21,262 matches
-
noile vremuri în care noua statalitate forjată prin unirea din 1859 își căuta rădăcini istorice. Miza majoră s-a mutat de pe proclamarea continuității etnice pe probarea continuității statale, a permanenței statalității românești. Evacuarea aureliană a Daciei Traiane, prin retragerea administrației romane, a ocazionat organizarea politică a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în această reorganizare politică provocată de retragerea guvernământului roman: "Din epocha aqueasta începe un guvern nuou și autonom în Dacia nóstra" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnice pe probarea continuității statale, a permanenței statalității românești. Evacuarea aureliană a Daciei Traiane, prin retragerea administrației romane, a ocazionat organizarea politică a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în această reorganizare politică provocată de retragerea guvernământului roman: "Din epocha aqueasta începe un guvern nuou și autonom în Dacia nóstra" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Proiectarea în trecut a năzuințelor de viitor, filtrate prin ciurul posibilităților prezentului, este evidentă în descrierea principiilor fundamentale pe baza cărora funcționa acest
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de acesta: "Departe de a critica pe Decebal, aflăm un sintiment marea într-ensul; pentru quo e mare capul unui popol sau națiuni que nu suffere jugul quellor que lau alles. [...] Decebal era datori sieși și populului seu să scuture jugul roman" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 18). Există un fatalism al independenței, ancorat de pământul românesc, care l-a determinat pe regele dac să caute libertatea pentru poporul său. Mai mult decât atât, modul în care Heliade îl portretizează pe Decebal confirmă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care se pune speranța păstrării tăriei românești. Instituirea monarhiei, văzută ca garanție a unei statalități robuste, este luată ca fiind cofrajul instituțional în care tăria de suflet românească va fi prezervată. Monarhia, ipostaziată în figura lui Carol, va asigura "Virtus Romana Redivivus" (Melidon, 1876, p. 84). Doar spre sfârșitul anilor '80, în manualele lui Tocilescu (1889, 1896), Carol devine punctul nodal al istoriei românești, iar regalitatea o componentă intrinsecă a națiunii. Proclamarea regatului în 1881 devine cheia de boltă care împlinește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a acestei "voințe de puritate" i-a dat-o Ion Heliade Rădulescu. În manualul său, Prescurtare de historia românilor (1861), Heliade Rădulescu lecturează întreaga istorie a poporului său ca o alternanță de fluxuri și refluxuri ale purității și impurității. Originile romane pure sunt corupte și poluate în cursul istoriei de elemente etnice alogene care au alterat fibra etnică românească. Cel de-al treilea și ultimul stadiu al procesului, care urmează uverturii pure și actului secund al poluării, este purificarea politică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
caracteristicile sale etnice complete, numai după ce elementului esențial, dacoromanic, constituind temeiul, i s-a adăogat elementul slav" (Giurescu, 1942, p. 75). Soliditatea "temeiului" daco-roman este accentuată și printr-un procedeu lingvistic, acela de eliminare a cratimei care separa dacii de romani. Preferința pentru denumirea de "Dacoromani" (Floru, 1931, p. 20; Giurescu, 1942, p. 62) în detrimentul celei de "Daco-romani" sugerează și un proces de telescopare identitară, i.e., contopirea sintetică a celor două elemente etnice într-un tot unitar în cadrul căruia a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
părți egale, nici cantitativ, nici calitativ" (p. 76), Giurescu stabilește apoi ponderea fiecăruia: Dacă ar fi să seriem elementele etnice componente ale poporului român, după importanța lor, am avea deci: întâi, elementul autohton, dacic, apoi în al doilea rând, elementul roman, iar în al treilea rând, la urmă, cel slavic" (p. 76). După lungi și ezitante legănări, balanța ajunge, în sfârșit, să încline în favoarea autohtonului, formula etnică românească găsindu-și punctul de greutate în componenta dacică. Două concluzii se impun în ceea ce privește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de idealul purității merită semnalată. Am arătat cum pentru cărturarii Școlii Ardelene (și pe urmele lor în prima generație de manuale de istorie: Aaron, 1839; Albineț, 1845; Rusu, 1865; Moldovan, 1866) de o importanță crucială era proveniența geografică a coloniștilor romani. Motivați de dorința de a demonstra caracterul nobil al românilor, aceștia au insistat asupra originii pur italice a coloniștilor (Roma fiind preferat ca orașul din care au emigrat majoritatea coloniștilor). Ulterior, manualele din perioada naționalismului etnic (1859-1918) nu mai menționează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1918- 1947), se face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru (1923) combate direct proveniența italică a coloniștilor, indicând că "din Italia nu s-au adus coloniști, căci tocmai acolo populația era foarte rară și însuș Traian a luat măsura, ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dar marea lor mulțime erau romanizați" (Floru, 1923, p. 17, subl. n.). Continuitatea. Teza continuității nu a suferit nicio modificare demnă de semnalat după ce a fost schițată în tradiția cronicărească și definitivată de cărturarii Școlii Ardelene (sub forma continuității coloniilor romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană), fiind ulterior elaborată și ramificată de către generațiile succesoare în direcțiile continuității etnice, lingvistice, caracteriale și politice sau statale. Cu privire la continuitatea românească la nord de Dunăre după anul 274, orice concesie istoriografică era înțeleasă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
începând cu secolele IV și V (Floru, 1923, p. 27). În elaboratul istoriografic al aripii naționalismului de esență tare al interbelicului, un loc central în ocupă teza supraviețuirii românității prin religie. Rămași complet descoperiți pe plan militar după abandonarea provinciei romane la 271, "în religia creștină primită în epoca prigonirilor din Imperiu Daco- Romanii au găsit forța misterioasă care-i făcu în stare să biruie cruntele lovituri ale sorții, ce aveau să primească în acest loc al primejdiei" (Constantinescu, 1928, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Hasdeu, 1887-1898, p. 2591). O linie dinastică neîntreruptă îi unește pe Decebal, Basarab I, Mircea cel Bătrân și Vlad Țepeș. Tot din casta nobiliară a Sarabilor se trag, pe lângă "ceĭ maĭ marĭ regĭ cu Decebal în frunte" și cinci împărați romani. Prin trasarea acestei linii care conectează figurile eroice ale neamului, istoria românilor este vertebrată dinastic. O singură dinastie autohtonă, cea a basarabilor, ridicată din rândurile unei "caste nobilitare" dacice, a condus destinele neamului din cele mai vechi timpuri până în modernitate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conștiința istorică a unui profetism românesc (Eliade, 1990). Alecu Russo se face profetul național care citește în viitorul românesc și anunță, în 1848, "un mare popor, sprijinit pe o Mare, având ca cingătoare două fluvii: Dunărea și Nistru, cu sânge roman în vine! Iar Moldova cu fiicele ei nu mai este, nici Transilvania, nici Banatul; ci o Țară română, cu o mare capitală, ce se va chemà Roma, dacă vrei, cu piețe mari numite: Piața poporului, Piața Traiană, Piața lui Ștefan
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
total acord cu soteriologia românismului și profetismul național, aripa naționalistă a interbelicului a elaborat o miracologie a neamului. Citind "istoria, cartea suferințelor și bucuriilor poporului român", aflăm "că nașterea poporului român s-a întâmplat cu ajutorul a trei minuni": a) miracolul roman, care, biruind viteazul popor dac, iar apoi înfrățindu-se cu învinșii, au format poporul român; b) miracolul continuității: "A doua minune: Daco-Romanii, părăsiți de împărăție la voia soartei, în anul 271, au rămas pe loc în țara lor, Dacia, și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
nostru. Căci, pentru noi, ea este adevărata cămeșă a fericitului" (Patrașcanu, 1937, p. III). Pe planul concret al interpretării istorice, istoriografia critică se exprimă în sensul unei demitizări parțiale a metapovestirii istorice românești. De exemplu, teza originii italice a coloniștilor romani este demontată complet, arătându-se că aceștia proveneau din cele mai exotice părți ale imperiului (Asia, Egipt, Africa, Siria etc.), iar unii dintre ei nici măcar nu erau romanizați. Criticismul istoriografic își permite chiar să pronunțe ceea ce pentru naționaliștii fanatici trebuie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ale imperiului (Asia, Egipt, Africa, Siria etc.), iar unii dintre ei nici măcar nu erau romanizați. Criticismul istoriografic își permite chiar să pronunțe ceea ce pentru naționaliștii fanatici trebuie să fi fost percepută ca o blasfemie națională, anume că "cucerirea Daciei de Romani a fost oarecum o greșală din punctul de vedere al ușurinței apărării hotarelor lor. Dunărea era cel mai bun hotar, care se putea lesne apăra" (Tafrali, 1935, p. 63). Inferența logică ce derivă din această afirmație este că poporul român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de cronologizare. Introducerea modalității de datare non-religioasă trebuie înțeleasă ca parte integrantă a politicii mult mai ample de ateizare a societății românești. Pentru prima dată în istoriografia românească, după cronologia romană promovată fără succes de A.T. Laurian (1853), își face apariția un sistem laic de cronologizare. Chiar dacă păstrează numerotația creștină, în care anul I își are obârșia în data tradițională (dar eronată) a nașterii lui Iisus, semnificația religioasă a acestei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este eliminată, după cum reiese din pasajul următor: Astăzi se întrebuințează sistemul de a număra anii "înainte de era noastră" (î.d.e.n.) și după "era noastră" (e.n.). In mod convențional, "era noastră" începe cu al 31-lea an de domnie al împăratului roman August (dată considerată de unii ca an de naștere a lui Isus Hristos) (Roller, 1952, p. 8). Reinterpretarea semnificației anului I al istoriei ca al 31-lea an de domnie al împăratului August poate fi luată drept o "spălătură semantică" menită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunistă a operat în cadrul acestei paradigme triale substrat-strat-adstrat, însă a revizuit-o prin două modificări substanțiale: i) antagonizarea daco-romană, realizată prin injectarea istoriei, inclusiv a celei antice, cu principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
-o prin două modificări substanțiale: i) antagonizarea daco-romană, realizată prin injectarea istoriei, inclusiv a celei antice, cu principiul antagonismului de clasă, care a condus la elaborarea schemei binare exploatatori-exploatați. Romanii cuceritori formează elementul exploatator, dacii fiind poporul exploatat de imperialismul roman. Antagonizarea daco-romană merge mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
marii proprietari de sclavi. Cei care se ocupau cu agricultura erau legați de pământ" (Roller, 1952, p. 48). Manualul unic de Istoria și geografia RPR (1950) exprimă și mai tranșant acest clivaj clasial: "Impreună cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile pivotale în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cu armata au mai plecat funcționarii romani, negustorii, proprietarii de pământ și proprietarii de sclavi, adică toți stăpânitorii. Odată cu ei au plecat și stăpânii daci" (p. 18). Avem așadar elementele pentru o teorie a părăsirii selective pe criterii socioeconomice. Exploatatorii romani, cei care dețineau pozițiile pivotale în colonia Daciei Traiane, s-au retras la sudul Dunării, în timp ce populația asuprită a rămas locului. După cum vom vedea în secțiunea imediat următoare, retragerea aureliană, anterior interpretată într-o cheie dramatică, drept tragedia originală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de optică semantică se reflectă univoc și în etichetele lingvistice elaborate pentru a face referire la acest eveniment: dacă în lungul secol al naționalismului românesc a prevalat expresia "părăsirea Daciei Traiane", acum se glisează către formula "eliberarea Daciei" de "stăpânirea romană" (Roller, 1952, pp. 47, 41). În timp ce stăpânitorii dădeau bir cu fugiții din calea năvălirilor barbare, țărănimea săracă, plebea și sclavii rămân locului. În formule triumfaliste, considerate pesemne tocmai potrivite pentru a-i impresiona pe copiii din clasele elementare, autorii anonimi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
declanșă imediat "lupta de eliberare a poporului din Dacia" (Roller, 1952, p. 43), care s-a manifestat pe o cale întreită: i) prin fugă, la care apelau sclavii daci pentru a se alătura triburilor libere rămase în afara ariei de stăpânire romană; ii) prin rezistența activă a "luptători pentru libertate sub numele de latrones", care, retrași în munți și păduri s-au organizat militar și îi atacau regulat pe cotropitorii romani; iii) prin răscoalele populare împotriva stăpânirii romane, care, împreună cu rezistența generală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru a se alătura triburilor libere rămase în afara ariei de stăpânire romană; ii) prin rezistența activă a "luptători pentru libertate sub numele de latrones", care, retrași în munți și păduri s-au organizat militar și îi atacau regulat pe cotropitorii romani; iii) prin răscoalele populare împotriva stăpânirii romane, care, împreună cu rezistența generală a populației dacice asuprite va determina în cele din urmă evacuarea Daciei. Este construită astfel o adevărată tipologie a luptei de eliberare dacică, expresie a tensiunilor inerente sistemului sclavagist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]