21,364 matches
-
precum și o asistență complexă (medicală, socială, educțională etc). Integrarea presupune focalizarea intervenței pe elev, examinarea elevului de către specialiști și acordarea unui diagnostic pe baza rezultatelor obținute, elaborarea unor programe de intervenție individualizate și plasarea copilului În programe adecvate. Integrarea pune accentul pe cerințele copiilor, expertiză specializată, recuperarea copiilor, suport formal și intervenție specializată. Decizia de integrare a unui copil cu cerințe educative speciale În Învățământul de masă se ia pentru fiecare caz În parte În urma unei expertize complete asupra copilului, a
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
speciale și individuale, folosirea unui suport intuitiv cât mai variat și adaptat cerințelor educative. Se recomandă ca În cadrul tuturor activităților, eleva să fie stimulată pozitiv prin formule premiale de genul “Bravo”, “Foarte Bine”, desfășurarea unui proces didactic activ, formativ, cu accent pe situațiile educaționale favorabile Învățării.
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Viorica TOADER () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2145]
-
dezbătut în ședința subsecretarilor și în septembrie s-a aflat în atenția CSN, care l-a intitulat CSN 58. Pe 26 octombrie, Conferința de la Londra a șefilor de Misiune ai SUA din statele-satelit a venit în sprijinul acestui document, punînd accent mai cu seamă pe eforturile Americii în direcția stimulării mișcărilor anticomuniste și a încurajării regimurilor comuniste nonstaliniste 495. Din august, de cînd ieșise de la Comisia de Planificare Politică, CSN 58 nu fusese revizuit de prea multe ori, fapt pentru care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
au refuzat să exporte comenzi în valoare de 27 milioane de dolari 576. În acest timp, România era preocupată de implementarea primelor două planuri anuale, care prevedeau încadrarea economiei pe coordonatele unui control foarte strict al statului. Ambele planuri puneau accent pe industrie, în special pe industria grea, în vreme ce agricultura avea ca scop colectivizarea. Nici unul dintre ele nu prevedea proprietatea particulară sau existența companiilor particulare. Pe 28 iulie 1949, prezidiul României a emis Decretul nr. 317, prin care reglementa operațiile particulare
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era doar o reacție cuminte a unei țări dominate la măsurile conducerii sovietice. Gheorghiu-Dej căuta mai degrabă o soluție pentru criza economiei românești. Obiectivele primului Plan Cincinal care începea cu 1951, nu fuseseră îndeplinite. Din cauza faptului că se pusese un accent prea mare pe industria grea, se înregistra o scădere dramatică a producției de bunuri de consum și produse agricole. Colectivizarea nu se făcuse cum trebuie și, ca urmare, povara producției agricole căzuse pe umerii țăranilor particulari, care erau foarte puțin
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prezentat acestuia din urmă o analiză detaliată a celui de-al II-lea Congres al PMR, pe data de 27 februarie 1956. În raport se arăta că partea cea mai importantă a Congresului a constituit-o cuvîntarea lui Gheorghiu-Dej. Însă accentul pe care-l pusese acesta pe "neamestec" semnifica, în opinia autorilor, faptul că Occidentul nu trebuie să se amestece în treburile interne ale României. Mai tîrziu, analiștii aveau să-și dea seama că observațiile liderului român vizau Kremlinul 846. Cel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trainice și mai firești cu Occidentul. Noi le înțelegem năzuința și intenționăm să-i dăm curs prin toate mijloacele ce ne stau la îndemînă"1135. Pe 21 decembrie, William Crawford i-a prezentat lui Gheorghiu-Dej scrisorile de acreditare ambasadorială, punînd accent, în discursul său, pe tema "construirii podurilor", lansată de Johnson 1136. Cu două zile mai tîrziu, Statele Unite și România încheiau tratativele privind cea de-a doua reînnoire a acordului cultural, semnat pentru prima dată în 1960. Această prelungire cu doi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acest raport de 27 de pagini era anexat un altul, minoritar, întocmit de reprezentantul Confederației Americane a Muncii și Organizației Sindicatelor Industriale, Nathaniel Goldfinger. Prin comentariile sale, acesta recomanda un control mai sever al exportului de tehnologie, un mai mare accent pe acordurile comerciale quid pro quo - poziție neîmpărtășită de raportul lui Miller, protecția împotriva dumpingului produselor realizate prin " munca cu sclavi" și o mai mare grijă pentru securitatea națională, criteriu al comerțului Est-Vest1163. Și totuși, în ciuda acestor rezerve, Goldfinger a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Relații Internaționale al Camerei Reprezentanților, Jonathan Bingham, efectuase o vizită în România pe 28-29 mai și discutase cu o serie de lideri din guvern, precum Ceaușescu, Macovescu, ministrul de Externe și Moses Rosen, rabinul șef. În raportul său, Bingham punea accentul pe diversitatea culturală din România, dar menționa că deși există și exemple de discriminare, "acuzațiile de "genocid cultural" făcute de unele grupuri americane" sînt "exagerate"1822. Bingham discutase cu ambasadorul Barnes, care i-a arătat raportul pe care-l întocmise
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
însuși autorul încălcărilor, victima nu are altă alternativă decît aceea de a-și căuta dreptate în afara granițelor"1841. Comisia lui Fraser a susținut mai mult de 150 de audieri în următorii cinci ani, la care au pledat 500 de vorbitori. Accentul s-a pus pe țările care se făceau vinovate de încălcări "grosolane" ale drepturilor omului, printre care tortura, încarcerarea și omorul. Susținerea acestor audieri, însă, precum și numărul pledoariilor, multe dintre ele aparținînd martorilor guvernamentali, i-au educat pe mulți în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noua strategie trebuia să se dezvolte comerțul bilateral și să se încurajeze participarea Europei de Est la sistemul economic mondial, inclusiv la convorbirile dintre Nord și Sud și la negocierile comerciale multilaterale 1859. În sfîrșit, această politică trebuia să pună accentul pe diferențiere și să acorde un tratament preferențial țărilor "relativ mai liberale pe plan intern și/sau mai independente de Uniunea Sovietică"1860. Aceasta însemna, în cele din urmă, că atîta vreme cît România aplica o politică externă oarecum independentă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de asemenea, aceeași, cu excepția a două chipuri noi. Dimitrie Apostoliu, președintele Comitetului Național Româno-American pentru Drepturile Omului și pastorul Alexander Havadtoy, din Comitetul Ungurilor Americani din statul Connecticut au criticat practicile Bucureștiului cu privire la drepturile omului, cel de-al doilea punînd accent pe persecuțiile religioase din România 1956. Dat fiind că la audieri nu s-au emis moțiuni de protest împotriva derogării, puterea legislativă a prelungit derogarea și "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru România pînă în iulie 1979. Tot din același
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în Congres. În ianuarie, senatorul George McGovern a prezentat Comitetului pentru Relații Externe un raport privind vizita pe care o făcuse în vară în România 1972. Acest rezumat de zece pagini oferea o privire de ansamblu asupra istoriei României, punînd accentul pe naționalismul și năzuința ei către independență economică și politică. McGovern atribuia României meritul de a fi "deschis drumul către destindere" prin vizita lui Nixon, din 1969, și sublinia dezideratul lui Ceaușescu de a lua, în ceea ce privește politica externă, inițiative independente
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un mare beneficiu în valută 2035. Aceasta însemna, implicit, că necesitățile consumatorilor interni aveau să fie, în continuare, neglijate în favoarea pieței exporturilor. Congresul a adoptat două planuri pentru perioada 1981-1990. Unul era axat pe cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, punînd accent pe folosirea electronicii și roboticii în industrie. Celălalt prevedea alocarea unui volum mai mare de investiții pentru explorări geologice și producția de cărbune și petrol, pentru ca România să ajungă, în 1990, să se limiteze doar la resursele energetice interne 2036
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Deși această cifră se situa sub nivelul de emigrare de dinaintea acordării "Clauzei națiunii celei mai favorizate", doar cîteva persoane, cu excepția lui Jacob Birnbaum au avut de făcut reclamații. Nici în materialele informative prezentate membrilor comisiei nu se mai punea un accent atît de mare pe emigrarea evreilor. Printre acestea se număra o descriere a procedurilor de imigrare în Israel, unde se arăta că "politica adoptată de Ambasada Israeliană față de emigrarea evreilor din România trebuie considerată ca fiind una pasivă. Ambasada nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
2075. Comisia a primit un număr record de scrisori de la români care voiau să-și reîntregească familiile. Acest volum neobișnuit de scrisori avea la bază două cauze. În primul rînd, condițiile de trai din România continuau să se înrăutățească. Punînd accentul pe producția de export, Ceaușescu redusese cantitatea bunurilor de consum pentru piața internă. Ca urmare, din ce în ce mai mulți români voiau să plece din țară, ceea ce reieșea clar din articolele despre emigrări ilegale și cereri de azil politic, apărute în presa americană
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revoltele au continuat în Timișoara, pe 18 decembrie, conducerea de la București a închis granițele țării. Aceasta nu putea împiedica, însă, răspîndirea știrilor despre revoltă în Occident. Televiziunea și posturile de radio de la Budapesta continuau să comenteze evenimentele din Timișoara, punînd accentul pe violența cu care Securitatea împușca oameni neînarmați, inclusiv copii 2561. Aceste relatări televizate au stîrnit reacții prompte, cu atît mai mult cu cît au apărut imediat cîteva secvențe video din evenimentele petrecute în urmă cu șase luni, în Piața
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
inversat. Din acest moment, drepturile omului au devenit un criteriu pentru reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Reînnoirea Clauzei României a trecut prin trei etape: în prima, atenția s-a concentrat asupra emigrării evreilor; în a doua, s-a pus accentul atît pe persecutarea ungurilor, cît și pe emigrarea evreilor, iar în a treia, pe politica Bucureștiului vizavi de unguri și cultele religioase nerecunoscute. A treia etapă a început în primii ani ai deceniului '80. Programele de austeritate economică ale lui
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
între amândouă Prințipaturile" (art. 371-379). Doctrina naționalismului românesc își are astfel originea în prima jumătate a secolului a XIX-lea, moment în care idealul unirii tuturor românilor într-o singură formațiune politică începe gradual să se profileze, programul unionist căpătând accente sporite spre momentul revoluționar 1848. "Îngerul mântuirii" naționale, invocat în Proclamația de la Islaz din 1848, s-a întrupat în unirea Moldovei și Țării Românești din deceniul următor. Ulterior acestui moment al triumfului ideii naționale, nu mai rămânea decât ca și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
abecedarul vizează să trezească mai curând fiorul național, deși continuă să fie ferm ancorat în morala creștină. Abecedarul lui Pleșoianu din 1828, de exemplu, este un deschizător de drumuri în acest sens, fiind primul instrument didactic care conține un puternic accent ideologic, fiind "străbătut de un patriotism românesc înflăcărat" (Ghibu, 1975, p. 115). Scopul său nu mai este doar acela de a crea subiecți morali, cu frica lui Dumnezeu, ci și de a forma subiecți patrioți și cetățeni activi în viața
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de cunoaștere care creează obiectul în numele căruia vorbesc. Mai exact, între formațiunile discursive și realitatea socială există o relație dialectică: realitatea socială stimulează constituirea unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect al concepției lutheriane "fiecare om propriul său preot" și a accentului pus pe citirea personală a Bibliei. Consecința acestei alfabetizări populare a fost dezvoltarea unui "simț al demnității umane și individuale" (Greenfeld, 1992, p. 54). În concepția naționalismului englez, națiunea era înțeleasă ca o "comunitate de indivizi liberi și egali", alcătuită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
au locuitorii patriei noastre" (Morariu- Andrievici, 1858, pp. 53-54). Fericirea de care se bucură cetățenii patriei i se datorează în întregime împăratului. El este figura paternă, responsabilă de fericirea colectivă și individuală în marea familie multietnică a Imperiului Habsburgic. Un accent deosebit este pus pe capitolul intitulat " Datoriile Cetățenilor către patria și Imperatul". Aici este prezentată în scopuri persuasive teoria paternalistă a statului, în care statul este asemănat cu o casă, în care împăratul este tatăl, iar cetățenii sunt fiii (p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
romantismului istoriografic: independența națională ("neatârnare" politică și "slobozenia" lingvistică și culturală) și mai ales unitatea românimii sub cupola aceleași statalități și sub aceeași autoritate politică. Renovarea paradigmatică adusă de fundarea discursului istoriografic pe coordonate romantice a implicat o deplasare a accentului de pe chestiunile originii, latinității pure și continuității etnice (asupra cărora s-a concentrat aproape în totalitate investiția istoriografică a Școlii Ardelene) înspre ideile de unitate, independență și continuitate statală. Însă în locul unei rupturi ori negări avem mai degrabă o schimbare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chestiunile originii, latinității pure și continuității etnice (asupra cărora s-a concentrat aproape în totalitate investiția istoriografică a Școlii Ardelene) înspre ideile de unitate, independență și continuitate statală. Însă în locul unei rupturi ori negări avem mai degrabă o schimbare de accent. Patrimoniul istoriografic de factură luministă moștenit de la Școala Ardeleană, fără să fie contestat fățis, a fost preluat în mare mare și supus unei îmbogățiri romantice. Conjugarea celor două paradigme istoriografice (luminismul Școlii Ardelene și romantismul pașoptist) a dat prima formulă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]