215,260 matches
-
metalice a văzut lumina zilei în Germania cu "Blätter für Munzkunde" care a apărut la Hanovra din 1834 până în 1844. În Marea Britanie, John Young Ackerman a fondat în 1836 trimestrialul "The Numismatic Chronicle", care va apărea până în zilele noastre ca publicație a « Royal Numismatic Society ». În Statele Unite ale Americii, "American Numismatic Association" (ANA), fără îndoială cea mai importantă societate numismatică din lume cu de membri în 2008, a fost fondată la Chicago în octombrie 1891. Unul din fondatorii "ANA", George F.
Numismatică () [Corola-website/Science/301417_a_302746]
-
United Kingdom" publicat de celebra firmă Spink (peste 40 de ediții). Ghidul canadian "A Charlton Standard Catalogue Canadian Coins" a depășit 60 de ediții, etc. Instaurarea euro a avut drept consecință, în domeniul tipăriturilor specializate în numismatică, apariția unor noi publicații sistematice în Germania, Franța etc. Numismații pot alege să-și organizeze colecția urmărind criterii arbitrare și foarte variate. De exemplu: Deseori, numismatul se interesează și de bancnote, care reprezintă obiect de studiu al notafiliei. În 1867 sub Principele Carol s-
Numismatică () [Corola-website/Science/301417_a_302746]
-
este numele unei publicații juridice, înființată în anul 1921, sub conducerea lui Constantin Hamangiu, consilier la Înalta Curte de Casație și Justiție. Publicația „” a debutat în 1921 printr-o apariție lunară, organizată în 10 Caiete pe an, la sfârșitul căruia se alcătuia un index
Pandectele române () [Corola-website/Science/301427_a_302756]
-
este numele unei publicații juridice, înființată în anul 1921, sub conducerea lui Constantin Hamangiu, consilier la Înalta Curte de Casație și Justiție. Publicația „” a debutat în 1921 printr-o apariție lunară, organizată în 10 Caiete pe an, la sfârșitul căruia se alcătuia un index alfabetic general aferent întregii materii cuprinse în cele 10 Caiete, legate împreună spre a forma un singur volum. Structura
Pandectele române () [Corola-website/Science/301427_a_302756]
-
în 10 Caiete pe an, la sfârșitul căruia se alcătuia un index alfabetic general aferent întregii materii cuprinse în cele 10 Caiete, legate împreună spre a forma un singur volum. Structura inițială a periodicului prezenta o sistematizare în patru părți: Publicația urma ca organizare modelul revistelor franceze renumite ale timpului și a fost inițial finanțată din fondurile proprii ale întemeietorului acesteia, Constantin Hamangiu. În urma decesului fondatorului Constantin Hamangiu (1932), coordonarea revistei a fost asigurată de Gheorghe Popescu-Docan, la rândul său consilier
Pandectele române () [Corola-website/Science/301427_a_302756]
-
cunoștință suspendarea apariției acestui repertoriu pentru anul ce urma să vină. Dintre membrii de atunci ai redacției, au supraviețuit regimului comunist Camille Gall (secretar de readacție) și profesorul Octavian Căpățînă. Aceștia au devenit membri ai colegiului de onoare, după revitalizarea publicației. Revista a fost revitalizată în anul 2000, la inițiativa lui Marian Florescu, directorul Editurii Rosetti și a unui grup de tineri profesori de la Facultățile de Drept publice din București și Cluj-Napoca: Marian Nicolae (directorul publicației), Bogdan Dumitrache (redactor șef) și
Pandectele române () [Corola-website/Science/301427_a_302756]
-
colegiului de onoare, după revitalizarea publicației. Revista a fost revitalizată în anul 2000, la inițiativa lui Marian Florescu, directorul Editurii Rosetti și a unui grup de tineri profesori de la Facultățile de Drept publice din București și Cluj-Napoca: Marian Nicolae (directorul publicației), Bogdan Dumitrache (redactor șef) și Mircea Dan Bocșan. Revista a apărut bilunar în această formulă până în 2005, când - consecutiv achiziției Editurii de către Wolters Kluwer - a suferit schimbări și la nivelul echipei redacționale. De direcția revistei s-au ocupat succesiv Marius
Pandectele române () [Corola-website/Science/301427_a_302756]
-
este un ziar din România. A fost lansat la data de 11 aprilie 1990 sub conducerea colegiului director format din Vasile Ailinei, Iosif Boda, Augustin Buzura, Petru Dătculescu, Claudia Iordache, Cătălin Iorgulescu și Sorin Vornicu. Directorul onorific al publicației era Alexandru Bârlădeanu, iar redactor-șef Octavian Știreanu. În prezent (decembrie 2009), ziarul se află în proprietatea lui Octavian Știreanu. Ziarul a fost oficiosul regimului Ion Iliescu. a fost și numele unei revistă literare apărută lunar în România în perioada
Azi () [Corola-website/Science/300037_a_301366]
-
va fi cea din 7 ianuarie. La 30 ianuarie a fost sistată și apariția online. La data de 7 ianuarie 2010 ziarul ZIUA și-a încetat apariția. Un grup de foști jurnaliști de la Ziua au înființat, tot în ianuarie 2010, publicația online Ziua Veche. O altă echipă a fostului ziar se poate găsi și pe site-ul www.ziuaonline.ro Politica editorială a cotidianului, după relansarea din 1994, a fost de a publica articole despre președintele Ion Iliescu, în care se
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
cunoscut și longeviv săptămânal de satiră și investigație din România, fondat în octombrie 1991 Revista și-a propus să critice tot ceea ce considera a fi sancționabil la nivel național: guvernul, președintele țării, parlamentul, opoziția, intelectualii, minerii, liderii sindicali, politicianismul, diverse publicații, istoria românilor, naționalismul fad, Biserica etc. A fost întemeiat în octombrie 1991 de către mai mulți jurnaliști proveniți de la săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional", editate la Editura Cassandra - Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T.
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
dimpreună cu alte active ale societății. Marca a fost adjudecată după două ședințe de licitație de către Dan Grigore Adamescu pentru suma de 882.659 euro. Echipa consacrată a refuzat colaborarea cu noul proprietar al numelui și a fondat o nouă publicație, "Cațavencii". În acest moment, pe piață apar trei reviste desprinse din inițiala "Academie Cațavencu" - "Academia Cațavencu", "Cațavencii" și "Kamikaze". Titlul revistei, care vizează tipul parvenitului politic (prin șantaj) din piesa „O scrisoare pierdută” a dramaturgului I. L. Caragiale - Nae Cațavencu, își
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
în pielea unui Aghiuță șugubăț, a unui Ariel sau Puck made in România, făcînd nu doar haz de necaz, ci implicînd și o morală în bășcălia lor. Prin această etică, "Academia Cațavencu" este, de aceea, o revistă-pamflet, și nu o publicație injuriatoare (chiar dacă au existat cazuri în care limbajul violent a depășit măsura admisă). Pe lîngă articolele propriu-zise (uneori, acestea sînt concentrate în miniaturi și anunțuri), revista apelează la o colecție de fotografii trucate (ironice și prin comentariul pus în gura
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
Jamie Oliver", "Britannica", "Carte de Buzunar", "Poveștile bucătăriei românești" și "Basmele românilor". Ziarul a fost fondat în 7 iulie 1993. În luna iunie 1995 a fost fondată Compania Jurnalul care face parte din grupul media al holdingului Intact. "" este principala publicație a grupului. În 9 noiembrie 1998, ziarul a început să apară în format tabloid, fiind structurat pe pagini fixe: Politic, Actualitate, Eveniment, Interviu, Monden, Sport, Extern, Adevăruri Scandaloase. Lansarea "Jurnalului Național - Ediția de Chișinău" s-a realizat în 6 martie
Jurnalul Național () [Corola-website/Science/300040_a_301369]
-
un premiu în valoare de 1.000 de dolari și care a fost mediatizat intens pe canalele media (Antena 1, Tele 7 ABC, Prima TV, Radio România Actualități, Radio 21, Radio Total, Europa FM, Radio Romantic); Redactorul șef al unei publicații, redactorii șefi-adjuncți și șefii de departamente au obligația de a adapta conținutul articolelor care sunt publicate în funcție de cererea cititorilor. Astfel, "Jurnalul Național" a realizat la începutul lui 1999 un sondaj printre cititorii săi, în urma căruia s-a decis mărirea spațiului
Jurnalul Național () [Corola-website/Science/300040_a_301369]
-
care este distribuit național. Cotidianul a fost demarat inițial de un grup de interese apropiat Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR, prin editura SC Scripta SA din Oradea - aflată în proprietatea senatorului Attila Verestoy -, pachetul majoritar de acțiuni al publicației fiind însă preluat în anul 2000 de către un grup de investitori apropiați partidului Fidesz din Ungaria, prin firma Hungarom Media Kft din Budapesta. Editorul "Kronika Kiadohaz" a înființat un serviciu propriu de curierat și difuzare în zona Transilvaniei. Sistemul derulat
Krónika () [Corola-website/Science/300046_a_301375]
-
Editorul "Kronika Kiadohaz" a înființat un serviciu propriu de curierat și difuzare în zona Transilvaniei. Sistemul derulat prin transportul auto al exemplarelor nu a funcționat în mod eficient și a generat pierderi în special la capitolul combustibil. În perioada 2001-2006 publicația a înregistrat pierderi masive, iar în paralel difuzarea nu a cunoscut creșteri semnificative, tirajul cifrându-se la 5-10 mii de exempalre pe zi, față de target-ul în domeniu de 20-30 mii exemplare. Redacția și administrația au cunoscut o fluctuație masivă de
Krónika () [Corola-website/Science/300046_a_301375]
-
Hir TV" din Budapesta, deasemenea un susținător al Fidesz. (Nagy a beneficiat în timpul guvernării Fidesz (1994-1998) de importante comenzi de contrucții de autostrăzi în Ungaria) "Kronika" a fost preluată de Inforg după ce Hungarom nu a mai putut susține financiar editarea publicației, însă nici nu a dorit să o desființeze. În anul 2006 Inforg a preluat datoriile de 200 mii euro ale publicației și a anunțat o investiție de 400 mii euro. "Kronika" a publicat în decursul timpului mai multe anchete și
Krónika () [Corola-website/Science/300046_a_301375]
-
de autostrăzi în Ungaria) "Kronika" a fost preluată de Inforg după ce Hungarom nu a mai putut susține financiar editarea publicației, însă nici nu a dorit să o desființeze. În anul 2006 Inforg a preluat datoriile de 200 mii euro ale publicației și a anunțat o investiție de 400 mii euro. "Kronika" a publicat în decursul timpului mai multe anchete și reportaje critice care au avut ca subiect sistemul de finanțare al proiectelor de către Fundația „Communitas” din Cluj, gestionată de către UDMR. În
Krónika () [Corola-website/Science/300046_a_301375]
-
normal are 24 de pagini în format 6 coloane, dar este tipărit în 32 de pagini la ediții dedicate unor evenimente sportive speciale. În unele regiuni ale țării sunt publicate ediții ProSport locale adaptate interesului cititorilor din respectivele zone. Situl publicației a avut un număr de 992.844 vizitatori unici și peste 25.100.000 de afișări în luna noiembrie 2009, fiind al treilea cel mai vizitat site de sport din România. ProSport a fost înființat la data de 2 iulie
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
Radu Banciu, Mihai Mironică și mulți alții pot fi regăsiți în secțiunea de bloguri. În urma necalificării echipei naționale de fotbal a României la Campionatul European de Fotbal din 2004, după meciul egal de la Copenhaga contra Danemarcei, rezultat considerat de redacția publicației a fi fost influențat de maniera de arbitraj care a dus la necalificarea echipei nationale la turneul final Euro 2004, ProSport a publicat adresa de email a arbitrului Urs Meier. Peste de români i-au transmis arbitrului elvețian mesaje cu
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
este o publicație online, fost ziar românesc, apărut în București la data de 10 mai 1991. Ziarul a fost deschis de Ion Rațiu ca primul ziar privat după 1989, cu ajutorul a doi profesioniști de la ziarul britanic "The Guardian". Cofondatoarea Doina Bâscă a condus
Cotidianul () [Corola-website/Science/300038_a_301367]
-
online, fost ziar românesc, apărut în București la data de 10 mai 1991. Ziarul a fost deschis de Ion Rațiu ca primul ziar privat după 1989, cu ajutorul a doi profesioniști de la ziarul britanic "The Guardian". Cofondatoarea Doina Bâscă a condus publicația până în 1994, când a plecat în străinătate. Din 1997, directorul ziarului a fost Tia Șerbănescu. În anul 1998, pentru că ziarul pierdea câte 1.000 de dolari pe zi, Rațiu l-a chemat în fruntea publicației pe Ion Cristoiu care a
Cotidianul () [Corola-website/Science/300038_a_301367]
-
Cofondatoarea Doina Bâscă a condus publicația până în 1994, când a plecat în străinătate. Din 1997, directorul ziarului a fost Tia Șerbănescu. În anul 1998, pentru că ziarul pierdea câte 1.000 de dolari pe zi, Rațiu l-a chemat în fruntea publicației pe Ion Cristoiu care a reușit să ridice tirajul ziarului la 50.000 de exemplare. Pe 17 ianuarie 2000, Ion Rațiu a murit la Londra administrarea ziarului rămânându-i lui Călin Husar, reprezentantul familiei Rațiu în România. Pentru o perioadă
Cotidianul () [Corola-website/Science/300038_a_301367]
-
Lupea a fost numită redactor-șef. Ea a rămas în funcție până în noiembrie 2004. În 2004, pentru ca era în continuare pe pierdere, este cumpărat de "Academia Cațavencu" (revistă în jurul căreia se formase un mic trust, împreuna cu Radio Guerrilla și publicațiile "Tabu", "SuperBebe", "Aventuri la Pescuit" și "Bucătăria pentru toți") și pus sub conducerea lui Robert Turcescu. În 2006 este încorporat în trustul Realitatea-Cațavencu, odată cu vânzarea "Academiei Cațavencu" către omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu. Între 2006 și 2009 ziarul trece
Cotidianul () [Corola-website/Science/300038_a_301367]
-
până în prezent de vreun cotidian central. Subiectele populare, un format de prezentare a știrilor preluat din presa interbelică și poziționarea editorială anti-putere i-au adus Evenimentului zilei, în primii ani de la înființare, sute de mii de cititori și renumele de publicație critică la adresa puterii postcomuniste. În 1997, după despărțirea de Ion Cristoiu și după șocul provocat de câteva valuri succesive de plecări, noua redacție a fost preluată de Cornel Nistorescu (director) și Sorin Tapai (redactor-șef), iar ziarul s-a repoziționat
Evenimentul zilei () [Corola-website/Science/300039_a_301368]