul reiterării); * procedeul algebric. III.5.4.1. Procedeul calculației costului pe produs, fără a se ține seama de prestațiile reciproce Acest procedeu se bazează pe
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
reciproce; *procedeul potrivit căruia prestațiile reciproce dintre ateliere sau secții se evaluază convențional la un cost prestabilit; *procedeul calculelor iterative (procedeul reiterării); * procedeul algebric. III.5.4.1. Procedeul calculației costului pe produs, fără a se ține seama de prestațiile reciproce Acest procedeu se bazează pe principiul compensării cheltuielilor nedecontate între subdiviziunile unității patrimoniale.Facilitatea procedeului rezidă în aceea că presupune determinarea costurilor fiecărui loc de costuri prin însumarea consumațiunilor de valori identificate și imputate fiecăruia în parte. Utilizarea procedeului este
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
trei locuri de cheltuieli de natura secțiilor auxiliare, între care au loc procese de producție cuplate, dar și între aceste secții secundare și secțiile de bază, conform datelor din tabelul 24. III.5.4.2. Procedeul calculației costurilor cînd prestațiile reciproce se evaluează la un cost prestabilit Ca și procedeul anterior este aplicabil doar la unitățile patrimoniale cu producție omogenă. Costul convențional prestabilit luat în calcul poate fi: costul efectiv al perioadei precedente, costul mediu calculat în funcție de costurile efective din mai
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
metodei constă în cumularea la costurile secției (atelierului) primitoare a cheltuielilor realizate de secția furnizoare, evaluate convențional la unul din prețurile sus-menționate. III.5.4.3. Procedeul calculelor iterative Procedeul calculelor iterative sau al reiterării se utilizează pentru decontarea preastațiilor reciproce între secțiile cu producție omogenă.Principiul metodei presupune efectuarea unor calcule repetate și succesive de preluare de către secțiile beneficiare a unor cote părți din cheltuielile secțiilor furnizoare, proporționale cu volumul producției preluate. Calculele se reiau până se obțin rezultate ce
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
cu producție omogenă.Principiul metodei presupune efectuarea unor calcule repetate și succesive de preluare de către secțiile beneficiare a unor cote părți din cheltuielile secțiilor furnizoare, proporționale cu volumul producției preluate. Calculele se reiau până se obțin rezultate ce denotă influențe reciproce de neglijat. Etapele care se parcurg în aplicarea procedeului se succed în următoarea ordine: a) calcularea ponderii producției livrate fiecărei secții auxiliare beneficiare prin raportarea cantității cedate la totalul volumului producției realizate de secția auxiliară furnizoare; b) calculul cheltuielilor aferente
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
secții auxiliare beneficiare, prin aplicarea succesivă a ponderilor anterior calculate la cheltuielile înregistrate la secția auxiliară furnizoare. Calculele se reiau până ce diferențele ce apar la nivelul secțiilor auxiliare furnizoare și care reprezintă preluări de cote de cheltuieli în sistemul prestațiilor reciproce nu mai sunt semnificative pentru nivelul costului; c) calculul costului pe unitatea de produs, lucrare ori serviciu prestat cu care se decontează producția destinată secțiilor principale de producție sau sectoarelor de cheltuieli din cadrul unității patrimoniale se face conform relației: , în
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
ori serviciu prestat cu care se decontează producția destinată secțiilor principale de producție sau sectoarelor de cheltuieli din cadrul unității patrimoniale se face conform relației: , în care : Chi= reprezintă cheltuielile inițiale ale secției furnizoare; Chi= reprezintă cheltuielile preluate în sistemul prestațiilor reciproce; Chl= reprezintă cheltuielile aferente producției livrate; Q = reprezintă volumul producției obținute de secția auxiliară furnizoare și destinată decontărilor către alte secții auxiliare beneficiare; ql= reprezintă cantitatea de producție livrată de secția auxiliară furnizoare în sistemul prestațiilor reciproce. Pentru unitățile patrimoniale
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
în sistemul prestațiilor reciproce; Chl= reprezintă cheltuielile aferente producției livrate; Q = reprezintă volumul producției obținute de secția auxiliară furnizoare și destinată decontărilor către alte secții auxiliare beneficiare; ql= reprezintă cantitatea de producție livrată de secția auxiliară furnizoare în sistemul prestațiilor reciproce. Pentru unitățile patrimoniale cu producție neomogenă, evaluarea și calcularea costurilor trebuiesc adoptate criterii specifice pentru o succesiune coerentă a etapelor de calculație. Se au în vedere două situații distincte, care vizează legăturile permanente între secțiile unității patrimoniale, precum și situații în
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
25.000 kwh * 100 lei/kwh = 2.500.000 lei *Pentru AIR: 20.000 kwh *100 lei/kwh = 2.000.000 lei Total = 4.500.000 lei 2. determinarea costului unitar la acele secții auxiliare care nu intră în interdecontări reciproce sau care se află în situația de secții furnizoare și apoi se continuă cu secțiile care furnizează celorlalte secții cuplate cele mai mari cantități de produse și servicii și au primit cele mai mici cantități. Deci, se începe cu calculul
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
apoi se continuă cu secțiile care furnizează celorlalte secții cuplate cele mai mari cantități de produse și servicii și au primit cele mai mici cantități. Deci, se începe cu calculul costului unitar pentru AIR, deoarece primește cele mai puține prestații reciproce și cedează cele mai mari. Repartizarea cheltuielilor indirecte se face utilizând procedeul suplimentării, varianta coeficientului unic (K s ), baza de repartizare (B r ) fiind manopera directă. Se face precizarea că este considerată cheltuială indirectă și contravaloarea prestațiilor cedate de secțiile
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
relațiile știință-religie și autoritate-libertate, sau colonialismul 225. S-a creat o asociație a presei religioase care a promovat ziarele catolice, încurajând abonarea organismelor publice la acest tip de jurnale; tot ea a pus la dispoziția jurnaliștilor o asociație de ajutor reciproc. Expansiunea partidului socialist și numeroasele mișcări sociale (precum cea de la Milano din 1898, a cărei reprimare armată s-a soldat cu aproape 100 de morți) au determinat adoptarea unor măsuri care îngrădeau libertatea, astfel încât multe ziare catolice au fost puse
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
față de minoritățile confesionale, precum și grija păstrării unor relații cât mai strânse cu centrul catolicismului. Semnarea și ratificarea Concordatului cu Vaticanul au reprezentat acte politice cu o dublă semnificație: reglementarea raportului dintre statul român și Biserica Catolică din România (cu respectarea reciprocă a drepturilor cuvenite celor două părți) și consolidarea relațiilor dintre România și Statul Papal. În plus, s-a sperat ca prin acest act să se mai tempereze acțiunile antiromânești ale unor minoritari catolici aflați în slujba revizionismului maghiar și să
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]