21,198 matches
-
tuturor celor care Își mai amintesc de ei.” Discursul de la festivitatea Nobel mi-a parvenit În zilele când aflam despre atacurile fățișe și voalate cu care presa și o bună parte din intelectualitatea maghiară primiseră vestea premiului, de mesajele electronice adresate Academiei Suedeze, „aservită conspirației mondiale evreiești”, de cererile de a se onora, În viitor, un scriitor „cu adevărat” maghiar, de reproșurile că atenția acordată Holocaustului ar jigni martirii anticomuniști ai revoluției din 1956, de insinuările că autorul trăiește multă vreme
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
posteriori), apărut la editura pariziană Seuil, În 2003, și datat 8 decembrie 2002, câteva zile, adică, după plecarea lui Antonio și a admirabilei Maria José (Zé) din America, include fictiva scrisoare către Fernando Lopes (regizorul filmului realizat după Marginea orizontului), adresată Animatografo Film, Ruda de Rosa, 22, Lisabona, de către un pretins medic italian, domiciliat actualmente În Statele Unite, care rezumă vechea sa amiciție cu Tabucchi. Epistola debutează prin a exprima admirația corespondentului pentru filmul lui Lopes, care făcuse din romanul lui Tabucchi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cercetarea genetică”, continua medicul-corespondent. „Printr-o curioasă coincidență, am văzut În programul universității că În acea seară era prevăzută proiectarea filmului dumneavoastră.” Fictivul Spino, reincarnat În vechea ipostază de medic italian și devenit fictiv expeditor, din America, al fictivei scrisori adresate regizorului portughez Fernando Lopes, oferă o relatare deloc fictivă a serii de vizionare. „În seara proiectării filmului la Bard College (mă așezasem discret În ultimul rând), așteptam să-l revăd pe Tabucchi, fără să am vreo dorință să mă fac
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
i-a dat posibilitatea reputatului nostru politolog să întrebe retoric: ce presă de opoziție, domnule, nu vezi ce e cu ei, niște informatori! Această afirmație (făcută în fața milioanelor de telespectatori) m-a determinat să-mi aduc aminte de celebra scrisoare adresată lui Ceaușescu de cei șase foști demnitari comuniști în care se spunea: Nu pentru asta am înființat noi securitatea! (Adică pentru ce făcea ea și când nu mai erau dumnealor demnitari.) Atunci toată lumea a trecut mai ușor decât se cuvenea
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
referiți a fost acela că eu nu cred că între disidența din țara noastră și rezistența prin cultură ar exista o prăpastie de netrecut. La urma urmei, de ce ar fi fost mai important să-ți exprimi protestul printr-o scrisoare adresată unui ștab mai mic ori mai mare, decât printr-o carte care chiar a însemnat ceva. Dacă pentru noi, scriitorii, s-a schimbat efectiv ceva în bine este faptul că nu mai există cenzura și că apariția unei cărți nu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
Atac mortal la Pact "George, tu chiar nu înțelegi că Ucraina nu este stat? Ce reprezintă Ucraina? O parte a teritoriilor ei sunt ale Europei de Est, iar cealaltă parte o reprezintă donația noastră către Kiev." Sunt vorbele lui Putin adresate lui Bush la Soci, unde acesta era în vizită. La Summit-ul NATO-Rusia de la București, Putin s-a exprimat în același fel cu referire la Ucraina. De la revoluția bolșevică din 1917 când Ucraina se declarase independentă -, niciun șef de stat
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
istoricilor înșiși mai ales că acele comunicări vor apărea în volum. Eu vreau să mă refer la un alt moment, foarte important și acesta, și care se încadrează, în mod fericit, în rubrica intitulată Curierul diplomatic. Este vorba de mesajul adresat simpozionului de Ambasadorul Federației Ruse în România. Ce are așa deosebit acest mesaj încât să merite atenția noastră? Voi răspunde la această întrebare mai întâi din postura unuia care a lucrat el însuși în diplomație, și apoi din postura unui
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
noi structuri de reglementare prin legislație. Problemele au atins apogeul în anul 1989, odată cu spectaculosul și larg mediatizatul faliment al Asociației de Economii și Împrumuturi Lincoln (Lincoln Savings and Loan Association). Președintele companiei-mamă, Charles Keating, a reacționat printr-o plângere adresată Comitetului Central al Statelor Unite privind Serviciile Fiscale în care informa asupra existenței unei vendete a Consiliului împotriva sa. Între timp, Consiliul pretindea că ar fi fost constrâns să își întrerupă investigațiile de cinci senatori, cunoscuți ulterior sub numele de ,,Keating
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
să facem României promisiuni pe care nu avem oricum intenția să ni le respectăm". El a dat astfel o nouă dimensiune diplomației rusești: încălcarea in anticipando a unui acord. Gîndiți-vă la vulgaritățile exprimate de Alexandru II în legătură cu aliații; la amenințările adresate lui Mihail Kogălniceanu că, dacă românii nu cedează în problema Basarabiei, rușii vor dezarma armata română. Iată răspunsul lui Kogălniceanu: "Puteți să ne zdrobiți, dar nu ne veți dezarma niciodată". Bismarck, stînjenit, a dezaprobat comportamentul rușilor, iar R. Poincaré, prieten
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Trimisul britanic la București, Sir William White, care în nici un caz nu era antisemit (a încercat în 1879 să intervină în favoarea drepturilor civile ale evreilor din România, conform hotărîrii Congresului de la Berlin și a guvernului britanic), comenta într-o scrisoare adresată Lordului Salisbury: "Un român ar putea deveni evreu, dar este aproape imposibil ca un evreu să devină român"26. Toată lumea cunoaște soarta evreilor din diaspora; sătui de neîncetatele răscoale în minusculul colț al imperiului lor (Iudeea), romanii i-ai expulzat
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Brătianu!" În timpul acestei memorabile întîlniri a țîșnit ideea mauro-asiatică a diferenței dintre țara legală și țara reală. Șeicaru și-l amintea pe Iorga fără să-l întrerupă deloc, profund mișcat. Adusese cu el și cîteva sute de scrisori din tranșee adresate lui Iorga. (În felul acesta, scrisorile nu treceau prin mîinile cenzurii militare). I le-a înmînat. Scrisorile relatau cazuri de abuzuri, corupție și incompetență. În momentul acela, Iorga s-a sculat și i-a arătat lui Șeicaru un sac plin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
specificat în răspunsul lui că "nu le poate publica deocamdată". "Și, comenta Iorga, nu le-a publicat!" Dar în decembrie 1918, Jászi nu era doar profesor universitar, ci și ministrul naționalităților în noul guvern democrat al Ungariei. Într-un mesaj adresat lui, Iorga a rămas la fel de inflexibil ca întotdeauna: "Dacă fiecare naționalitate este mulțumită de teritoriul ei, atunci îi vom iubi pe unguri!"121 Aceasta nu era numai poziția lui Iorga, ci și a majorității copleșitoare a românilor ardeleni, practic poziția
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care frapează este limba folosită în "Neamul românesc pentru popor", o română simplă și frumoasă, limba vorbită de țărani. Tonul este destul de tutelar. În acești ani interbelici, Iorga a respins antisemitismul. Putem totuși detecta în "Neamul românesc pentru popor" avertismente adresate țărănimii împotriva activităților parazite din mediul rural ale evreilor. După părerea lui Iorga, țărănimea avea nevoie de protecție. Cu toate acestea, Iorga se ocupa în coloanele ziarului său de alte probleme care îi afectau pe țărani. Din păcate, "Neamul românesc
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
moară de gîtul oricărui politician. Numai că Iorga nu era deloc politician. Ca de obicei, Iorga își cheltuia aproape anonim o mare parte din modestele sale venituri pe opere de caritate. Pierdea foarte mult timp răspunzînd aproape la toate scrisorile adresate lui ca prim-ministru. Avea personal grijă de orice cerere sau suferință a veteranilor 85. Un avion militar ușor cu regim special îi aducea zilnic corespondența de la București la Mangalia. Iorga nu și-a dat niciodată seama că eforturile lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
celei din Sudeți 104, considerîndu-le drept inacceptabile și lipsite de loialitate. A menționat cu furie o paradă desfășurată la Sibiu în timpul căreia s-a strigat "Heil Hitler!" și faptul că sașii din Brașov au arborat zvastica 105. Într-o scrisoare adresată unui intelectual român din Sibiu, Toma Cornea, apreciind remarca acestuia că preferă un evreu unui saș hitlerist, Iorga scria: "Ați sesizat unde se află adevăratul pericol". Continua spunînd că el era în egală măsură împotriva unei "dictaturi mussoliniene, cît și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Nici un gînd acordat autodeterminării etiopienilor, dar o mulțime de vorbărie despre "misiunea civilizatoare" a Italiei și despre "barbarismul etiopienilor", în schimb. Iorga omitea să menționeze metodele de luptă ale italienilor, folosirea gazelor toxice și faimoasa scrisoare a fiului lui Mussolini adresată tatălui său, în care descria bombardarea etiopienilor lipsiți de apărare: "pe care bombele mele îi deschideau ca pe niște flori". Iorga a luat atitudine chiar și împotriva Franței și a Angliei, care se opuneau Italiei. A sprijinit naționalismul egiptean antibritanic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fi fost fericit chiar și dacă era mințit. Reformele trebuie însă să vină de sus și să fie inspirate de suflete mai mărețe decît cele ale legionarilor. Toată lumea trebuia să fie alături de rege. Iorga a reprodus facsimilele scrisorii lui Codreanu adresată lui Stelescu și ale documentelor privind asasinarea lui Duca. El considera că Legiunea era "o mișcare a răzvrătiților", care se infiltrase pînă și în Statul Major. În continuare, Iorga aducea pe tapet arborele genealogic al familiei Zelinschi, trăgînd următoarea concluzie
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
faptul că există două milioane și jumătate de evrei în România. "Poporul român nu este conștient de cît de mare este pericolul evreiesc. BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 304 (1923), doc. 101 110 "Neamul românesc", 15 decembrie 1922. Un memorandum adresat lui Iorga în martie 1923 de conducerea Partidului Naționalist Democrat menționa că partidul suferă pierderi și duce lipsă de sprijin din trei motive: susține poziția guvernului în Adunarea Națională în prea multe chestiuni; se izolează de celelalte partide din opoziție
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
p. 51 121 Op. cit., vol. IV, pp. 46-47 122 O viață de om..., vol. III, p. 189. Vezi și Memorii, vol. V, pp. 39 și 61 123 BARSR, Corespondența lui N. Iorga, vol. 287 (1920). Există mult prea multe scrisori adresate lui Iorga în acest context 124 "Neamul românesc", 9 februarie 1923; vezi și O viață de om..., vol. III, pp. 90-91; în sfîrșit, Memorii, vol. IV, pp. 50-51 125 Op. cit., vol. IV, p. 55 126 Op. cit., vol. IV, p. 190
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de vedere, oricare ar fi acesta. Mulți politicieni români i-au trimis telegrame lui Iorga: Grigore Gafencu, dr. Lupu, P. Halippa, D. Ioanițescu și Gheorghe Brătianu, în care aceștia se plîngeau de metodele brutale utilizate împotriva lor. Plîngerile erau tipic adresate nu sursei (Argetoianu), ci lui Iorga, care era considerat a fi foarte diferit de acesta. Iorga a dat răspunsuri stereotipe (scrise pe spatele fiecărei telegrame de protest) cum că "nu pot schimba în cîteva săptămîni moralitatea politică a unei țări
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de viață a muncitorimii de statutul proprietății față de mijloacele de producție. Cu toate acestea Marx, l-a considerat un total necunoscător al problemelor economice, în general, și al celor sociale, în mod special. Într-o scrisoare de răspuns (din 1868), adresată lui J. B. Schweitzer 79 (care îi ceruse să facă o apreciere amănunțită asupra uneia din lucrările lui Proudhon, Filozofia mizeriei), Marx îi scrie: "Scurtă vreme înaintea apariției celei de-a doua mari lucrări a sa, Filozofia mizeriei etc., Proudhon
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
studenți. Cât de reale sunt asemenea informații este greu de verificat. Ceea ce este cunoscut este faptul că în 1917, în timpul perioadei revoluționare, avea nevoie permanent de Inessa Armand, pentru a-i traduce articole din franceză și engleză. Într-o scrisoare adresată lui S. N. Ravich, după revoluție, Lenin îi spunea: Nu sunt capabil să vorbesc în franceză". (Pentru informații suplimentare despre activitatea politică a lui Lenin înainte și după Revoluția din 1917, vezi Alex Berca, op. cit., Capitolul 5, "Ambiții politice rusești din
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
prost”. În urma ei, conservatori cum ne-am aflat și încă ne mai aflăm, a rămas o mare de „victime” cărora „statul” le-a transmis mesajul: „Cetățene, dormi în pace!”. Rezultatul este acela că întrebarea „ce faci ca să-ți câștigi existența?” adresată adulților sănătoși, nu este de loc populară. În schimb, populară este întrebarea: „Cum faci rost de bani?”. Răspunsul standard este acela că nu ne lasă ăia de la putere să murim de foame, chiar dacă nu dăm un ban pentru bugetul public
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
performanțe masculine. Uneori genul este caraghios distorsionat. Auzi adesea expresii de tipul: „soțul senatorului PD”, „soțul decanului de la Facultatea de Chimie”, „soțul ministrului Mediului”. Deschidem revista Avantaje. Ne scrie Daniela Palade, „din partea redactorului-șef”. Între 1997-2001 am primit numeroase cereri adresate nici mai mult nici mai puțin decât „Domnului Decan Mihaela Miroiu”, iar Ministerul Educației și Rectoratul ne trimiteau depeșe care erau, fără excepție, adresate „Domnilor Decani”. Nouă nu ne este jenă doar de apartenența la un sex, ci și de
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
Deschidem revista Avantaje. Ne scrie Daniela Palade, „din partea redactorului-șef”. Între 1997-2001 am primit numeroase cereri adresate nici mai mult nici mai puțin decât „Domnului Decan Mihaela Miroiu”, iar Ministerul Educației și Rectoratul ne trimiteau depeșe care erau, fără excepție, adresate „Domnilor Decani”. Nouă nu ne este jenă doar de apartenența la un sex, ci și de cea la un gen. Altfel ne-ar fi greu să ne explicăm nouă înșine de ce atunci când suntem în poziții de putere și avem pâinea
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]