22,633 matches
-
iarmaroc și mahala, tot aceasta din urmă ni se pare mai duhlie, mai plină de caracter. În acest caz, avantajul e că, textul lipsind, ceva de spus, cum n-a mai spus nimenea, tot s-ar mai găsi... De-o pildă, să luăm cîteva litanii, la întîmplare: "...Adio, mamă Lixandro, da' pă noi cui ne mai lași?..." Sau: "Adio, Lixandro tată, la peptu'tău cînd ne mai strîngi?..." Alta: "Adio, Floricica mamii, pă mine cui... (indescifrabil)... mîncați-aș ochișorii tăi ca prunili
Folclorice by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16649_a_17974]
-
și critică, am spus deja, necomplezentă cu miturile longevive pe care istoria, fie ea și în convulsii, le-a generat și impus. Criticismul romancierului este uneori direct și alteori numai sugerat, atunci când se lasă dedus din aspecte stilistice, când, de pildă, limbajul împănat de oralisme și familiarități, frust pe alocuri, pătat de pigmentări arhaizante, desolemnizează raportările la Istorie și la exponenții acesteia. Abordată cu termenii vorbirii de toată ziua Istoria își pierde aura, nimbul eroic, nu mai intimidează, supunându-se examinării
Un mare roman ignorat by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16642_a_17967]
-
statutul ontologic al personajelor ficționale? Reprezintă ficționalitatea un caz particular de metafizică? Intenția autoarei este de a atribui entităților ficționale un statut ontologic, în speranța că în felul acesta vom începe să privim și problemele metafizicii cu alți ochi. De pildă, distincția fermă dintre obiecte fizice, materiale, și abstracțiuni sau reprezentări ideale. Într-o lume sofisticată ca a noastră, o lume a virtualului mai consistent uneori decît realul, cum i-ar plăcea lui Baudrillard să spună, asemenea dihotomii au devenit de
O lume încăpătoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16653_a_17978]
-
bun simț ne avertizează că nu o vom putea întîlni nicicînd plimbîndu-se pe bulevard. Criticul literar, însă, ca să nu mai vorbim de scriitori, se va revolta pe bună dreptate împotriva unei asemenea viziuni, atrăgîndu-ne atenția că între Sherlock Holmes, de pildă, și numărul 9 e o mare diferență. Primul e medic, cîntă la vioară și are înclinații de opioman, chiar dacă nu voi avea niciodată prilejul de a-mi confirma aceste informații din experiență personală, în vreme ce 9 e pur și simplu o
O lume încăpătoare by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16653_a_17978]
-
suzeran. Astfel, ceasul distrus este prologul, neștiut de nimeni nici în ficțiune (căci cititorii lipsiți de prejudecăți ai lui Dumas se numără pe degetele unei mîini), al nopții Sfîntului Bartolomeu - o hecatombă. Literatura e plină de ceasuri. Mai e, de pildă, și, mai mult sau mai puțin la întîmplare, și acela care tot la întîmplare sună - deși lovit de un ceasornicar de meserie - la începutul piesei lui Bulgakov Ultimele zile. Ale lui Pușkin, mort aleatoriu și lipsit de sens, deși nu
Ceasul, cărțile și utopia by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16636_a_17961]
-
urmelor condamnabil. Contează ce rezultă. Unele dintre lungile monologuri eseistice ale lui Pavel Șușară, în special cele în care apare și o undă de ironie, au farmecul lor. Poetul pune în funcțiune o uriașă mașinărie retorică pentru a face, de pildă, considerații asupra poeziei. Umorul de idei difuzat în acest discurs este produs și el de aceeași mașinărie puternică și lentă: "orbecăi singur, ai putea să-mi spui cu o undă de realism melancolic în glas, pentru că de mult poezia nu
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
oblige a fi compatibili pe fizicieni și pe filosofi, pe biologi și pe criticii literari! Cînd eram tînăr mi-a căzut în mînă o versiune franceză a unei cărți despre teoriile din fizica modernă. Atunci mi s-a părut, de pildă, că romanul, așa cum și-l închipuia Camil Petrescu, pariază pe aceeași viziune a universului ca a fizicienilor care au spart structura atomului. Chiar dacă nu mai sînt absolut convins de acest paralelism, trebuie să remarc un lucru: romanul ca atare a
Cum se înțeleg intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16675_a_18000]
-
anumite argumente în anumite cauze - odată scoase din contextul imediat și puse într-o perspectivă mai generală se dovedesc a nu fi sofisme. Paul Zarifopol avea o foarte mare înțelegere pentru fenomene sufletești și intelectuale care îi erau străine. De pildă mistica, credința. Avea un mare respect pentru valoarea intelectuală a acestora. Dar respect cînd meritau să fie respectate, cînd nu erau o gargară, vorbă goală. De obicei e foarte multă vorbărie goală cînd vine vorba de credință, inclusiv la oamenii
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
un spirit. Nu cred deloc în aptitudinile de justiție, corectitudine și creație, ale omului care disprețuiește literatura. Pentru mine e nul. Se poate ca cineva să aibă însușiri din aceeași esență, de aceeași natură, fără să-și dea seama. De pildă chestia culturii. Nu mă mai jenez să o spun: eu nu sînt un om cult. Nu vă uitați că în cărțile mele sunt atîtea citate corecte, luate din textul original și, probabil, bine interpretate. Însă doar atîta este. N-am
Alexandru Paleologu: „Nu cred în aptitudinile de justiție, corectitudine, și creație, ale omului care disprețuiește literatura“ by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13066_a_14391]
-
de a semnala că există, că au talent, că se mențin în formă și că ar merita să treacă și la ceva mai... lung. Uneori exercițiul consolator se transformă într-un adevărat triumf: cum altfel s-ar putea numi, de pildă, figura lui Cristi Puiu de a se întoarce de la recentul Berlin, pentru un filmuleț de 13 minute, cu un Urs de aur! Chiar dacă e vorba de Ursul pentru scurtmetraj, un Urs berlinez rămîne tot Urs, fiară pe care cinematografia românească
Viitorul sună scurt by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13097_a_14422]
-
că orice reconsiderare și recuperare de acest tip suferă de tentația comparatistică. Predilecția pentru personaje bătrâne și senzația permanentă de fragilitate și de iminență a morții, precum și delicatețea narativă apropie o proză ca Jilțul de nuvelistica lui Anton Holban, de pildă. În vreme ce Clopotul sau Noapte cu lună, o frumoasă metaforă a fascinației și iluziei atingerii idealului, par a degaja o atmosferă sud-americană. Nu cred în misticismul povestirii Misterioasa dispariție..., după părerea Martei Petreu, care este o povestire mai degrabă buzzatiană. Desigur
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
altele în viața noastră”, iar pentru oamenii singuri, ne spune acum, obiectele sunt cu mult mai importante. O anumită lentoare a gesturilor, minuțiozitatea observației susținută de eleganța stilului și, bineînțeles, de un deosebit simț al descrierii fac din Li-i-i-ina!, de pildă, un text apropiat cumva de tendințele nouveau-roman: “Fără nici un rost deschise ochii mari și-și trecu, fără să miște capul, privirea prin odaie. Regăsi, fără nici o surpriză, toate obiectele cunoscute, cu un plus de precizie, dezolantă față de imaginea mai suplă
Recuperări by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13105_a_14430]
-
se oprise, aplecându-se să îndrepte un volum de pe jos, de pe vechiul covor -. Mă mulțumesc să le șterg de praf și să le contemplu ore în șir. Cunosc pe dinafară ce se află sub oricare din legăturile acestea... Iată, de pildă, aici: De revolutionis celestium, Nicolaus Copernic. Ediția a doua, Basilea, 1566. O bagatelă, nu?... Ca și Vulgata Clementina din dreapta ei, printre cele șase volume ale Bibliei Poliglote a compatriotului dumneavoastră Cisneros, și acel Cronicarum din Nüremberg. În partea astălaltă, observați
Arturo Pérez-Reverte: Clubul Dumas by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13073_a_14398]
-
surprins, pentru că m-am convins că lucrurile astea ne locuiesc. De 6 ani, de când am acest walkman foarte util, este mult mai simplu. Nu fac altceva decât să apăs pe buton și să spun ce-mi trece prin minte. De pildă: “dincolo de gardurile unui parc situat în zona Băneasa, în care n-am fost niciodată, se zărește Parisul”. O sclipire din adâncul meu, în care, cine știe de ce, Băneasa și Parisul zac alături. Lucrurile astea le înregistrez și apoi le notez
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
apoi le notez, pe fiecare, în dreptul unui “bob de piper”, colecționându-le sub titlul de Nocturne. - Un fel de punctaj... - Da. O dată este o imagine plastică, filmică, fotografică, alteori apar sugestii sonore, cuvinte care pur și simplu mă obsedează. De pildă, acum este acel cuvânt compus care a dat titlul cărții recente a lui Pintilie: bric-à-brac. Multă vreme m-a chinuit cuvântul bricolaj. Nopți la rând mă vizita. O dată, în stare de veghe, la Pietroșița, vorbeam cu cineva despre ce mai
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
o acoperă; tot instinctul de conservare îl face pe om să fie interesat cum se moare, cum poți fi suprimat și cum poți suprima, pentru că se pare că în sufletele noastre binele și răul sunt îngemănate. Nu mă interesează, de pildă, un domeniu de care se ocupă foarte mulți colegi scriitori: puterea. M-au înnebunit scriitorii români cu tema puterii ! Să mă mai lase în pace cu ea ! Sigur, nu vreau să resping în sine tema puterii. Poate să ofere lucruri
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
o mai realistă evaluare a raportului de forțe i-au făcut pe sovietici să-și mai modereze aparent apetitul expansionist; ba chiar, pentru a câștiga în credibilitate au făcut unele replieri, retragerea din Austria și încheierea războiului din Coreea, de pildă. Atunci s-au produs primele încercări de mare amploare de emancipare, zdrobite imediat de sovietici: în iunie 1953 în Republica Democrată Germană revolta anticomunistă declanșată de “clasa muncitoare” a fost lichidată de intervenția tancurilor armatei roșii; în 1956 revoluția ungară
Gândurile unui „incult politic“ by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13104_a_14429]
-
literare, care poate fi o auto-recomandare mai epatantă a dicționarului. Încă 180 de titluri înseamnă însă echivalentul aproximativ al unui volum din cele patru existente. Ar exista suficiente surse de aprovizionare a catalogului îmbogățit, dacă privim mai îndeaproape lista. De pildă, pentru epoca postdecembristă, la capitolul prozei, din cele 42 de titluri: 2 sunt volume de proză scurtă, 24 - romane și numai 16 din categoria non-fictivului, când știm ce amploare a luat după Revoluție editarea jurnalelor și a memorialisticii. Judecata estetică
Catalogul bibliotecii esențiale by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13114_a_14439]
-
nici xenofobie. 8. Unele schimbări organizatorice care privesc societățile noastre actuale, care, aici în țară, ne-ar apropia mai mult unii de alții, ar putea să ne fie de folos. Societățile care îi reprezintă pe românii cu probleme asemănătoare de pildă cele care se preocupă de românii din N Maramureșului istoric, din ținutul Herța, Nordul Bucovinei sau Basarabia, ar putea să lucreze împreună, sub un comitet cu reprezentanți din toate aceste teritorii. 9. O personalitate, în fruntea unui comitet cu reprezentați
Societatea culturală „Ținutul Herța” București, România. In: Curierul „Ginta latină” by Emil Petru Rațiu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2232]
-
operei Dr. Vlad Bejan. Tineretul nostru nul cunoaște. Domnia-sa dovedește că se poate, chiar în condițiile acestea vitrege, în care trăim noi, să se facă ceva pentru țară. Domnia sa s-a implicat, totdeauna, în combaterea tendințelor foarte periculoase, de pildă ale revizionismului maghiar, care duce politica pașilor mici, pentru a realiza acele obiective străvechi de reanexare a Transilvaniei la Ungaria. Poziția oficialităților, de expectativă, de toleranță excesivă, a fost contracarată de atitudinea "Gintei Latine", care, împreună cu "Liga Culturală", și-a
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
s-o iau pe jos la vale spre Montparnasse pe strada Vaugirard, ulița interminabilă de pe vremea când străbătea suburbia veche a Parisului anexată pe la jumătatea secolului XIX și care nu avea să ajungă niciodată bulevard. Ca bulevardul comercial Rennes, de pildă, în care strada, încă rurală uneori, se varsă învăpăiată de amurgul înalt, oceanic, al soarelui puternic de toamnă, pe axa vest-est simetrică asemeni întregii croieli citadine; încât poți să crezi că Dumnezeu, francez la un moment dat, când a făcut
Caprele coborau pe strada Descartes by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13136_a_14461]
-
și civic neîntâlnit până atunci la noi. De fapt, voluntariatul - asumarea liber-consimțită, teoretic și practic, a idealurilor Mișcării - constituie una din caracteristicile fundamentale ale acesteia. Nu numai vârstnicii devin entuziaști, ci și tinerii, cărora militantismul religios le descătușează energiile. De pildă, de la un liceu de fete, o clasă întreagă se înscrie în Oaste. Ofensiva împotriva beției și a sudalmelor, obiectivele inițiale ale Mișcării, începe să-și arate roadele. Într-un număr din «Lumina Satelor» se anunță că „Oastea Domnului a închis
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
românesc. Însă toate aceste uimitoare realizări și toate aceste sute de mii de suflete aduse de pe căile păcatului la Hristos au fost câștigate cu un enorm de mare preț. Cunoscător al vieții Sfinților Părinți, Părintele Iosif a căutat, urmându-le pilda, să-și pună propria sa viață, sănătate, libertate și avere în joc, spre a aduce suflete la mântuire, spre a-și vedea Biserica vie, cu mădulare sănătoase în Trupul lui Hristos. Dăruindu-se pe deplin muncii în ogorul Evangheliei, Părintele
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
saltul în rațiune, în salubritate, într-un univers al civilizației și demnității. Modalitatea absurdului nu e decît o trambulină. Nu ni se pare lipsită de interes schițarea unei paralele cu alte tipuri de vizionarism inspirate de istorie, mai vechi, de pildă cel "mesianic" pus în slujba idealului etnic și social, ilustrat, pe un portativ transilvan, de către Coșbuc, Goga, Aron Cotrus etc. Mîțului biblic ori geologic, tonului liturgic ori agitatoric (mituri stilistice), le ia locul mitul mai recent al absurdului, răspunzînd mîțului
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
a reprezentat, cu stiutele-i calități artistice, lupta a două sisteme identic opuse, dar a în dialectica istorică a corelabile și interferabile. În și prin viziune sistemică, elementele general umane care intră în construcția românului sunt adâncite și nuanțate. De pildă: victoria învinsului; puterile iubirii absolutizate și ale devoțiunii totale; reacțiile paradoxale: la bine cu rău și, mai rar, la râu cu bine. Cu privința la elementele specifice quijotesti, sistemicitatea accepta substantivele acreditate, dar le adaugă adjective spornice, generatoare de noi
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]