213,725 matches
-
din Sankt-Petersburg. El a susținut nonconformismul lor moale și opoziția lor tăcută față de literatura sovietică promovată de autoritățile regimului de la Moscova. În mod ironic, mulți dintre serapioniști au ajuns să-și facă ulterior o carieră la Moscova, ca membri ai Uniunii Scriitorilor Sovietici. Majoritatea membrilor grupului Frații Serapion s-au conformat treptat realismului socialist promovat de regimul sovietic. Kornei Ciukovski a ținut conferințe la Casa Artelor, împreună cu Zamiatin și Tînianov. Frații Serapion au asistat la majoritatea seminariilor celor trei lectori, chiar dacă
Frații Serapion () [Corola-website/Science/336933_a_338262]
-
promovarea integrării Georgiei în spațiile european și euro-atlantic și pentru sporirea investițiilor externe în țara sa. Ca pregătire profesionala, el este medic, profesie pe care a încetat să o practice, și economist. Născut în 1967 la Tbilisi, pe atunci în Uniunea Sovietică, a absolvit prestigiosul liceu-internat de matematică și fizică Komarov din capitala Georgiei. Apoi în anii 1986-1988 a făcut serviciul militar în armata sovietică. În anul 1995 a terminat studii de medicină la Universitatea de medicină din Tbilisi, iar apoi
Ghiorghi Kvirikașvili () [Corola-website/Science/336949_a_338278]
-
apoi în Israel o culegere de cântece populare în limba idiș. Serviciul de cenzură pentru presa și tipărituri din România, aflată pe atunci sub regim comunist, a dispus oprirea difuzării în librarii a cărții sale apărute în Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor, sub pretextul că ar fi „cântece religioase și naționaliste”, si ca redactarea culegerii nu ar fi fost „științifică”. Săculeț a conferențiat în diverse ocazii despre folclorul evreiesc din România, între altele, la Teatrul Evreiesc de Stat din București. În
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
Alte activități literare: Membru USR, 2012. Sunt vicepreședinte al Ligii Scriitorilor Români, filiala București, redactor Revista Cetatea lui Bucur, editor in site RoLiteratura, autor în site Liternautica, trendsetter în Literatura de azi. Membru în cenaclurile băcăuane Octavian Voicu și al Uniunii Scriitorilor, filiala Bacău, și Cenaclul Virtualia Iași, conducătorul Cenaclului Lira21 cu 5 antologii selectate a 550 de pagini și zeci de debuturi literare, promovează literatura contemporană a scriitorilor consacrati, membri ai cenaclurilor, emisiuni TV, lansări de carte în Bacău și
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Sadoveanu, Mihai Eminescu, Ioan Slavici, Romulus Cioflec, Oscar Lemnaru, Octavian Goga, Ion Creangă, Pavel Dan, Jean Bart, Victor Eftimiu, N. D. Cocea, A. E. Baconsky. a obținut Premiul de critică și istorie literară al Asociației Scriitorilor din Sibiu (1982), Diploma Uniunii Scriitorilor din România (1984), Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu (2006). Este căsătorit cu scriitoarea Rodica Braga.
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
Octavian Goga, Ion Creangă, Pavel Dan, Jean Bart, Victor Eftimiu, N. D. Cocea, A. E. Baconsky. a obținut Premiul de critică și istorie literară al Asociației Scriitorilor din Sibiu (1982), Diploma Uniunii Scriitorilor din România (1984), Premiul „Opera omnia” al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Sibiu (2006). Este căsătorit cu scriitoarea Rodica Braga.
Mircea Braga () [Corola-website/Science/336976_a_338305]
-
Universității din Alba Iulia. A fost decorat în anul 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria A - „Literatură”. Profesorul I.D. Sârbu îi remarcă calitățile literare în perioada studiilor liceale și îl îndrumă către cenaclul Filialei Cluj al Uniunii Scriitorilor, condus de A.E. Baconski. A debutat în anul 1956, cu poezii publicate în ziarul "Făclia" din Cluj. Publică în perioada studenției în paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
Cluj al Uniunii Scriitorilor, condus de A.E. Baconski. A debutat în anul 1956, cu poezii publicate în ziarul "Făclia" din Cluj. Publică în perioada studenției în paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF "Nepăsătoarele stele" (1968), publicând apoi proză științifico-fantastică în volumele "Iarba cerului" (1974; Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor), "Paradoxala întoarcere" (1978), "Suflete mecanice" (1992) și "Galaxia termitelor" (1993). Publică, de
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF "Nepăsătoarele stele" (1968), publicând apoi proză științifico-fantastică în volumele "Iarba cerului" (1974; Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor), "Paradoxala întoarcere" (1978), "Suflete mecanice" (1992) și "Galaxia termitelor" (1993). Publică, de asemenea, nuvele din viața militară ("Aproape de curcubeu", 1972), romanele "Licheni" (1974), "Un gotic târziu" (1975), ciclul "Un anotimp pentru fiecare" (I Sezonul crinilor roșii, 1985; II Porți
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
în reviste au fost adunate în vol. "Miniaturi critice" (1969), în timp ce articolele dedicate teatrului au fost cuprinse în vol. "Teatrul - istorie și actualitate" (1978) și "Teatrul între civic și etic" (1983). A fost distins cu Premiul Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (1980; 1999). Și-a dedicat mai mult de două decenii studierii operei eminesciene, publicând mai multe volume de comentarii critice: "Eminescu în conștiința criticii" (1994), "Eminescu în perspectivă critică" (1997), "Eminescu în orizontul criticii" (2000), "Eminescu în oglinzile criticii
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
Delavrancea (1954; 1957), Nicolae Filimon (1964), Dimitrie Bolintineanu (1965; 1972), Mihai Eminescu (1970; 1973; 1974; 1978; 1980; 1981), Tudor Arghezi (1977), Dumitru Popovici (1972), Mihu Dragomir (1965; 1967; 1974), Ștefana Velisar-Teodoreanu (1969), Eugen Jebeleanu (1981; 1985) ș.a. A obținut Premiul Uniunii Scriitorilor în 1974, pentru vol. "Metonimii".
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
considerabil de “refugiați ai impozitelor” veniți din Europa, care își câștigă majoritatea banilor din afara Principatului; celebrități precum piloții de Formula 1 atrag cea mai mare atenție însă aici se află și numeroși oameni de afaceri. Monaco nu este membru al Uniunii Europene însă este strâns legat de aceasta prin acorduri cu Franța, așadar moneda a devenit cea din Franța, Euro. Până în 2002 Monaco își bătea propriile monede, francii monegaști. Principalele exporturi ale Principatului sunt chimicale, farmaceutice, produse de înfrumusețare, ceramică, textile
Economia Principatului Monaco () [Corola-website/Science/337000_a_338329]
-
CFR 608 existente și ar fi permis astfel o conexiune directă între Darabani și municipiul Iași. Exista chiar intenția ca această cale ferată să fie ulterior prelungită până la punctul de frontieră Rădăuți-Prut-Lipcani, pentru a realiza o nouă legătură feroviară cu Uniunea Sovietică. Ideea unei astfel de căi ferate data de la începutul anilor 1900. În 1916 chiar se demarase execuția ei, dar lucrările au fost oprite la scurtă vreme, după intrarea României în Primul Război Mondial. Primii 17,4 km din această
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
în Krivoi Rog, în realitate amplasamentul său este lângă fostul sat Dolînska, transformat de investiție într-o veritabilă așezare urbană cu 20.000 de locuitori. Constructorii români au realizat la Dolînska blocuri de locuințe, grădinițe, școli și magazine. După destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a preluat participația acesteia, ca și pe cea a R.D. Germane, care s-a retras din investiție în urma unificării Germaniei, iar cotele de participare au devenit următoarele: Dar situația economică a celor patru țări, precum și noile realități politice
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
responsabililor ucraineni ai combinatului și a autorităților române. În afară de creanța directă pe care statul român dorește s-o recupereze de la statul ucrainean, există și datorii indirecte, estimate la circa 100 de milioane de dolari. Conform contractului de antrepriză semnat cu Uniunea Sovietică, industria românească trebuia să livreze pe credit diverse echipamente și instalații unor combinate siderurgice de pe teritoriul R.S.F.S.R. Aceste livrări nu mai sunt acum recunoscute ca parte a datoriei de către Ucraina, devenită moștenitoarea proiectului de la Dolînska. În 2013, ministrul Economiei
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
(în ; [ɪzˈvʲesʲtʲɪjə]) este un cotidian rusesc de largă circulație, cu o lungă durată de apariție. A fost unul dintre ziarele de referință din Uniunea Sovietică, alături de "Pravda", începând din 1917 și până la dizolvarea URSS în 1991. Cuvântul "izvestia" înseamnă în limba rusă „mesaje transmise”, derivat din verbul "izveșceat" („a informa”, „a notifica”). El este de obicei tradus, atunci când face referire la presă, ca „știri
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
солдатскихъ депутатовъ») și a fost reintitulat în cele din urmă "Știrile Sovietelor de deputați ai poporului". După cel de-al Doilea Congres Unional al Sovietelor, "" a devenit un ziar oficial al guvernului sovietic (Comitetul Central Executiv al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice și al Sovnarkom). În timpul epocii sovietice cotidianul "Pravda" îndeplinea rolul de purtător de cuvânt oficial al Partidului Comunist, în timp ce "Izvestia" exprima punctele de vedere oficiale ale guvernului sovietic așa cum erau publicate de către Prezidiul Sovietului Suprem al URSS. Numele său
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
de vedere oficiale ale guvernului sovietic așa cum erau publicate de către Prezidiul Sovietului Suprem al URSS. Numele său complet era "Izvestia Sovetov Narodnîh Deputatov SSSR" (în limba rusă, "Известия Советов народных депутатов СССР", "Știrile Sovietelor Deputaților Poporului din URSS"). După dizolvarea Uniunii Sovietice, "Izvestia" s-a descris ca un ziar „național” al Rusiei. Ziarul a fost deținut de un mare concern de presă al lui Vladimir Potanin, care avea legături strânse cu guvernul. Pachetul de control al cotidianului "Izvestia" a fost achiziționat
Izvestia () [Corola-website/Science/337009_a_338338]
-
o școală militară de ofițeri de rezervă, fiind trimis, după absolvire, pe frontul antihitlerist până în iunie 1945. După demobilizare, își reia studiile juridice pe care le absolvă la Iași în 1947. A fost implicat încă din anii studenției în activitatea Uniunii Tineretului Comunist și a organizațiilor aflate sub influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Devine ziarist la organele de presă ale partidului, fiind redactor la cotidianul "Zori noi" din Suceava (1948-1953) și lucrând apoi la revistele "Săteanca", "Femeia
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
iunie 1945. După demobilizare, își reia studiile juridice pe care le absolvă la Iași în 1947. A fost implicat încă din anii studenției în activitatea Uniunii Tineretului Comunist și a organizațiilor aflate sub influența Partidului Comunist, ca Apărarea Patriotică și Uniunea Patrioților. Devine ziarist la organele de presă ale partidului, fiind redactor la cotidianul "Zori noi" din Suceava (1948-1953) și lucrând apoi la revistele "Săteanca", "Femeia", "Luceafărul", "Apărarea patriei", "Viața militară" și la redacția publicațiilor pentru străinătate. În calitate de ziarist de partid
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
asemenea, un număr mare de cronici de teatru și film în revistele "Iașul literar", "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Tribuna", "România literară", "Teatrul", "Cinema", "Ateneu", "Literatura și arta" etc. A mai semnat cu pseudonimul Șt.O. Mugur. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Teatrale din România, al Uniunii Cineaștilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru. Ștefan Oprea a avut o preocupare constantă pentru teatru. Prima sa piesă, "Inimă de ginere", a fost publicată în
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
cronici de teatru și film în revistele "Iașul literar", "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Tribuna", "România literară", "Teatrul", "Cinema", "Ateneu", "Literatura și arta" etc. A mai semnat cu pseudonimul Șt.O. Mugur. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Teatrale din România, al Uniunii Cineaștilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru. Ștefan Oprea a avut o preocupare constantă pentru teatru. Prima sa piesă, "Inimă de ginere", a fost publicată în 1963 în revista "Iașul literar
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
în revistele "Iașul literar", "Cronica", "Convorbiri literare", "Dacia literară", "Tribuna", "România literară", "Teatrul", "Cinema", "Ateneu", "Literatura și arta" etc. A mai semnat cu pseudonimul Șt.O. Mugur. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Teatrale din România, al Uniunii Cineaștilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru. Ștefan Oprea a avut o preocupare constantă pentru teatru. Prima sa piesă, "Inimă de ginere", a fost publicată în 1963 în revista "Iașul literar". Piesele sale au fost jucate
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
decernarea mai multor premii: Premiul de critică al A.T.M. (1982); Premiul revistei "Tomis" (1987); Premiul Salonului de Carte, Iași-Chișinău (1996); Premiul Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, A.I.C.T. (1997; 2001, secția română) și Premiul pentru întreaga activitate al Uniunii Teatrale din România (UNITER) (2012). De asemenea, a fost decorat în anul 2002 cu Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler „pentru meritele avute în creația artistică și promovarea culturii românești în țară și peste hotare, pentru abnegația deosebită
Ștefan Oprea (critic de teatru și film) () [Corola-website/Science/337031_a_338360]
-
dr. arh. Romeo Ștefan Belea continuă să activeze pe toate planurile profesiei sale cu vigoare și cu discreția creatorului sigur pe șine, în același timp plin de respect față de înaintașii și contemporanii săi. Este membru fondator, din anul 2002, al Uniunii Arhitecților din România. A fost mulți ani membru al conducerii Uniunii Arhitecților din România și Președinte al Fondului de Arhitectură până în 1990, poziție din care a ajutat, cu respect și foarte multă atenție, o serie de cunoscuți arhitecți interbelici, aflați
Romeo Ștefan Belea () [Corola-website/Science/337038_a_338367]