21,320 matches
-
a ține seama de majoritatea populației românești. Astfel că românii au declanșat o revoltă sîngeroasă conduși de Avram Iancu. Dar nici naționalismul român, nici cel maghiar nu-și aveau locul în planurile destinate întemeierii unei Austrii unite și centralizate ale prințului Felix Schwarzenberg. În urma compromisului austro-ungar din 1867, românii din Transilvania au fost trecuți pe tăcute în stăpînirea noului stat centralizat maghiar. Episcopul Andrei Șaguna, liderul spiritual al românilor, i-a îndemnat la rezistență pasivă. Dar tinerii români nu voiau să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ea ca la "ortodoxia lipsită de suflet, din care nimic nu a înflorit în ființa noastră"33. Cînd avea 18-19 ani, Iorga a refuzat să mai meargă la biserică pentru că era "socialist militant" și citea scrierile lui Marx și ale prințului Kropotkin 34. N-a uitat niciodată formalismul și uscăciunea învățămîntului religios de la liceu. L-a ridiculizat pe dascălul respectiv, un preot, folosindu-se de o carte scrisă de fratele său, episcop de Roman 35. Rareori a scăpat Iorga ocazia în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mult pe Iorga în cercetarea întreprinsă de el asupra lui Thomas III, marchiz de Saluzzo. Marchizul a fost o importantă personalitate pe la 1400, un gînditor politic de mare valoare morală și autor al unor cărți care i-a fascinat pe prinții contemporani cu el. Putem identifica în studiul lui Iorga asupra lui Thomas III felul în care aborda el istoria. Studiul a fost scris într-un spirit științific rigid, plin de date și nume, Iorga a încercat să reconstituie viața și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era foarte pornit împotriva revizionismului. Toți politicienii aveau pretenții revizioniste înainte de a ajunge la putere; odată ajunși în cabinete, orice pretenție revizionistă era dată uitării, din respect față de sentimentele regelui. Regele păstra distanța între societatea românească și el. Așa cum remarca prințul Barbu Știrbei, adresîndu-se lui Iorga: "Pentru rege, un german nu este (automat) identic cu alt german, dar toți românii sînt pentru el o apă și-un pămînt!"6. Cu toate acestea, jumătate din toți românii se aflau sub dominație străină
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
reprezentația. Piesa jucată în limba franceză era un simplu pretext pentru demonstrația studenților împotriva elitei și a nedreptății sociale tot mai răspîndite. Studenții își începuseră demonstrația sub formă de trupe de șoc, iar ulterior mulțimea s-a alăturat tărăboiului creat. Prințul moștenitor Ferdinand și elita și-au dat seama de motivul real al demonstrației. Pe măsură ce lucrurile se înrăutățeau, prințul Ferdinand și prințesa Maria au venit să-i vadă jucînd pe cîțiva din prietenii din cercul lor de la Palatul Cotroceni. Au chemat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sociale tot mai răspîndite. Studenții își începuseră demonstrația sub formă de trupe de șoc, iar ulterior mulțimea s-a alăturat tărăboiului creat. Prințul moștenitor Ferdinand și elita și-au dat seama de motivul real al demonstrației. Pe măsură ce lucrurile se înrăutățeau, prințul Ferdinand și prințesa Maria au venit să-i vadă jucînd pe cîțiva din prietenii din cercul lor de la Palatul Cotroceni. Au chemat armata (Regele Carol nu era în țară). S-a încins o încăierare violentă și mulți au fost răniți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Române "Astra". Grație scrierii istoriei armatei române 230, Iorga va fi numit profesor de istorie la Academia Militară Română. Bătrînul rege a apreciat atât de mult lucrarea lui Iorga despre armata română încît l-a trimis pe fiul nepotului său, Prințul Carol, la Văleni și ulterior la Universitatea din București ca să audieze cursurile lui Iorga. Acesta a fost începutul unei relații nefericite dintre Iorga și studentul său, viitorul rege. Iorga a scris unele dintre cele mai bune lucrări ale sale între
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care Rusia i-l refuzase în 1878: "cvadrilaterul" Silistra. Lui Iorga i s-a permis să poarte o uniformă militară și a plecat în nordul Bulgariei ca să participe la ceea ce dușmanii României numeau o "paradă triumfală lașă"235, în mașina prințului Brîncoveanu. A străbătut nordul Bulgariei în compania lui Aristide Blank. Bulgarii cu care s-a întreținut concepeau Bulgaria numai în termenii tratatului de la San Stefano, adică ai Bulgariei Mari236. Noul guvern liberal al lui I. C. Brătianu a promis o reformă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui 1918, poziția lui Iorga a rămas impenetrabilă în privința "Ghibelinilor" de la București. I s-au alăturat cei care, ca Take Ionescu erau gata (cum spuneau ei) să meargă pe jos pînă la Port-Arthur decît să renunțe la demnitatea națională 114. Prințul Carol nu a contribuit deloc la alinarea durerii și umilinței părinților săi. Ghidîndu-se după firea sa, și-a părăsit țara în suferință și, îmbrăcat într-o uniformă de ofițer rus, a plecat la Odessa cu dansatoarea Zizi Lambrino ca să se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acest gest pripit, a fost arestat și, drept pedeapsă, exilat pînă în toamnă la Mănăstirea Bistrița. Carol era elevul lui Iorga. Primise cea mai bună educație posibilă și nu numai de la Iorga. Nu felul în care fusese educat constituia problema prințului Carol, ci mai curînd felul cum se comporta. Scandalul a avut un efect zguduitor asupra deja greu încercatului cuplu regal. Iorga considera că Prințul Carol comisese "un act care nu trebuie făcut decît o dată". În ziarul său, Iorga scria că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
bună educație posibilă și nu numai de la Iorga. Nu felul în care fusese educat constituia problema prințului Carol, ci mai curînd felul cum se comporta. Scandalul a avut un efect zguduitor asupra deja greu încercatului cuplu regal. Iorga considera că Prințul Carol comisese "un act care nu trebuie făcut decît o dată". În ziarul său, Iorga scria că "nu vrea să-l judece, ci doar să-l iubească". Restul articolului aruncă blamul mai curînd asupra anturajului prințului decît asupra acestuia 115. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cuplu regal. Iorga considera că Prințul Carol comisese "un act care nu trebuie făcut decît o dată". În ziarul său, Iorga scria că "nu vrea să-l judece, ci doar să-l iubească". Restul articolului aruncă blamul mai curînd asupra anturajului prințului decît asupra acestuia 115. Dar cuplul regal considera că era necesar ca imaginea Prințului Carol să fie refăcută de un om a cărui onoare era deasupra oricărui dubiu. Astfel că Regina Maria l-a rugat pe Iorga să scrie o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decît o dată". În ziarul său, Iorga scria că "nu vrea să-l judece, ci doar să-l iubească". Restul articolului aruncă blamul mai curînd asupra anturajului prințului decît asupra acestuia 115. Dar cuplul regal considera că era necesar ca imaginea Prințului Carol să fie refăcută de un om a cărui onoare era deasupra oricărui dubiu. Astfel că Regina Maria l-a rugat pe Iorga să scrie o carte despre Prințul Carol care să facă exact acest lucru 116. În broșura Prințul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestuia 115. Dar cuplul regal considera că era necesar ca imaginea Prințului Carol să fie refăcută de un om a cărui onoare era deasupra oricărui dubiu. Astfel că Regina Maria l-a rugat pe Iorga să scrie o carte despre Prințul Carol care să facă exact acest lucru 116. În broșura Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste ale ardelenilor în timpul vizitei lui Carol. A vorbit și despre participarea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Prințului Carol să fie refăcută de un om a cărui onoare era deasupra oricărui dubiu. Astfel că Regina Maria l-a rugat pe Iorga să scrie o carte despre Prințul Carol care să facă exact acest lucru 116. În broșura Prințul Carol pentru cine nu-l cunoaște și totuși îl judecă (Iași, 1918), Iorga descria manifestările de dragoste ale ardelenilor în timpul vizitei lui Carol. A vorbit și despre participarea lui Carol la cursurile Universității de Vară a lui Iorga de la Vălenii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Naționale a fost josnic. Palatul a ajuns la concluzia că, dat fiind că generalul Averescu nu participase la alegeri, Adunarea nu era reprezentativă. Ideea aceasta, lipsită de temei constituțional, era găselnița camarilei: clanul Brătianu, Ion și Vintilă Brătianu, cumnatul Brătienilor, prințul Barbu Știrbei și cîțiva bancheri importanți. Astfel că, acuzînd public partidul lui Averescu, Brătianu anticipa alcătuirea unui viitor guvern Averescu și o reprezentare mai numeroasă a liberalilor în noua Adunare. Generalul Averescu, șeful Ligii Poporului (devenită Partidul Poporului), era țăran
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
această credință) și nici măcar Brătianu nu cuteza să se atingă de el. Acest Boyle s-a amestecat în politica internă a României 49. Prin 1922, venise înapoi și continua să se vîre unde nu-i fierbea oala (chiar și în privința prințului moștenitor Carol). Nu toată lumea avea atîta tact față de colonelul Boyle ca Iorga, cu toate că și el era furios. De exemplu, Argetoianu nu era atît de caritabil; nici unii oameni importanți din anturajul lui50. Prințul moștenitor Carol, după escapadele lui din timpul războiului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
unde nu-i fierbea oala (chiar și în privința prințului moștenitor Carol). Nu toată lumea avea atîta tact față de colonelul Boyle ca Iorga, cu toate că și el era furios. De exemplu, Argetoianu nu era atît de caritabil; nici unii oameni importanți din anturajul lui50. Prințul moștenitor Carol, după escapadele lui din timpul războiului, părea să se fi potolit și s-a căsătorit cu Elena, o prințesă grecoaică. La scurtă vreme s-a născut un băiat numit așa cum se cuvenea după primul unificator al pămînturilor românești
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de stînga postbelice, ei i-au susținut încrederea în sine, autoritatea și puterea regelui. Consultînd toate scrierile lui Iorga (publice și private), oricine își poate da seama că avea legături permanente cu Palatul, că era invitat de rege, regină, de prințul Carol și chiar și de prințul Nicolae, pe care îi considera drept "prieteni" personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilalți alcătuiau "Mulțimea de la Cafeneaua Capșa" demnă de dispreț 53. Cum de putea el să fie adversarul lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
susținut încrederea în sine, autoritatea și puterea regelui. Consultînd toate scrierile lui Iorga (publice și private), oricine își poate da seama că avea legături permanente cu Palatul, că era invitat de rege, regină, de prințul Carol și chiar și de prințul Nicolae, pe care îi considera drept "prieteni" personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilalți alcătuiau "Mulțimea de la Cafeneaua Capșa" demnă de dispreț 53. Cum de putea el să fie adversarul lui Brătianu și totodată de partea regelui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a guvernului în Cameră 54. Prin ianuarie 1922, guvernul a fost format de Brătianu. Lucrul acesta marca sfîrșitul ambiguității postbelice. Fusese realizată stabilizarea. Iorga numea acest sistem "dictatura deghizată a lui Brătianu"55. Prin 1922, regele, regina și chiar și prinții Carol și Nicolae erau împotriva lui Iorga, propunînd ca "Iorga să fie trimis înapoi la preocupările lui științifice". Iorga le-a trimis scrisori disperate, dar fără nici un rezultat. Regele Ferdinand i-a spus lui Stelian Popescu că "Iorga este un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
economia, comerțul sau industria românească din perspectivă istorică, acestea prezintă interes mai mult în ceea ce privește statistica și descrierea situației respective. Concluziile trase de Iorga nu erau realiste 193. În 1925, după o atentă pregătire, clanul Brătianu a pus la cale exilarea Prințului moștenitor Carol și renunțarea acestuia la succesiune. După căsătorie, Carol își reîncepuse escapadele, care deveniseră subiectul favorit de conversație al bîrfei bucureștene și al presei străine. Zizi Lambrino a părăsit Bucureștiul împreună cu Mircea, copilul lui Carol, și s-a stabilit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
renunțe la Madame Lupescu, camarila și Brătienii au organizat o campanie murdară care l-a dezgustat pe Iorga, el refuzînd să facă publice fapte incontestabile despre Carol. Regele Ferdinand și Regina Maria cunoșteau mai intim situația. Regele îl considera pe prințul Carol "o ramură putredă a dinastiei care trebuie ruptă ca să fie salvată coroana"195. Regina Maria gîndește ca o mamă disperată: "Devine tot mai insuportabil; în așa măsură încît ne întrebăm adesea cu toată seriozitatea dacă se află în deplinătatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
am cunoscut întotdeauna"196. Consiliul de Coroană de la Sinaia din 21 decembrie 1925 i-a retras lui Carol dreptul la succesiune. Măsura aceasta se va numi "Actul de la 4 ianuarie" (data la care a fost publicat). Succesiunea a fost remisă prințului Mihai. Un Consiliu de Regență urma să exercite prerogativele regale pînă cînd acesta împlinea vîrsta legală. Dar Iorga nutrea afecțiune față de prințul Carol și acest considerent emoțional făcea ca totul să treacă prin acest filtru. Iorga a continuat să aibă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
aceasta se va numi "Actul de la 4 ianuarie" (data la care a fost publicat). Succesiunea a fost remisă prințului Mihai. Un Consiliu de Regență urma să exercite prerogativele regale pînă cînd acesta împlinea vîrsta legală. Dar Iorga nutrea afecțiune față de prințul Carol și acest considerent emoțional făcea ca totul să treacă prin acest filtru. Iorga a continuat să aibă relații foarte bune cu prințesa Elena, care, după ce Carol a fost exilat din țară, a rămas alături de fiul ei. Regina Elena vizita
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]