22,190 matches
-
prin intermediul propagandei, următoarea frază: "Totul în stat, nimic în afara statului, nimic împotriva statului"12. Experiența istorică dată de aplicabilitatea unui asemenea principiu ideologic la nivelul funcționării regimului politic atestă identificarea statului cu persoana conducătorului politic, Il Duce în cazul fascismului italian, Führer-ul în cazul nazismului german, considerați a fi cel mai demn exponent al națiunii lor: Acest lucru înseamnă că, pentru fasciști libertatea nu a fost și nu este individuală, ci libertatea națiunii, întregul integrat, organic, care unește toți indivizii, grupurile
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
de comunicare și un monopol al tehnologiilor moderne ale violenței"20. Pe de altă parte, Giovanni Sartori preferă interpretarea totalitarismului ca pe un tip ideal, în înțelesul pe care acest concept îl are la sociologul Max Weber. Astfel, teoreticianul politic italian propune, pentru analiza totalitarismului, tipul polar 21, conform căruia totalitarismul simbolizează rezultatul unei proiecții ideologice, al cărui pol opus este democrația: "Conceput astfel, totalitarismul conține pur și simplu acele caracteristici ale regimurilor opresive ajunse la cel mai înalt nivel de
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
grave decât cele ale regimului din Italia lui Mussolini, fie și numai dacă ne gândim la impactul dezastruos pe care l-a avut cel de-al doilea război mondial la scara întregii umanități. Totuși, între formele de manifestare ale fascismului italian și, respectiv, ale nazismului german există o serie de asemănări 23: ura împotriva liberalismului și a comunismului; atitudinea de manipulare a maselor, dominate de către conducător cu ajutorul propagandei; concepția organicistă asupra societății, bază a instaurării colectivismului; recursul la forța militară ca
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
exacerbarea elementului naționalist și a spiritului autoritarist. Deținerea puterii de către un partid unic, precum și identificarea puterii totale cu cel care se afla în fruntea acestui partid, scot în evidență caracteristica principală a rezultatului politic al aplicării ideologiei totalitare. Spre deosebire de fascismul italian, nazismul a introdus în discursul său propagandistic un element nou, și anume rasa, considerată a fi caracteristica fundamentală a ființei umane. De aceea, se arată că "fascismul nu a fost și nici nu era necesar să fie o ideologie rasistă
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
românești, Cernăuți, 1937; Poezia autentic populară, Iași, 1938; Ionel Teodoreanu, Cernăuți, 1939; Sensul folcloric în poezia lui Eminescu, Cernăuți, 1940; Energie și vitalitate românească, București, 1941; Omenie românească, București, 1941; Natură și sens popular românesc, Iași, 1942; Sulla poesia popolare italiană, Iași, 1942; Vită e poesia popolare romena, București, 1943; Bălcescu, precursore del socialismo romeno, Palermo, 1946; Tudor Arghezi, îl poeta „delle sette fronti”, Palermo, 1946; „Miorița” o Îl canto della fusione con la natură, Napoli, 1958; Umanesimo romeno, Trapani, 1967
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
de aproape o sută șaizeci și două de minute de tăcere, înregistrat în mănăstirea Marea Chartreuse, imediat după debutul său în Germania, a cucerit, așa cum reiese din ziare, un număr mai mare de spectatori decât ultimul film Harry Potter, în timp ce în cinematografele italiene i-a făcut concurență filmului Caimano al lui Nanni Moretti. Apărut aproape în surdină, filmul Marea tăcere a câștigat, în lumea întreagă, numeroase premii la juriile festivalurilor internaționale și a obținut recenzii entuziaste, în primul rând în câteva ziare așa-
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
estetice, este un specialist în artele poetice ale Antichității. Tălmăcește Tratatul despre sublim (1935), Tratatul despre stil al lui Demetrios (1943), Poetica lui Aristotel (1957). Transpunerile în românește, făcute cu ediții critice de prestigiu în față, cu versiuni în franceză, italiană ori germană, antrenează interpretări moderne, nu o dată surprinzătoare. Performante sunt și tălmăcirile fragmentelor ilustrative incluse în cele trei tratate. A mai tradus din Carducci (La izvoarele Clitumnului, 1940), iar postum, în 1963, a apărut, publicată prima oară integral în limba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
germană din Belgia, limba olandeză și, respectiv, limba germană sunt considerate de asemenea limbi cooficiale (alături de limba franceză); 4) în regiunea Val d’Aoste (Italia), în Elveția romandă, în Belgia și în Luxemburg, limba franceză este limbă cooficială (alături de limbile italiană, olandeză și germană). Cu toate acestea, se apreciază că limba franco-provençală nu este mai oficială în Elveția decât în Franța și nici limba picardă nu este mai oficială în Belgia decât în Franța! Politicile lingvistice pot fi considerate ca strategii
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a încolțit dorința Europei de promovare a multilingvismului și care în realitate este în pericol în numeroase feluri. Engleza, deja o limbă internațională, se impune din ce în ce mai mult ca limbă europeană de referință, iar dacă utilizarea limbilor franceză, germană, spaniolă și italiană nu este amenințată acum, altfel vor sta lucrurile, cu timpul, cu limbile de care vor dispune mai puțin locuitori. În acest context, cercetătorul francez Maël Donoso spunea, într-un articol din martie 2009, că se poate vorbi despre o nouă
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
pot fi înțelese fără dificultate prin complementaritatea situațiilor la care se referă. Precizări. Indicii (5.4) și (5.14) au fost introduși și studiați în mod independent unul de altul și în domenii de cercetare diferite de economistul și sociologul italian Corrado Gini (1884-1965) în anul 1912, statisticianul englez Edward Hugh Simpson (n. 1922) în anul 1949 și matematicianul român Octav Onicescu (1892-1983) în anul 1966 (cu numele energie informațională). Ulterior rezultatului lui Gini, alți oameni de știință și practicieni au
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
GLIE I(i: a alerga, a goni) IO RINE(a rîni: a curăța bălegarul din grajd sau coteț) I GEG(jeg, murdărie, spurcăciune, om rău). Pînă în prezent acest text nu a fost înțeles dar încă din anul 1843 arheologul italian Micali remarca asemănarea dintre literele de pe colanul descoperit în România și unele litere din alfabetul cretan liniar B folosit în secolele XV î.e.n. și cel ionian care apare cîteva secole mai tîrziu. Tezaurul a fost făurit de strămoșii noștri geți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și excitotoxinele produse de microgliile activate ar putea favoriza degenerarea neuronală. Recent a fost identificată o mutație notată M694 în gena Pyrin, ce se asociază cu un risc crescut de a dezvolta AD cu debut sub 65 ani, în populația italiană. Ținând cont că gena Pyrin s-a dovedit a fi un modificator în bolile inflamatorii, inclusiv în infarctul de miocard, aceste rezultate susțin părerea că un profil genetic proinflamator poate influența mecanismul patogenic al progresiei AD. Cu atâtea parți negative
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
D’Annunzio (Giuseppe Cifarelli), Baudelaire (Horia Bottea), Paul Valéry (I. Pasca), Kipling, Rilke, Arturo Graf. Se scrie curent despre Giovanni Papini, Luigi Pirandello, Miguel de Unamuno, Knut Hamsun, Rilke, André Gide ș.a. O vreme publică în paginile gazetei numeroși comentatori italieni, precum Mario Caporilli, Raffaello Riccardi, Mario Ferrighi, Giuseppe Cifarelli ș.a., o anumita simpatie pentru literatură și politica italo-germană resimțindu-se la un moment dat în materialele de aici. Orientarea politică este vizibil filoțărănistă, Iuliu Maniu fiind deseori evocat. Este, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
coord.). 1999. De la sărăcie la dezvoltarea rurală. Banca Mondială, Comisia Națională pentru Statistică. Cicognani, Elvira, Pirini, Claudia, Keyes, Corey, Joshanloo, Mohsen, Rostami, Reza și Nosratabadi, Masoud. 2008. Social Participation, Sense of Community and Social Well Being: A Study on American, Italian and Iranian University Students, în Social Indicators Research, vol. 89, 1. Ciobănel, Alina, Ioana. 1995. Reședința maritală contexte culturale, economice și juridice în Anuarul Institutului de Etnografie și folclor "C-tin Brăiloiu", tom 6, pp. 37-44. Ciobănel, Alina, Ioana. 1996
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Dorais, Louis Jackues. Language, Culture and Identity: Some Inuit Examples, în Canadian Journal of Native Studies, vol 15, 2, pp. 293-308. Drago, Marco și Boroli, Andrea (coord.) 2003. Enciclopedie de istorie universală. București: Editura All Educational. [ediția originală în limba italiană: 1993] Drăgan, Ioan. 1991. Sociologia și problemele tranziției, în Sociologie Românească, nr. 3-4, pp. 147-164. Drăgan, Iosif, Constantin. 1993. Istoria românilor. București: Editura Europa Nova. Dubar, Claude. 1998. La socialisation: construction des identités sociales et professionnelles, Paris: Armand Colin. Dumitrescu-Jippa
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ascunși în tălpile duble ale cizmelor sale. - Unul dintre fruntașii luptei pentru unificarea Italiei, Camilio Benso(1810-1861), conte de Cavour, ere un diplomat remarcabil și un bun administrator al treburilor statului. Din dorința de a vedea realizată unificarea tuturor teritoriilor italiene într-un singur stat, Camilio Cavour nu dormea decât 4 ore pe noapte, restul timpului dedicându-l acțiunilor pentru îndeplinirea obiectivului național. - Un alt luptător pentru unitatea italienilor, Giuseppe Garibaldi(1807-1882), a avut o viața tumultoasă. Ofițer de marină, a
Caleidoscop by Liliana Novac () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93248]
-
mai cu seamă texte clasice. A mai semnat versiuni românești după opere de Kalidasa, Eschil, Aristofan, Ovidiu, Omar Khayyam, Pușkin, Gogol, Gorki, Alexei Tolstoi ș.a. Unele dintre scrierile în proză ale lui C. au fost traduse în limbile franceză, rusă, italiană, germană, chineză ș.a., fiind tipărite în țară sau peste hotare. SCRIERI: Chemarea cumpenelor, București, 1937; Cordun, București, 1942; ed. Iași, 1988; Prăpădul Solobodei, Iași, 1943; Avizuha, București, 1945; Focurile (în colaborare cu Magda Isanoș), București, 1945; Turmele, București, 1946; Valea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]
-
grija prietenului Mircea Braga, dar fragmentat și cu titluri improvizate, în revista Transilvania, în același an. Scopul era de a evita, mai ales, cu orice preț, cuvântul... autonomie, riguros interzis. Hermeneutica, în textul său integral, a apărut abia în versiunea italiană, sub titlul Teoria della letteratura, în traducerea lui Marco Cugno. O notă la pagina 13 precizează această situație, total neobișnuită. Și cum poate fi definit și încadrat mai ales istoric literar faptul că prima ediție integrală a unei lucrări românești
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de ordin pur teoretico-literar, încă puțin discutat la noi, dar tot mai actual în întreaga Comunitate Europeană. în această ordine de idei, dorim să prezentăm, foarte pe scurt, specialiștilor și publicului literar românesc, activitatea și ideile esențiale ale unui comparatist italian, Armando Gnisci. Este profesor de literatură comparată al Universității din Roma La Sapienza, autor al multor volume și director al revistei de literatură comparată I Quaderni di Gaia. La ea au colaborat, intermitent, și comparatiști români, iar publicațiile noastre specializate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fostele imperii coloniale etc. care tinde să devină tot mai paradigmatică: apariția fenomenului, denumit, după expresia lui Armando Gnisci, metisaj literar. Exemplu său este, bineînțeles, italian: o întreagă literatură scrisă de imigranți din lumea a treia, Africa etc., în limba italiană, dar publicată prin traduceri, colaborări și corectări aduse de jurnaliști și scriitori italieni profesioniști. De unde un fenomen nou de adevărat metisaj intelectual scris de mutanti e metici. O adevărată literatură de imigrație, de cooperare colaborare, nu numai acceptată, dar, adesea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
denumit, după expresia lui Armando Gnisci, metisaj literar. Exemplu său este, bineînțeles, italian: o întreagă literatură scrisă de imigranți din lumea a treia, Africa etc., în limba italiană, dar publicată prin traduceri, colaborări și corectări aduse de jurnaliști și scriitori italieni profesioniști. De unde un fenomen nou de adevărat metisaj intelectual scris de mutanti e metici. O adevărată literatură de imigrație, de cooperare colaborare, nu numai acceptată, dar, adesea, și cultivată, cu drepturi literare egale. Apare deci o nouă identitate literară, care
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
singură, nu geniile, face tăria indestructibilă a marilor culturi occidentale. După cum, în marile literaturi apusene, înalta lor calitate și valoare este dată nu de câteva vârfuri, ci de masa autorilor medii, foarte numeroși în fiecare secol. Literaturile franceză, germană, engleză, italiană oferă sute de astfel de autori de rang secund, fără de care nu este însă de conceput glorioasa lor istorie literară. Goethe, dar și Lichtenberg, Voltaire, dar și Chamfort și Rivarol ș.a.m.d. Este ceea ce T.S. Eliot numea middle literary
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fără de care nu poate funcționa nici o întreprindere editorială dedicată în principiu exportului. Când am fost puși în situația și mai dificilă de a fi editați în străinătate și am intrat în relații tehnice foarte precise cu unele edituri străine (franceze, italiene, americane) ne-am dat seama, într-un mod și mai dureros, de toate lacunele și imperfecțiunile, strict tehnic-editoriale, ale edițiilor românești și chiar a dactilogramelor de bază. Situație, uneori, aproape disperată. A avea, în astfel de domenii, buni profesioniști reprezintă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
existență în contextele culturale străine, adesea strivitoare 29. Problema capătă o nouă dimensiune și din perspectiva literaturii comparate. Ea este pusă în fața unor fenomene literare noi, de tipul Noialtri (în speță italieni, n.n.) europei, după titlul unei cărți a comparatistului italian A. Gnisci (1991). Deci poți fi cu drepturi și aspirații riguros egale, pe deplin legitime român, italian etc. și european, în același timp. Fără rezerve, complexe sau crize. Am tras anterior unele concluzii în același sens, despre Integrare și identitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
într-un text arameic, Solomon și Așmedai, inclus și în Talmud, se va transmite, prin intermediare bizantine la slavii de sud și la ruși, iar prin redacții latine, în Occident. Vechea legendă cunoaște o revitalizare în prelucrarea, cu elemente folclorice italiene, a lui Giulio Cesare Croce della Lira, Le sottilissime astuzie di Bertoldo (1592). Interesul cărții trece de la înțelepciunea lui Solomon, înlocuit cu regele longobarzilor, la eroul popular Bertoldo, înzestrat cu vervă, spirit satiric mușcător și independență față de convențiile și servilismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]