22,633 matches
-
și purced în schimb la instituționalizarea altor două direcții: autoficțiunea ( unde tradiția libertină și nietzscheană, alături de cea romantică a egotismului se îngemănează cu feminismul) și minimalismul ( unde tradiția avangardistă este îmblînzită de eleganță formală, discreția referinței anatomice și ironie). De pildă, între 21 și 31 iulie a. c. se desfășoară la centrul cultural internațional Cerisy-la-Salle colocviul cu titlul Scriitorii minimaliști. Cele 29 de comunicări propuse au în vedere autori exclusiv minuitiști și sînt onorate de prezențele lui Patrick Deville și Jean Echenoz
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
reia teorema lui Pitagora ( să fie un ecou îndepărtat al cubismului investit cu valențe la care Apollinaire nu se putuse gîndi la început de secol XX?). Fiecare paragraf este numerotat, ca și cum ar fi vorba despre un text științific sau, de pildă, Tractatus-ul lui Wittgenstein. Ambiția scriitorului este să reducă volumul și dinamica narațiunii cît de mult posibil, fără însă ca "detaliile vii" să dispară. Să reprezinte gradul zero a ceea ce Husserl numea Lebenswelt, "lumea vieții" și nu neapărat al scriiturii, pentru că
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
cruzimea naturalistă, obscenă, a făcătorilor de senzații tari ( cînd o altă destinație a acidului se vădește a fi partenera protagonistului, o creatoare de modă senzuală și îndrăgostită), înregimentați în estetica imediatului visceral. * Jean-Philippe Toussaint este, pe urmele lui Robbe-Grillet de pildă, și cineast. Filmele sînt produse de sora lui. Și fotograf, amator, ce-i drept de unde probabil interesul crescut pentru vizual în literatura pe care o scrie. Călător în Japonia, cunoaște bine literatura de la Soare-Răsare. Cît despre identitatea sa socială, nu
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
trupesc al celor spuse scuturându-se de pe ele asemenea prafului. De aceea zice că: «litera omoară, iar duhul face viu» (II Cor. 3, 6), întrucât în multe locuri (ale Scripturii) istoria, dacă rămâne la faptele ei simple, nu ne înfățișează pildele unei vieți bune. Căci cu ce se folosește spre virtute cel ce aude că Osea, proorocul, a avut doi fii din curvie (Osea 1, 6) și că Isaia a intrat la proorociță (Is. 8, 3), dacă rămâne la litera celor
Reflecții teologice pe marginea prologului cărții In Canticum canticorum a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Nr. 1/2010 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/135_a_101]
-
în care era proclamată originea noastră tracică. Apoi Iosif Constantin Drăgan în periodicul întemeiat și susținut de el, intitulat programatic Noi, Tracii, publică articole în care tracii, adică noi românii, erau la originea tuturor evenimentelor importante ale istoriei omenirii, de pildă descoperirea Americii mult înainte de Columb sau construirea piramidelor egiptene. Ca și în perioada interbelică tracomania nu era o simplă nebunie a unor fanteziști, ci expresia culturală a unei politici care urmărea izolarea României și care, în vremea comunismului, fiind susținută
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
șaptea pecete)... Așa cum filmul nu-ți dă indiciile propriei mitologii decît pe măsură ce-l parcurgi, solicitîndu-ți perspicacitatea, există "detalii" pe care, abia la o a doua vizionare, ajungi să le percepi și - eventual - să le găsești semnificative: acele "O"-uri, de pildă, care s-au desprins parcă din îndemnul/ însemnul "GOOd Luck" din interiorul cazinoului și care clipesc intermitent pe orice reclamă luminoasă din afara lui ( "HOstel" etc.); unul din aceste "O"-uri îl regăsim în titlul original: "IntactO". Are el vreo semnificație
Norocoși de serviciu by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13694_a_15019]
-
n-am în bagaj noutăți comunicabile. Poate că doară numai faptul de a fi citit cu mare voie bună și satisfacție estetică majoritatea prozelor lui Ion D. Sîrbu. Unele sunt chiar capodopere ce-l fac mare scriitor (înfine!) - ca de pildă Șoarecele B sau Cimex lectularia, după care aș pune poate imediat Doi intelectuali de rasă (apropo, aici e în prezent un festival al cavalerilor cu steaua roz, care se încheie duminică 1 mai cu manifestație) - nu că nu mi-ar
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
modă? Scris-cititul pare, dar nu e la îndemâna tuturor și nu pentru înțelesul și folosul tuturor. Ca un drept democratic, ca presa, ca un bun de distribuit tuturor, în porții egale împărțite între egali. Când, vai, lumea nu urmează cu plăcere pildele bune, ci și le face uitate ( și nu-i urmează pe cei aleși, ci mai degrabă îi strivește). Când, vai, lumea adoră succesul de-o zi al stricaților și tâlharilor și nu se hrănește, ci se îmbuibă cu chilipirul a
Întrebarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13717_a_15042]
-
potențialitatea negativă a românilor e mai mare decît ne imaginam și poate fi atît de lesne manipulată, cînd lupta politică se reduce la o înfruntare de orgolii, pe fondul general de mizerie și corupție. * Oare ce-ar fi zis, de pildă, Mircea Zaciu despre finaliștii primului tur de scrutin? E ușor de imaginat. Avem în față cel mai recent număr din VATRA, 8, dedicat Profesorului-instituție de către discipoli, prieteni și colaboratori ai săi din mai multe generații. Numitorul comun al acestor texte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
în cărțile și manualele clasice, dar vă asigur că lucrurile acestea le-am discutat și în universități, și în colocvii de specialiști și chiar de responsabili politici, de multă vreme, așa că nu vorbesc facil. Să luăm armele de foc, de pildă. Eram în India. Am reluat acolo și chiar am avut prilejul să verific, împreună cu alți savanți și chiar cu cîțiva iezuiți care studiaseră la fața locului, venirea primilor misionari, care erau portughezi. Europa descoperise armele de foc, Europa trecuse prin
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
cadrelor și a orizonturilor europene. Aristocratul era expulzat, chiar cu violență, trimis la ghilotină. Pe lîngă aceasta, se inițiază un nou proces, hai să-i spunem de asumare a zonelor neintegrate în prealabil în destinul societal (nu zic social), de pildă les sans-culottes, proletarii, țăranii. Integrarea acestor zone care nu numai în Franța, ci în tot restul lumii erau pînă atunci excluse, a fost un proces care a continuat în tot secolul al XIX-lea, cînd revoluțiile devin din ideologice și
Un interviu inedit cu André Scrima - Despre spiritul Europei by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16558_a_17883]
-
un fel de colonie de muncă a vreunei mari puteri economice, am fost, firește, taxat de trădător de neam și vândut străinătății dușmănoase ce complotează neobosit împotriva zveltului nostru "picior de plai". Vorbeam de "colonizare" în sensul în care, de pildă, Statele Unite sunt o colonie a cui vrei și nu vrei: de la japonezi la chinezi, de la europeni la australieni. E suficient să străbați la pas Manhattanul pentru a-ți da seama că "vitrina" Lumii Noi nu conține aproape nimic american! De la
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
reușesc în mai mare măsură decît alții. Să notăm însă, cum o face și Andrei Corbea-Hoișie în prefața sa, că ideea în sine - stabilirea unei legături cauzale viață-operă - e o blasfemie sau aberație din perspectiva anumitor școli teoretice. Structuralismul, de pildă, abhoră asimilarea actului creator și a creației în accidentalul existenței, reducerea artei la istorie. Pornind de la premisa unei legături între biografie și interpretare, volumul de față nu mizează totuși pe cartea simplă (și simplistă) a corespondenței autor-individ. Impresia mea, după
Poetul/omul Paul Celan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16619_a_17944]
-
desprind cu o claritate neobișnuită mai cu seamă figuri și peisaje. Apelînd la diverse descoperiri făcute în psihologia cognitivă, Elaine Scarry merge pînă la a declara anumite obiecte sau formațiuni perceptive drept mai lesne de imaginat decît altele. Florile, de pildă, ar fi cel mai ușor de imaginat obiect din cîte există. Mai departe, autoarea e convinsă că motivul pentru care ne-o putem închipui pe Emma Bovary - cum arată, ce nuanță au ochii ei, ce expresie i se zugrăvește pe
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
ne stimuleze facultatea închipurii, ca un exercițiu pregătitor. Structurile solide, susține Scarry, sînt cel mai greu de imaginat. Mult mai ușor ne e să ne închipuim obiecte în mișcare, contururi fluide, schimbătoare, motiv pentru care un scriitor ca Flaubert, de pildă, se străduiește să ne pregătească imaginația reținîndu-ne atenția cu imaginea părului Emmei fluturat de vînt, a aripilor unei păsări zburînd în apropiere, sau a frunzelor desprinzîndu-se dintr-un copac, pînă cînd noi să putem concepe mental imaginea eroinei. O ipoteză
Ipoteze ciudate by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16600_a_17925]
-
faptul că niciodată televiziunea nu a chemat să-și dea cu părerea un specialist, deși specialiștii s-au pronunțat în repetate rînduri cu privire la acest grup!). În dezbatere nu sunt invitați oamenii care știu - cercetători de talia lui Mircea Muthu, de pildă. Sunt chemați mereu inși cărora li se pare că știu. A treia Europă a publicat pînă acum vreo 10.000 de pagini, dacă vrei să vorbești despre proiectele ei trebuie să citești măcar 100. Cine le-a citit? Există între
TVR și Provincia by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/16624_a_17949]
-
democrație. E de presupus că în fața amenințării cu înfometarea cea mai cruntă - pentru că aici am ajuns - vor apărea și alte tipuri de mișcări de stradă decât diversiunile controlate perfect de către demagogii sindicaliști. Zone întregi ale țării - Transilvania și Banatul, de pildă -, pentru care zece ani de democrație n-au constituit decât un lung șir de umilințe și frustrări, vor studia și posibilitatea de a se salva pe cont propriu! Destui oameni cu influență din aceste părți de țară nu mai fac
Un dăunător de toamnă: indicele demografic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16640_a_17965]
-
instrumentist, el se transformă în dirijorul unei orchestre, amplificându-și mesajul. Ca și Marin Sorescu în Singur printre poeți, Liviu Capșa recurge la parodii dintr-un preaplin al bucuriei de a descoperi poezia, dintr-o exuberanță lirică. Parodiindu-l, de pildă, pe Mircea Cărtărescu, el nu numai că divulgă tehnica poetică a acestuia (relatarea la persoana întâi, enumerarea fastuoasă etc.), dar o și folosește fugitiv, pentru a-și exprima propria voioșie de citadin: " Tocmai coborâsem din 331 în Piața Aviatorilor/ uitând
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
se juca de-a viața, de a privi dintr-un unghi fantezist ceea ce semenii săi privesc cu toată gravitatea. Prin simpla juxtapunere a mesajelor pe care ei le lasă, în mod curent, pe un robot telefonic, autorul cărții evocă, de pildă, simpatica hărmălaie a vieții de fiecare zi: "nu uita să achiți imediat ceaseul/ vezi că diseară apar la talk-show/ îți eliberez fiica dacă ieși cu-n milion de parai/ ia-mi și mie de la castel un furou// lasă iepurele la
CINE ESTE LIVIU CAPȘA? by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16625_a_17950]
-
la reacțiile celuilalt; Tom, Felix, Tony sunt în fond "omuleți de sticlă", fantoșe, marionete care se comportă nu ca și când ar vorbi, ci ca și când s-ar lăsa vorbiți de propriul limbaj - discurs tipic alienării, al pierderii rațiunii și speranței. Iată, de pildă, cum "conversează" Felix și Tony, eroii din piesa care dă chiar titlul volumului: "Felix, (uitându-se atent la portjartier) : Ăsta... l-a uitat nevastă-mea (îl aruncă amărât pe fereastră). Tony: Nu te amărî. Felix (amărât): Da, dar eu o
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
este vorba de teatrul absurd), ilustrată de dramaturgi celebri, de la Eugène Ionesco la Harold Pinter și Edward Albee. Eroii ei au, de asemenea, multe puncte în comun cu acei "angry young men" ai anilor '50, dar dacă la Osborne, de pildă, motivele alienării erau cât de cât deconspirate, aici atmosfera de ospiciu, în care iraționalitatea este împinsă până la ultimele consecințe, ar justifica mai degrabă apropierea de Harold Pinter (mai ales acela din "The Dumb Waiter"). S-ar mai putea scrie multe
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
sînt eu, temperamental și artistic. În literatura anilor '70, erau mulți scriitori "agrari" și mulți snobi și pozeuri intelectuali. Dar dacă un agrar ca Preda era plin de experiențe simțite pe viu, chiar dacă "ne-moderne", un snob ca Ivasiuc, de pildă, confecționa niște umbre chinezești de nu știai niciodată, era pentru regim, era împotrivă? Și cine era el, scriitorul? Personal, mă simțeam sufocat de tonul solemn/ pretențios al culturii și oficiale, și neoficiale, pentru că pentru mine scrisul nu e doar o
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
avea sens să n-o fac. Prin munca mea, o spun cu mîndrie, s-a luat înapoi clauza, întîi pe un an, apoi permanent. S-au debursat către România primele împrumuturi "de sămînță", iar politicienii români au devenit cunoscuți. De pildă, azi Al Gore candidează, cu șanse foarte solide, la președinția Americii, iar Iliescu s-ar putea să se realeagă în România. Eu am aranjat prima întîlnire dintre cei doi, la Washington. Dacă ei vor evolua pe aceeași scenă mondială, e
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
ești ochi în ochi cu liderii lumii, trebuie să ai prestanță - cum trebuie să am și eu, dacă vreau să fiu egalul artiștilor de aici. Constantinescu nu avea prestanță, dar în schimb era copilăros de îngîmfat pe teme minore. De pildă, cînd m-am întîlnit cu el la Los Angeles (la inițiativa mea), a încercat să mă convingă, rizibil, că el înțelege America mai bine decît mine. Ce cred despre Iliescu azi? Nu mai sîntem apropiați, deci mandate mult mai puține
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
mai ales prin înseriere cu alți autori. Într-un plan mai general, Borges constata odată, cu toată grija în a menaja susceptibilități, o anume "nesinceritate" (ca investiție de sentiment) a limbii în care scrie și Brunner - comparativ cu engleza, de pildă, mai frustă poate, dar pare-se că în acest caz mai onestă. Pentru cine împărtășește impresia asumat subiectivă a lui Borges, primele pagini ale volumului de față constituie, cred, o probă destul de concludentă. Mai important este că gândirea lui Roland
O carte bună, În pofida autorului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16662_a_17987]