22,345 matches
-
Pentru Anaïs Nin, recunoscută pentru cărțile ei plasate la limita indecenței (Delta of Venus, Incest, Little Birds, A Spy in the House of Love), jurnalul e o Învălmășeală de senzații, asemănătoare celor Încercate de fumătorul de opiu care-și pregătește drogul. Ca practică a creației, jurnalul intim se debarasează de servituțile câtorva dintre genurile clasice. El e mult mai mult decât „spontaneitate eliberată de orice tehnică, simplă manifestare a nevoii de a scrie”26. El e și un ritual, o mecanizare
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe niște forme de adaptare necesare (C. Păunescu). Este știut că un automatism nu se suprimă fără să se compenseze printr-o altă formulă de reacție, care să susțină comportamentul subiectului. Medicina actuală recurge la o formă de stingere prin droguri sau somnoterapie, iar psihologii recurg la terapia acțională, prin care are loc reglarea internă a stării de veghe, mărind astfel intensitatea stimulării externe prin exerciții, ceea ce mărește și potențialul de cunoaștere al subiectului. Având în vedere că potențialul de cunoaștere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
plus, practicarea alergărilor moderate timp de 30 minute de 3 ori pe săptămână face ca densitatea osoasă a joggerilor să fie cu 30-40% mai mare față de cea a sedentarilor; Exemplul nr.9 Creierul unei persoane care aleargă mult produce endorfine, „drogul natural” care dă senzația de bine, susține un studiu al Universității Tehnice din München și al Universității din Bonn (www.eurekalert.org, accesat decembrie 2010). Având ca argument științific constatările neurofiziologilor și biochimiștilor, că endorfinele (opiacce naturale produse de organism
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
SUMAR - 23/2004 Surse ale excluziunii sociale în România - Elena Zamfir, Marian Preda, Adrian Dan Justiția terapeutică - o nouă perspectivă în tratamentul persoanelor dependente de droguri - Pavel Abraham, Daniela Nicolăescu Prima promoție de asistenți sociali - 10 ani de la absolvire, interviu cu Dana Costin (S. Witec) Factori de risc privind accesul la educație al copiilor din familiile sărace - Studiu de caz - Gabriela Neagu, Laura Stoica Legislație: Legea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
excluziunea de la serviciile de sănătate; - excluziunea de la serviciile de asistență socială; - excluziunea de la servicii ocupaționale/piața muncii; - excluziunea de la locuire/condiții decente de locuire; - excluziunea de la participare la viața politică; - excluziunea socială din cauza delincvenței; - excluziunea socială din cauza dependenței de alcool, drog; - excluziunea produsă de deformările de funcționare ale justiției, poliției etc.; - excluziunea socială cauzată de accesul redus la oportunități în funcție de zonă/ comunitate; accesul la transport/căi de comunicație; - excluziunea socială cauzată de abandonul/lipsa familiei (copii, bătrâni, persoane cu dizabilități); - excluziunea
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pentru copii abandonați, pentru copii cu dizabilități, pentru adulți cu handicap sever. Susținerea unor servicii de asistență socială în familie și comunitate a fost extrem de redusă. Variatele centre de asistență socială în comunitate, precum și cele foarte specializate (pentru dependenți de drog, violență domestică, abuzuri fizice, sexuale, emoționale asupra copilului, de exemplu) au rămas mai degrabă excepții, proiecte-pilot, subfinanțate sau cu o finanțare întreruptă. • Incompletitudine structurală în ambele ei componente, atât în sfera suportului social financiar, cât și în cea a serviciilor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
unui sistem public coerent de servicii sociale în familie și colectivitate este explicația cea mai importantă a persistenței fenomenului instituționalizării; - lipsesc în mod cronic servicii de asistență socială pentru tipuri grave de probleme: violența domestică, dependența de alcool și de drog, asistența socială a victimelor, a persoanelor fără adăpost etc. Mai mult cu titlu de experiment au fost dezvoltate câteva servicii de acest tip, foarte puține în sistem public, mai multe în sistem privat/ONG-uri, dar pe departe insuficiente în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sănătatea copiilor, stiluri nesănătoase de viață, deficit de cultură și educație sanitară. În ultimele decenii a crescut incidența bolilor generate de dezorganizare personală și deficit de cultură a unei vieți sănătoase: boli transmisibile sexual, boli generate de alcoolism, consum de droguri, tutun; - accesul redus la serviciile medicale al categoriilor defavorizate social, cauzat de politicile sociale din domeniul sănătății care au fost de cele mai multe ori incoerente și ineficiente, a dus la înrăutățirea stării de sănătate a acestora. Ca urmare a acestor factori
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
național pentru prevenirea traficului de ființe umane (implicarea Bisericii Ortodoxe Române, implementarea unor programe școlare de informare a tinerilor privind riscurile traficului de ființe umane, elaborarea unui program integrat de luptă împotriva crimei organizate transnaționale și transfrontaliere). Creșterea consumului de droguri. Consumul de droguri a explodat în ultimii ani pe fondul incapacității instituțiilor abilitate de a se organiza și dezvolta programe de prevenție și recuperare. Rețelele de crimă organizată s-au extins masiv și pe fondul corupției - al implicării în aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
traficului de ființe umane (implicarea Bisericii Ortodoxe Române, implementarea unor programe școlare de informare a tinerilor privind riscurile traficului de ființe umane, elaborarea unui program integrat de luptă împotriva crimei organizate transnaționale și transfrontaliere). Creșterea consumului de droguri. Consumul de droguri a explodat în ultimii ani pe fondul incapacității instituțiilor abilitate de a se organiza și dezvolta programe de prevenție și recuperare. Rețelele de crimă organizată s-au extins masiv și pe fondul corupției - al implicării în aceste rețele a unor
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
a se organiza și dezvolta programe de prevenție și recuperare. Rețelele de crimă organizată s-au extins masiv și pe fondul corupției - al implicării în aceste rețele a unor persoane din sistemele menite să combată acest flagel. Creșterea consumului de droguri, concomitent cu scăderea vârstei de la care tinerii încep să devină consumatori reprezintă două dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea românească. Ponderea cea mai mare a persoanelor consumatoare de droguri se înregistrează la grupa de vârstă 19-24
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să combată acest flagel. Creșterea consumului de droguri, concomitent cu scăderea vârstei de la care tinerii încep să devină consumatori reprezintă două dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă societatea românească. Ponderea cea mai mare a persoanelor consumatoare de droguri se înregistrează la grupa de vârstă 19-24 de ani. Costurile mari ale serviciilor de recuperare a consumatorilor, precum și rata de succes în recuperarea acestora ar trebui să determine mobilizarea resurselor și a energiilor către prevenirea masivă a creșterii numărului de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de ani. Costurile mari ale serviciilor de recuperare a consumatorilor, precum și rata de succes în recuperarea acestora ar trebui să determine mobilizarea resurselor și a energiilor către prevenirea masivă a creșterii numărului de consumatori. Excluziunea socială a persoanelor consumatoare de droguri este foarte greu de resorbit. Mai mult decât atât, sentimentul de insecuritate al nonconsumatorilor vizavi de potențialele acte violente ale consumatorilor împinge la reacții masive de marginalizare și excluziune și refuz de suport al acestora în vederea recuperării. Într-o cercetare
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
împinge la reacții masive de marginalizare și excluziune și refuz de suport al acestora în vederea recuperării. Într-o cercetare realizată în octombrie 2001 (FSD, 2001), 18% dintre respondenți au afirmat că au văzut pe stradă/în vecinătatea locuinței consumatori de droguri, în București ponderea lor fiind de 45%. Cauzele acestui fenomen se regăsesc în procesele de dezorganizare socială (la toate nivelurile, dar în special la cel familial) și personală, proliferarea activităților din sfera crimei organizate, dificultățile economice ale unui masiv segment
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
scăzut, din cauza unui sistem slab dezvoltat de suport pentru copii și familiile cu copii, există o rată ridicată de pierdere irecuperabilă a copiilor prin insuficienta dezvoltare școlară și personală, prin intrarea în mecanisme de excluziune socială precum delincvență, consum de droguri etc.; b) se prefigurează tot mai clar ideea că România trebuie să accentueze o politică socială de suport pentru familiile cu copii și prietenoasă demografic. Copiii străzii Grupul copiilor străzii, deși restrâns ca număr, este grupul social cu riscul cel
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
parcursul ei, a unui program integrat de învățare a deprinderilor de viață, cunoștințe despre organizarea și funcționarea societății, inclusiv a sistemului politic și de participare socială; educația civică, educația pentru viață, educația sexuală, stimularea comunicării dintre tineri, prevenirea consumului de droguri și alcool etc. Aceste teme trebuie să fie incluse în programele școlare de toate nivelurile în urma unor evaluări ale nevoilor; 2.4. astfel de teme și altele trebuie introduse în programe de educație pentru adulți și tineri din comunități sărace
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
and Social Policy, vol. 21, nr. 4/5/6. *** 2002, Planul Național Antisărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale, Guvernul României. *** 2002, Revista de Asistență Socială. *** 2003, Revista de Asistență Socială. Justiția terapeutică - o nouă perspectivă în tratamentul persoanelor dependente de droguri Poza!!! Prof. univ. dr. PAVEL ABRAHAM, Președintele Agenției Naționale Antidrog Poza!!! Psiholog DANIELA NICOLĂESCU Dezvoltările recente înregistrate în sfera sistemului de justiție au imprimat o nouă direcție prin împărțirea responsabilității cu comunitățile în care se va aplica legea. Colaborarea cu
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
în sistemul legal nu ar trebui să împiedice comunitatea celor ce aplică legea în scopul de a identifica acele zone ale legii care sunt compatibile cu aplicarea etică și legală a experimentului științific. Dezvoltarea curentului de justiție terapeutică în domeniul drogurilor în SUA Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă un fenomen relativ nou în structura instituțională a sistemului de justiție penală din SUA. Apariția acestor noi instanțe reflectă recunoașterea de către profesioniști - judecători, procurori, comisii de apărare - a efectului limitat
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
celor ce aplică legea în scopul de a identifica acele zone ale legii care sunt compatibile cu aplicarea etică și legală a experimentului științific. Dezvoltarea curentului de justiție terapeutică în domeniul drogurilor în SUA Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă un fenomen relativ nou în structura instituțională a sistemului de justiție penală din SUA. Apariția acestor noi instanțe reflectă recunoașterea de către profesioniști - judecători, procurori, comisii de apărare - a efectului limitat al metodelor clasice ale justiției tradiționale penale (încarcerare, supraveghere
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
acestor noi instanțe reflectă recunoașterea de către profesioniști - judecători, procurori, comisii de apărare - a efectului limitat al metodelor clasice ale justiției tradiționale penale (încarcerare, supraveghere, probațiune). Practicienii din justiția penală au recunoscut faptul că încarcerarea are șanse mici să rupă ciclul drogurilor și criminalității, penitenciarul reprezentând ultima alternativă, recomandată pentru amenințările grave la adresa ordinii publice. Confruntate cu sarcina instrumentării unui număr mare de infractori privind drogurile, multe jurisdicții din SUA au adoptat conceptul de instanță privind tratamentul persoanelor dependente de droguri, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
probațiune). Practicienii din justiția penală au recunoscut faptul că încarcerarea are șanse mici să rupă ciclul drogurilor și criminalității, penitenciarul reprezentând ultima alternativă, recomandată pentru amenințările grave la adresa ordinii publice. Confruntate cu sarcina instrumentării unui număr mare de infractori privind drogurile, multe jurisdicții din SUA au adoptat conceptul de instanță privind tratamentul persoanelor dependente de droguri, pentru a se rezolva mult mai eficient activitatea de soluționare a cazurilor privind abuzul de alcool sau alte droguri. Prima instanță de acest tip a
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ciclul drogurilor și criminalității, penitenciarul reprezentând ultima alternativă, recomandată pentru amenințările grave la adresa ordinii publice. Confruntate cu sarcina instrumentării unui număr mare de infractori privind drogurile, multe jurisdicții din SUA au adoptat conceptul de instanță privind tratamentul persoanelor dependente de droguri, pentru a se rezolva mult mai eficient activitatea de soluționare a cazurilor privind abuzul de alcool sau alte droguri. Prima instanță de acest tip a fost înființată în 1989 la Miami, Florida, printr-un ordin administrativ al judecătorului Gerald Weatherington
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
unui număr mare de infractori privind drogurile, multe jurisdicții din SUA au adoptat conceptul de instanță privind tratamentul persoanelor dependente de droguri, pentru a se rezolva mult mai eficient activitatea de soluționare a cazurilor privind abuzul de alcool sau alte droguri. Prima instanță de acest tip a fost înființată în 1989 la Miami, Florida, printr-un ordin administrativ al judecătorului Gerald Weatherington. Judecătorul asociat în administrarea și coordonarea elaborării și creării instanței (Miami Drug Court) a explicat motivul fundamental al înființării
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
înființării: „Punerea sub probațiune a tot mai mulți infractori perpetuează numai problema. Același om este arestat în mod repetat, până va sfârși în penitenciarul statal, care ar trebui să fie utilizat de infractorii violenți. Instanța privind tratamentul persoanelor dependente de droguri abordează problema frontal”. De la crearea primei instanțe la Miami, jurisdicții de pe întreg teritoriul SUA au început să abordeze conceptul. Astfel, în 1996, peste 125 de instanțe de acest tip operau în 45 de state și mai mult de 100 de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
programe privind aceste instanțe erau planificate sau operau în 48 de state din SUA. De asemenea, ca o recunoaștere a importanței lor, 11 state au adoptat legislații care se referă la planificarea și finanțarea instanțelor privind tratamentul persoanelor dependente de droguri. Receptarea entuziastă a conceptului instanțelor privind tratamentul persoanelor dependente de droguri este atribuită unui management de caz mai eficient, reducerii costurilor sistemice și supraaglomerației din penitenciare, precum și ratei recidivismului participanților la aceste programe. După ce primele instanțe și-au demonstrat eficiența
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]