21,616 matches
-
de la data comunicării hotărârii judecătorești, sub sancțiunea decăderii, la care să anexeze certificatul eliberat de CNARNN, din care să rezulte faptul că hotărârea judecătorească definitivă s-a înregistrat în RNNEADP și nu s-a mai înregistrat niciun alt act de dare în plată potrivit Legii nr. 77/2016 , până la data înregistrării hotărârii judecătorești. Certificatul se obține de la CNARNN - Infonot de persoana fizică, direct sau prin intermediul unui notar public. ---------- Alin. (2^8) al art. 111 a fost introdus de pct. 3 al
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
calitatea de parte în cadrul unei hotărâri judecătorești obținute în conformitate cu prevederile Legii nr. 77/2016 , numărul și data hotărârii judecătorești definitive, adresa la care este situat bunul imobil înstrăinat care face obiectul transferului dreptului de proprietate ca urmare a actului de dare în plată. ---------- Alin. (2^9) al art. 111 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 32 din 28 iunie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 488 din 30 iunie 2016. (3) Pentru transmisiunea
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
lămpile indicatoare de direcție: - să refuze acordarea omologării CE sau a omologării naționale pentru un tip de vehicul sau un tip de lampă indicatoare de direcție, sau - să interzică înmatricularea, vânzarea sau punerea în circulație a vehiculelor, sau vânzarea sau darea în folosință a lămpilor indicatoare de direcție, cu condiția ca lămpile indicatoare de direcție să respecte cerințele Directivei 76/759/CEE, modificate ultima dată de prezenta directivă, și cu condiția ca instalarea lor pe vehicule să fie conformă dispozițiilor stabilite
jrc4076as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89239_a_90026]
-
în sensul art. 7 alin. (2) din Directiva 70/156/CEE. 4. Prin derogare de la alin. (2) și (3), în ceea ce privește piesele de schimb, statele membre continuă să acorde omologare CE pentru lămpi indicatoare de direcție și să permită vânzarea și darea în folosință a acestora conform dispozițiilor versiunilor anterioare ale Directivei 76/759/CEE, cu condiția ca aceste lămpi indicatoare de direcție: - să fie destinate montării lor la vehiculele care sunt deja în circulație și - să respecte cerințele directivei menționate care
jrc4076as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89239_a_90026]
-
statele membre nu pot: ― să refuze aprobarea omologării CE de tip, emiterea documentului prevăzut în a treia liniuță a art. 10 alin. (1) din Directiva 74/150/CEE sau acordarea omologării naționale, cu privire la un tip de tractor, ori ― să interzică darea în folosință a tractoarelor, dacă tractoarele în cauză corespund cerințelor Directivei 78/933/CEE, modificată prin prezenta directivă. 2. De la 1 ianuarie 2001, statele membre: ― nu mai pot emite documentul prevăzut în a treia liniuță a art. 10 alin. (1
jrc4115as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89278_a_90065]
-
iulie 2000, statele membre nu pot: - refuza să acorde omologarea CE, să emită documentul prevăzut în art. 19 alin. (1) a treia liniuță din Directiva 74/150/CEE sau să acorde omologarea națională, în privința oricărui tip de tractor, sau - interzice darea în folosință a tractoarelor, dacă tractoarele în chestiune satisfac cerințele Directivei 79/533/CEE, modificată de prezenta directivă. 2. De la 1 ianuarie 2001, statele membre: - nu mai pot emite documentul prevăzut în art. 10 alin. (1) a treia liniuță din
jrc4117as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89280_a_90067]
-
nu pot: ― să refuze acordarea omologării CE de tip, pentru a eliberarea documentului prevăzut la a treia liniuță a art. 10 alin. (1) din Directiva 74/150/CEE sau acordarea omologării naționale, cu privire la orice tip de tractor, ori ― să interzică darea în folosință a tractoarelor, dacă tractoarele în cauză corespund cerințelor Directivei 77/536/CEE, modificată de prezenta directivă. 2. De la 1 ianuarie 2001, statele membre: ― nu mai pot elibera documentul prevăzut la a treia liniuță a art. 10 alin. (1
jrc4114as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89277_a_90064]
-
de lumină": - să refuze acordarea omologării CE sau a omologării naționale pentru un tip de vehicul sau un tip de far sau de sursă de lumină, sau - să interzică înmatricularea, vânzarea sau punerea în funcțiune a vehiculelor, sau vânzarea sau darea în folosință a farurilor sau surselor de lumină, dacă farurile sau sursele de lumină sunt conforme cu cerințele Directivei 76/761/CEE, după modificarea prin prezenta directivă și dacă, în ceea ce privește vehiculele, ele au fost montate conform cerințelor stabilite în Directiva
jrc4078as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89241_a_90028]
-
art. 7 alin. (2) din Directiva 70/156/CEE. 4. Fără să aducă atingere alin. (2) și (3) în ceea ce privește piesele de schimb, statele membre continuă să acorde omologare CE pentru faruri sau surse de lumină și să permită vânzarea și darea lor în folosință conform versiunilor anterioare ale Directivei 76/761/CEE cu condiția ca aceste faruri sau surse de lumină - să fie destinate montării lor la vehiculele deja în funcțiune și - să respecte cerințele directivei menționate care se aplicau în
jrc4078as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89241_a_90028]
-
iulie 2000 statele membre nu pot: - refuza să acorde omologarea CE, să emită documentul prevăzut în art. 10 alin. (1) a treia liniuță din Directiva 74/150/CEE sau să acorde omologarea națională, în privința oricărui tip de tractor, sau - interzice darea în folosință a tractoarelor, dacă tractoarele în cauză satisfac cerințele Directivei 78/764/CEE, modificată de prezenta directivă. 2. De la 1 ianuarie 2001, statele membre: - nu mai pot emite documentul prevăzut în art. 10 alin.(1) a treia liniuță din
jrc4116as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89279_a_90066]
-
de puterea motorului: - să refuze, cu privire la orice tip de autovehicul, să acorde omologarea CE de tip în temeiul art. 4 alin. (1) din Directiva 70/156/CEE, ori - să refuze să acorde omologarea națională, ori - să interzică înregistrarea, vânzarea sau darea în folosință a vehiculelor în temeiul art. 7 din Directiva 70/156/CEE, dacă puterea motorului a fost determinată conform cerințelor Directivei 80/1269/CEE, modificată de prezenta directivă. 2. De la data de 1 ianuarie 2000, statele membre: - nu mai
jrc4138as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89302_a_90089]
-
construită după planurile sale și cu hramul ca al Bisericii Domnești din Iași. Dimitrie Cantemir , în scurta sa domnie a făcut unele reforme, pentru anumite pături sociale mai puțin bogate. La înscăunarea în domnie, Cantemir a scăzut "birul steagului", adică darea ce se lua la domnie nouă, ca să plătească cheltuielile steagului de domnie de la turci. O altă reformă fiscală a fost desființarea "deseatinei" (deseatină = dijmă, a zecea parte din produse, în special din stupi), care privea în special boierimea mică, crescători
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
au avut autonomie până la în timpul Războiului de 30 de ani, în secolul XVII. Din acest moment începe și un proces de fărâmițare a nobilimii maramureșene care ajunge să se integreze în sânul țărănimii, menținând doar privilegile legate de scutirea de dări. Aceasta a avut drept cauza tradiția română a împărțirii moștenirii, alături de împrejurarea că geografia și economia zonei nu favoriza marea proprietate. În secolul al XVIII-lea, austriecii consemnau că în Maramureș se aflau 15.000 de nobili români, cei mai mulți din
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
al XVI-lea, din 100 sate maramureșene, 84 erau românești, 7 cu oaspeți regali germani sau maghiari, 5 de ruteni și pentru 4 sate nu există date. După instaurarea stăpânirii Imperiului Habsburgic a urmat o perioadă grea din impozitelor și dărilor apăsătoare, precum și a rechizițiilor făcute de armată în timpul deselor războaie. În acest timp numărul rutenilor crescând, se slavizează și o parte din populația românească, astfel încât unele regiuni din dreapta Tisei ajung majoritar rutene. Populația a crescut mult în această epocă, iar
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
contractat un credit ipotecar de la o bancă în vederea finanțării unui contract cu o firma de construcții pentru achiziționarea unui apartament într-un bloc. El mai spunea, în același interviu, că, deși în contractul cu firma constructoare se prevedea ca termen darea în folosință luna august 2008, construcția a fost decalată din motive independente de constructor, legate de obținerea unor avize. Firma cu care Mircea Geoană a încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare a unui apartament din Băneasa a intrat in procedura de
Mircea Geoană () [Corola-website/Science/297319_a_298648]
-
cresc. Administrația este organizată centralizat, punându-se accentul pe sfatul boieresc alcătuit în principal din dregătorii curții. De asemenea, se înmulțește numărul funcționarilor însărcinați cu adunarea impozitelor și judecarea pricinilor și le sunt stabilite clar jurisdicția precum și datele pentru strângerea dărilor. Armata este organizată în oastea cea mare, alcătuită în principal din țărani, și oastea cea mică sau curtea. Este de semnalat faptul că Mircea păstrează dreptul de oaste asupra satelor scutite și se pare că reactivează această obligație pentru ohabele
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
fost stabilită cu aproximație pe culmile ce despart Țara Oltului de Țara Bârsei (Munții Perșani, Munții Codlei). Cele mai estice sate menționate în documentele păstrate sunt Cuciulata, Dopca și Fântâna. Se constată o unificare a administrației, stării sociale, bisericii și dărilor din Țara Făgărașului cu cele din Țara Românească. Boieri munteni stăpâneau moșii în Făgăraș, la fel cum boieri locali, români, primiseră și ei danii acolo de la domnitorul Țării Românești. Cu toate acestea, Sigismund de Luxemburg, ca senior, își păstra toate
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Târgoviște - Târgșor - Gherghița - Valea Ialomiței - Orașul de Floci. Orașele se aflau în proprietatea domniei, care le administra prin intermediul unui vornic domnesc, un pristav pentru iarmaroace, un birar și un folnog. Orășenii se ocupau mai mult cu agricultura, judecând după felul dărilor lor. Totodată, aici se regăseau și negustorii localnici. Proprietarii de pământuri cu drept de moștenire, care aveau sate sau oameni pentru a le lucra, formau clasa boierilor. Aceștia erau datori domnitorului cu serviciul militar și erau puși în dregătorii. Pământurile
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
către domnie o sumă care ajungea chiar până la jumătatea valorii moșiei vândute. Pe o treaptă inferioară se situau cnezii (sau moșnenii), oameni liberi care-și lucrau singuri pământul. Și în cazul vânzării, și în cazul moștenirii, către domnie trebuia plătită darea calului (un cal, sau un cal și o cupă) pentru confirmarea stăpânirii în continuare asupra pământului de către cumpărător ori moștenitor. Aceasta arată că domnul era de fapt proprietarul superior al pământurilor. O categorie aparte a proprietarilor de pământ erau mănăstirile
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
un oraș era vornicul, ajutat de un pristav și un folnog (corespondentul villicului-administrator transilvănean), astfel că administrația locală era dublată de una domnească. Orașele aveau o autonomie pronunțată: domnul era stăpânul moșiei pe care se aflau acestea, însă contra unei dări speciale acorda libertatea organizării de iarmaroace, de cultivare a pământului etc. Tot domniei aparțineau și cetățile de apărare. Astfel, puterea domnului în țară era destul de mare, căci el controla toate centrele importante și nu boierii sau mănăstirile. În ceea ce privește taxele și
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
Dregătorii dobrogeni erau numiți "chefalia", un cuvânt de origine grecească ce desemna la origine un fel de guvernator de ținut, ales dintre marii latifundiari. În Dobrogea, titlul "chefalia" avea sensul de cârmuitor de oraș. Veniturile domniei veneau în principal din dările, birurile, prestațiile și dăjdiile cuvenite acesteia, vămile neconcesionate, morile, braniștile și bălțile domniei, amenzile și taxele de judecată percepute în țară etc. Toate acestea intrau în visteria instituției domniei, căci, în afară de orașe, domnul ca persoană de regulă nu mai dispunea
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
sau pedeștri, în număr de câteva sute, "„pesemne aleși dintre orășenii sau țăranii mai săraci, fără pământ, obligați să-și câștige viața cu leafă.”" În oastea lui Mircea, cavaleria ocupa un loc important. Moșnenii și boierii erau datori să dea „darea calului” către domnie la moartea lor sau în alte situații (tranzacțiile cu pământuri etc.). Pe lângă caii acestora, mai existau herghelii ale domniei lăsate în grija anumitor sate. Caii din urmă erau duși să pască de obicei în lunca Dunării. Între
Mircea cel Bătrân () [Corola-website/Science/297281_a_298610]
-
anul 2000 cu 30%. Peste 60% din angajații întreprinderii au studii superioare. Domeniul prestări servicii în orașul Soroca este reprezentat prin 1348 întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv după forma juridică de organizare: societăți cu răspundere limitată - 358, dintre care prezintă dări de seamă 172, întreprinderi individuale - 990, prezintă dări de seamă 214. Concomitent mai activează în bază de patent 540 persoane. Industria turistică a orașului este reprezentată prin: locuri pitorești din lunca Nistrului, 400 monumente istorice vechi de valoare națională din
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
întreprinderii au studii superioare. Domeniul prestări servicii în orașul Soroca este reprezentat prin 1348 întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv după forma juridică de organizare: societăți cu răspundere limitată - 358, dintre care prezintă dări de seamă 172, întreprinderi individuale - 990, prezintă dări de seamă 214. Concomitent mai activează în bază de patent 540 persoane. Industria turistică a orașului este reprezentată prin: locuri pitorești din lunca Nistrului, 400 monumente istorice vechi de valoare națională din oraș și din raion, amplasarea geografică a orașului
Soroca () [Corola-website/Science/297399_a_298728]
-
proximității graniței cu Uniunea Europeană, în care după aderarea României la UE s-au stabilit mai multe companii din România, UE și Turcia, în căutare de facilități și forță de muncă mai ieftină . Orașul are un grad înalt de gazificare datorită dării în exploatare în anul 2002 a gazoductului Călărași-Ungheni. Este asigurată aprovizionarea cu apă a populației. Rețeaua de apă, canalizare și electricitate acoperă în întregime teritoriul orașului. Pentru construcția și întreținerea drumurilor în anul 2002 au fost alocați peste 2,15
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]