21,869 matches
-
în 2010, înregistrându-se o ușoară creștere în 2011 cu 18,2%. Cea mai mare pondere în structura mărfurilor transportate au cereale și produse de panificație, metale feroase și fier vechi, materiale de construcție și ciment etc. În transportul de pasageri, de asemenea, s-a înregistrat o scădere de la 485,6 mii pasageri în 2008 (max) până la 363,1 mii pasageri în 2011. Unicul operator în domeniul transportul feroviar este întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" (CFM), cuprinzând 40 de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Cea mai mare pondere în structura mărfurilor transportate au cereale și produse de panificație, metale feroase și fier vechi, materiale de construcție și ciment etc. În transportul de pasageri, de asemenea, s-a înregistrat o scădere de la 485,6 mii pasageri în 2008 (max) până la 363,1 mii pasageri în 2011. Unicul operator în domeniul transportul feroviar este întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" (CFM), cuprinzând 40 de subdiviziuni și 105 gări și stații, 154 locomotive diesel, 7940 vagoane de
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
au cereale și produse de panificație, metale feroase și fier vechi, materiale de construcție și ciment etc. În transportul de pasageri, de asemenea, s-a înregistrat o scădere de la 485,6 mii pasageri în 2008 (max) până la 363,1 mii pasageri în 2011. Unicul operator în domeniul transportul feroviar este întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" (CFM), cuprinzând 40 de subdiviziuni și 105 gări și stații, 154 locomotive diesel, 7940 vagoane de marfă și 416 vagoane de pasageri. În 2012
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
1 mii pasageri în 2011. Unicul operator în domeniul transportul feroviar este întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova" (CFM), cuprinzând 40 de subdiviziuni și 105 gări și stații, 154 locomotive diesel, 7940 vagoane de marfă și 416 vagoane de pasageri. În 2012, CFM și-a propus modernizeze trenurile și infrastructurii, electrificarea căilor ferate cu scopul majorării vitezei de tranzit pe calea ferată, planifică să construiască linia de cale ferată Mărculești - Soroca, cu o lungime de 54 de kilometri, cu suport
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
lungime de 54 de kilometri, cu suport financiar de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Primul tren diesel, modernizat la Remar Pașcani în 2012, circulă pe linia Chișinău-Ungheni-Bălți-Ocnița. Transportul aerian a devenit în ultima decadă mult mai solicitate, numărul de pasageri transportați a crescut de la 220,9 mii persoane în 2000 până la 700,4 mii persoane în 2011. Flota aeriană civilă este alcătuită din 1924 aeronave din care 47,4% dețin certificat de navigabilitate la zi. Parcul de aeronave este compus
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
curse neregulate și curse cargo ocazionale. În 2010, la Aeroportul Chișinău se efectuau zboruri internaționale și charter spre 28 de destinații de către 4 companii naționale și 13 internaționale. Principalii operatori din Republica Moldova sunt Air Moldova (45-50% din numărul total de pasageri), Moldavian Airlines (2-3%), Tandem Aero (2%). Din transportatorii aerieni străini cei mai reprezentativi sunt S7 Airlines, Turkish Airlines, Carpatair și Meridian Airways. În Republica Moldova sunt două căi navigabile interne de importanță internațională - Nistru (categoria E 90 - 03) și Prut (E
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Internațional Liber Giurgiulești pe Dunărea; Portul Ungheni pe Prut; Portul Fluvial Bender, Portul Fluvial Râbnița și sectorul de mărfuri Varnița, toate pe Nistru. În 2011, companiile de transport fluvial au transporta 149,1 tone de mărfuri și 122,6 mii pasageri. Serviciile de tranport fluvial sunt oferite de către Instituția Publică ”Căpitănia portului Giurgiulești”, Întreprinderea de Stat ”Portul Fluvial Ungheni”, Întreprinderea de Stat ”Registrul Naval” și Întreprinderea de Stat ”Bacul Molovata”. Dintre companiile private se evidențiază ÎCS ”Danube Logistics” SRL operatorul portului
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
sistem de transport de pe Glob; Transporturile maritime (cu tradiții încă din antichitate în bazinul mediteranean și ulterior în țările atlantice) s-au revigorat după cel de-al doilea război mondial; Transporturile aeriene europene dețin 10,3 % din transportul mondial de pasageri;
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
internaționale: Aeroportul Chopin Varșovia, localizat la 10 km de centrul orașului și Aeroportul Moldin-Varșovia aflat la 35 de km de Varșovia spre nord. Cu aproape 100 de zboruri naționale și internaționale pe zi și cu peste 9.268.551 de pasageri până în 2007, Aeroportul Chopin din Varșovia este de departe cel mai mare din Polonia. Transportul public în Varșovia este alcătuit din autobuze, tramvaie, metrou, calea fereată pe linia Warszawska Kolej Dojazdowa, calea ferată urbană pe linia Szybka Kolej Miejska, trenul
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
cu trimiterea a 2.500 de soldați în sudul țării. Armata a fost temporar, dar grav afectată de pierderea multora dintre comandanții săi de top în urma accidentului aviatic de la Smolensk, din 2010, în care au decedat toți cei 96 de pasageri și echipajul avionului Tu-154, inclusiv, printre alții, șeful Statului Major General, Franciszek Gagor și Comandantul Forțelor Aeriene, generalul Andrzej Blasik. Delegația era în drum pentru comemorarea a 70 de ani de la Masacrul de la Katyń. După căderea comunismului, Polonia a urmat
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
În afară de PKP S.A., funcționează și alți operatori de cale ferată, care servesc, în principal, pentru transportul de mărfuri. Unii dintre ei sunt: PTKiGK Rybnik S.A., PCC Rail Szczakowa sau CTL. Puțini operatori au o licențiere pentru servicii de transport al pasagerilor, dar în afară de PKP, doar companii care funcționează pe șine de mică măsură. Lungimea totală a magistralelor este de 23.852 de kilometri. Majoritatea lor este deținută de PKP Polskie Linie Kolejeowe S.A. și alți operatori trebuie să plătească pentru utilizare
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
Berlin are două aeroporturi comerciale. Aeroportul Berlin Tegel (TXL), care se află în limitele orașuluiwhich și Aeroportul Schönefeld (SXF), care este situat în exteriorul frontierei sud-estice a Berlinului, în landul Brandenburg. Ambele aeroporturi au avut împreună 26.3 milioane de pasageri în 2013. În 2014, 67 linii aeriene berlineze au condus la 163 destinații în 50 de țări. Aeroportul Tegel este un important punt de transfer pentru Air Berlin, iar Schönefeld servește ca destinație importantă pentru linii aeriene ca easyJet. Aeroportul
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
linii aeriene ca easyJet. Aeroportul Berlin Brandenburg (BER) va înlocuit Tegel ca singurul aeroport comercial din Berlin. Noul aeroport va integra facilitățile vechiului Schönefeld (SXF) și se planifică să fie deschis nu mai înainte de 2017. Datorită creșterii rapide a numărului pasagerilor la aeroporturile Berlinului, capacitatea BER este deja considerată prea mică pentru cerințele necesare. Berlinul este cunoscut pentru bine dezvoltatul sistem de culoare pentru biciclete. Se estimează că Berlinul are 710 biciclete pe 1000 de locuitori. În jur de 500,000
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
mare viteză, de la Kent la Londra. Rețeaua de autobuze din Londra este una dintre cele mai mari din lume, care funcționează 24 de ore pe zi, cu 8000 de autobuze, 700 de trasee pentru autobuze, precum și peste 6 milioane de pasageri care folosesc acest mijloc de transport în fiecare zi lucrătoare a săptămânii. În 2003, venitul rețelei a fost estimat la peste 1,5 miliarde de euro pe an, mai mult decât la metrou. Un venit în jur de £ 850 milioane
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
850 milioane este încasat în fiecare an. (urmează o frază stâlcită) Londra are cea mai mare rețea accesibilă pentru scaunul cu rotile din lume și, începând cu trimestrul al 3-lea din 2007, au devenit mai accesibile pentru audiere și pasagerilor cu deficiențe de vedere și semnal audio-vizual, inclusiv anunțuri au fost introduse.(până aici) Autobuzele roșii cu etaj sunt recunoscute pe plan internațional, și sunt o marcă de transport din Londra, împreună cu taxiurile negre și "Tube". Deși majoritatea călătoriilor care
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
autobuz. Londra este faimoasă pentru congestionarea traficului ei, cu autostrada M25, fiind cea mai aglomerată din țară. Londra este un nod major de transport aerian internațional cu spațiul aerian cel mai mare din lume pentru un oraș. Aproximativ 157 milioane pasageri au folosit aeroporturile din jurul Londrei în 2016. Opt aeroporturi folosesc cuvintele „Aeroportul Londra” în numele lor, dar cel mai mult trafic trece prin șase mari aeroporturi. Aeroportul Londra Heathrow este cel mai aglomerat aeroport din lume, pentru traficul internațional, și este
Londra () [Corola-website/Science/296823_a_298152]
-
au fost declarate nule. În octombrie 1940 bunurile funciare ale evreilor au fost naționalizate. Atrocitățile au început în luna iunie 1941 prin pogromul de la Iași. În așa-numitele trenuri ale morții (trenuri cu deportați plimbate atâta timp prin Moldova, până când pasagerii au murit de sete și de foame) au fost uciși aproximativ 4.400 de evrei. În conformitate cu raportul oficial al Comisiei Internaționale privind Studierea Holocaustului în România: „În trenul morții care a plecat din Iași către Călărași, în sudul României, care
România în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/296818_a_298147]
-
București (celălalt este Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu din cartierul Băneasa). Aeroportul Henri Coandă este situat în afara zonei urbane a Bucureștiului, în orașul Otopeni, județul Ilfov. În anul 2015 pe Aeroportul Henri Coandă au tranzitat 9.274.629 de pasageri. Numele aeroportului a fost schimbat în mai 2004, până atunci el numindu-se Aeroportul Internațional Otopeni. Aeroportul este accesibil din București atât cu ajutorul liniilor de autobuz Regia Autonomă de Transport București "783" și "780 (linia 783 circulă non-stop)", care oferă
Aeroportul Internațional Henri Coandă București () [Corola-website/Science/296884_a_298213]
-
Otopeni, a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3500 m, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe. Modernizările au continuat prin creerea unui foaier pentru celebrități, odată cu vizita în România a președintelui SUA, Richard Nixon, în august 1969. În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu
Aeroportul Internațional Henri Coandă București () [Corola-website/Science/296884_a_298213]
-
-a a început în 2009, urmând a se finaliza în 2012. Valoarea totală a Fazei a III-a este de 150,76 milioane de euro, bani suportați de Aeroportul Otopeni, capacitatea totală de procesare urmând a crește la 4500 de pasageri pe oră, respectiv peste 6 milioane de pasageri pe an. Inaugurarea noului Terminal Plecări al Aeroportului Internațional Henri Coandă București, a avut loc pe 6 noiembrie 2012. Acesta face parte din a III-a fază a programului „Dezvoltarea și Modernizarea
Aeroportul Internațional Henri Coandă București () [Corola-website/Science/296884_a_298213]
-
finaliza în 2012. Valoarea totală a Fazei a III-a este de 150,76 milioane de euro, bani suportați de Aeroportul Otopeni, capacitatea totală de procesare urmând a crește la 4500 de pasageri pe oră, respectiv peste 6 milioane de pasageri pe an. Inaugurarea noului Terminal Plecări al Aeroportului Internațional Henri Coandă București, a avut loc pe 6 noiembrie 2012. Acesta face parte din a III-a fază a programului „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional Henri Coandă București”. În cadrul Programului strategic
Aeroportul Internațional Henri Coandă București () [Corola-website/Science/296884_a_298213]
-
București, a avut loc pe 6 noiembrie 2012. Acesta face parte din a III-a fază a programului „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional Henri Coandă București”. În cadrul Programului strategic de dezvoltare, s-a elaborat planul pentru construirea Terminalului 2 de pasageri. Acesta ar urma să fie construit până în 2022 și alcătuit din patru module, fiecare modul având o capacitate de 5 milioane de pasageri/an. În data de 12 mai 2007, intra în vigoare Hotărârea 321 de la 28 martie 2007, publicată
Aeroportul Internațional Henri Coandă București () [Corola-website/Science/296884_a_298213]
-
Henri Coandă București”. În cadrul Programului strategic de dezvoltare, s-a elaborat planul pentru construirea Terminalului 2 de pasageri. Acesta ar urma să fie construit până în 2022 și alcătuit din patru module, fiecare modul având o capacitate de 5 milioane de pasageri/an. În data de 12 mai 2007, intra în vigoare Hotărârea 321 de la 28 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial 245 din 12 aprilie 2007 cu privire la înființarea Companiei Naționale "Aeroporturi București" - S.A. prin fuziunea Companiei Naționale "Aeroportul Internațional Henri Coandă
Aeroportul Internațional Henri Coandă București () [Corola-website/Science/296884_a_298213]
-
de pilotaj pentru piloți militari. Mai târziu, aerodromul devine aeroport; se adaugă o școală de pilotaj pentru piloți civili și Aeroclubul Regal Român. În 1920 se înființează Compania de Navigație Aeriană Franco-Română, prima companie de transport aerian din lume, pentru pasageri, mărfuri și poștă. În 1923 iau naștere, pe Aeroportul Băneasa, atelierele Companiei de Navigație Aeriană Franco-Română, precursoarele Întreprinderii de Reparații Motoare de Avion (IRMA) din anii '60-'70 și ale actualei Societăți Comerciale ROMAERO. În anii 1947-1952 se construiește noua
Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu () [Corola-website/Science/296899_a_298228]
-
Prințul Albert al II-lea de Monaco în 2007, care a aterizat la bordul aeronavei personale, Bill Gates, tot în 2007 la lansarea oficială a Vista în România, respectiv Madonna în 2009 cu ocazia concertului susținut în București. Traficul de pasageri pe Aeroportul Aurel Vlaicu a crescut, în ultimii trei ani, cu 6000%, de la 30.000 pasageri în 2002, la 400.000 în 2005 și 1.768.000 în 2008. Scurt istoric: Noile date tehnice ale pistei decolare/aterizare după decalarea
Aeroportul Internațional București Băneasa - Aurel Vlaicu () [Corola-website/Science/296899_a_298228]