21,480 matches
-
de smuggler (contrabandist) vine să sublinieze rolul managerului de resurse umane în procesele de negociere. Smuggler este cel care introduce „pe furiș”, pe neobservate, împărtășirea unui punct de vedere comun. Managerul, în relațiile cu publicul, introduce „pe furiș” satisfacția înțelegerii reciproce; „aducătorul de satisfacție (the smuggler) în societate, este unul care ajută grupurile sociale deposedate pentru a fi ascultate și a-și face cunoscute drepturile lor. Priceperea smuggler-ului este de a recunoaște că noi trăim într-o societate pluralistă și polarizată
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și impozitele), valențele stimulative ale unor prevederi (rolul sistemului de impozitare în stimularea investitorilor); caracterul flexibil al managementului în raport cu tipul de activitate (a se vedea cele ce urmează); caracterul democrat al relațiilor salariat public, bazat pe respectarea drepturilor și obligațiilor reciproce. Intervenția unor organizații neguvernamentale, axate pe protecția cetățenilor, în raporturile lor cu organele administrației publice, face parte din sistemul de exigențe specifice managementului resurselor umane în relațiile publice. Organizarea „clasică”, funcțională (propusă de H. Fayol) plasa activitățile de personal printre
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
practica în domeniul posturilor. Ele ni se vor prezenta ca firești, în măsura în care vom descifra factorii, criteriile de intenționalitate, interesele care le-au generat. Postul și problema puterii Structura pe posturi a unei instituții exprimă, în esența sa, relațiile de putere reciprocă dintre diferitele grupuri socio profesionale. Fiecare tip de management se elaborează în conformitate cu o viziune (intențională) asupra sistemului de putere, ce drepturi și obligații vor avea diferitele categorii socio-profesionale. Ierarhiile posturilor exprimă „spațiul social” al raporturilor de putere, la un moment
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
vor avea diferitele categorii socio-profesionale. Ierarhiile posturilor exprimă „spațiul social” al raporturilor de putere, la un moment dat, pe care managementul se va baza în activitățile sale. Adeziunea la un sistem de posturi exprimă stadiul actual al relațiilor de putere reciprocă (M. Foucault<footnote „Prin dominare nu înțeleg faptul masiv al «unei» dominații globale a unuia asupra celorlalți, sau a unui grup asupra altuia, ci nenumărate forme de dominație ce se pot exercita în interiorul societății, așadar, nu regele în poziția sa
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
înțeleg faptul masiv al «unei» dominații globale a unuia asupra celorlalți, sau a unui grup asupra altuia, ci nenumărate forme de dominație ce se pot exercita în interiorul societății, așadar, nu regele în poziția sa centrală, ci supușii în relațiile lor reciproce, nu suveranitatea în edificiul ei unic, ci nenumăratele aservicii care au loc și care funcționează în interiorul corpului social.” (Foucault, Michel, Trebuie să apărăm societatea, Editura Univers, București, 2000, p. 43). footnote>) în instituție. Există o serie de metode de concepere
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 209. footnote>. Toate aceste definiții au o valoare practică limitată, ca urmare a viziunii strict „instrumentale” asupra structurii. Postul este rezultatul intenției strategice asupra raporturilor de putere, prin identificarea setului de drepturi și obligații reciproce dintre manageri (angajatori) și salariați și menținerea acestor raporturi printr un set de recompense și pedepse stabilite pe căi diferite (impunere autoritară, negociere, parteneriate etc.). Vom depista, astfel, de-a lungul istoriei manageriale, diferite sisteme de concepere și practicare a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
de dezirabilitate. Judecata se face în raport cu intenția strategică și cu accesibilitatea dată de particularitățile resurselor umane de care dispunem. În managementul strategic al schimbării, problemele se pun din perspectiva înlocuirii unui sistem de posturi cu altul, în conformitate cu drepturile și obligațiile reciproce ale salariaților și managerilor. Proiectarea posturilor<footnote Manolescu, Aurel, Lefter, Viorel, Deaconu, Alecxandrina (editori), op. cit., p. 241. footnote> prevede numeroase modele, cum ar fi: cel al caracteristicilor postului, identitatea sarcinii, lărgirea, îmbogățirea, rotația posturilor etc. În proiectarea postului intervin o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
fără unele generalizări. Aici nu ne aflăm, desigur, în fața unei dileme insolubile : noi citim întotdeauna cu unele idei preconcepute, idei pe care le schimbăm și le modificăm mereu pe măsură ce ne îmbogățim experiența literară. Procesul este dialectic : se produce o interpenetrare reciprocă a teoriei și practicii. Au existat încercări de a despărți istoria literară de teorie și critică. De exemplu, F. W. Bateson *2 a susținut că istoria literară arată că A derivă din B, în timp ce critica declară că A este mai
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
este el configurat de către scriitori. Simbolismul încarnat de Moreau se regăsește într-un raport de sinonimie cu prerafaelitismul reprezentat de Burne-Jones"83. Frăția prerafaelită (Pre-Rapahelite Brotherhood)84 fondată la Londra în 1848 se bazează la început pe prietenia și admirația reciprocă a trei tineri artiști, William Holman Hunt (1827-1910), Dante Gabriel Rossetti (1828-1882) și John Everett Millais (1829-1896), la care se adaugă fratele lui Dante Gabriel Rossetti, William Michael Rossetti, critic de artă, Thomas Woolner, James Collinson și F.G. Stephens și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
copertă pentru primul număr al revistei Ileana, predilecția sa pentru figurile feminine fiind considerată și de Theodor Enescu printre alții ca o trăsătură specifică Art Nouveau-ului pe care-l practică pictorul în această perioadă. "În simbolism a existat o continuă, reciprocă osmoză între pictură și literatură, într-un sens cu totul nou decât în timpul romantismului, și deseori pictorii (numeroase exemple ar putea fi invocate) simțeau nevoia unei culturi literare și chiar a unui exercițiu literar, ce nu era numai un simplu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
activități care preced decizia de cumpărare și care survin după actul cumpărării. Specialiștii În domeniul prihologiei consumatorului apreciază că acest tip de comportament nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează În strânsă legătură și intercondiționare reciprocă. Modul În care acești factori acționează este privit În mod diferit și de aceea Întâlnim În literatura de specialitate diferite clasificări ale acestor factori. Astfel, P. L. Dubois și A. Jolibert 19 (1994, 83-193) grupează factorii care influențează comportamentul consumatorului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atunci se poate invoca interdependența conduitei de motiv; conduitele servesc Însă la satisfacerea trebuințelor (diferitelor motive) și În aceste condiții conduitele sunt medii de realizare a diferitelor motive. Prin urmare, Între motiv și conduită există o relație suplă de dependență reciprocă și coordonare (manifestările conduitei sunt strâns modulate de motive — motivație și motivele se Îndeplinesc prin conduite. Foarte rar se poate explica o acțiune sau o conduită pe baza unui singur motiv; În mod normal, conduitele noastre sunt dinamizate de o
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a comportamentului consumatorului se explică și prin multitudinea factorilor care influențează direct sau indirect procesul decizional de cumpărare și de consum. Comportamentul consumatorului nu se poate explica decât prin cunoașterea sistemului de factori ce acționează În strânsă legătură și condiționare reciprocă. Din punctul de vedere al psihologiei sociale a consumatorului se consideră că influențele culturale și cele ale mediului social În care individul Își desfășoară activitatea influențează comportamentul de consum. Astfel, cultura, subcultura și clasa socială, precum și grupurile de referință, familia
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
naște din păcat Primind o altă lege; Cu vecinicia sunt legat, Ci voi să mă dezlege...” Chemarea fetei reprezintă o tentație fantastică. Ea riscă astfel să-și piardă individualitatea pământeană, În vreme ce astrul, Însăși esența sa. Pentru oricare dintre sfere, atracția reciprocă este mortală. În această ipostază, Luceafărul devine o metaforă a iubirii absolute. 8. Cătălin este, nici mai mult, nici mai puțin, decât pajul Cupidon din poezia cu același titlu a autorului „Luceafărului”. El invită pe Cătălina la un spectacol al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
romanului se disting doua direcții fundamentale: una socială și una psihologica; ele aparțin celor doua planuri narative: unul subiectiv vizând evocarea detaliată a iubirii, În toate fazele ei, de la geneză și stabilizare, la destrămare, toate Încercările de recâștigare a Încrederii reciproce este de domeniul fanteziei. Planul obiectiv vizeaza desfășurărea unor fapte și Întâmplări Într-un univers uman unde se consumă experiențe eșuate. Cele două planuri se dezvoltă paralel și uneori se și interferează. În plan subiectiv, ca și la Proust, prozatorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se caracterizează prin importanța covârșitoare a cunoașterii nemijlocite. Relațiile interumane sunt întotdeauna directe, schimbul se bazează pe încrederea între doi parteneri care se cunosc suficient de bine, controlul social este cel dat de respectul datorat unei complicate rețele de obligații reciproce construite în decurs de generații, acțiunile comune ale actorilor umani sunt modelate de tradiție și de relațiile de rudenie, vecinătate, vasalitate ce prevalează în fața prieteniei sau legii. Enclavele tradiționale din societățile în plină modernizare prezentau aceleași atribute. Exemplul lui Banfield
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
domeniu de cercetare. Factorii psihosociologici sunt relevanți în multe modele, ca mediatori între variabilele socioculturale și implicare. Un astfel de factor important e sentimentul eficacității sinelui (self-efficacy), un concept dezvoltat de Bandura (1995), care este într-o relație de cauzare reciprocă cu implicarea actuală și reușită. Perspectiva culturală În ultimele câteva decenii câteva lucrări importante au încercat să identifice specificitățile culturale care conduc la un stil de viață participativ sau îl împiedică. O astfel de lucrare este bine cunoscuta „Cultură civică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rețele dense care le oferă elementele identității și securității. Astfel de rețele constituie, pe de altă parte, infrastructura care ajută la mobilizare prin ușurarea comunicării, impunerea obligațiilor prin forța reciprocității și prin inhibarea tendinței spre defecțiune ca urmare a monitorizării reciproce. Mai mult, apartenența la astfel de rețele este asociată cu un interes sporit față de bunul colectiv de vreme ce oamenii din această categorie plănuiesc să locuiască mai mult timp împreună. Oamenii integrați în această rețea „centrală” a scării au, în consecință, o
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
este denumit îndeobște capital social. Studiul meu permite înțelegerea modului de producere a acestui tip de capital, atât de important pentru dezvoltarea socială. Fenomenele macrosociologice precum segregarea rezidențială produc rețelele dense care sunt necesare pentru inducerea unor sentimente de obligație reciprocă ce determină decizia individuală de a participa. Contrar anumitor teorii, mai ales celor care se referă la participarea politică și la participarea voluntară, angajarea socială este dependentă într-o măsură redusă de originea socială și de statusul de destinație. Leadership-ul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unul „trecător”. Pe de altă parte, suntem datori, mai ales că nu am optat pentru includerea unei sinteze a abordărilor asupra relației dintre migrație și dezvoltare, cu câteva precizări. A pune cele două procese în legătură pentru a evidenția influențele reciproce, ale migrației asupra dezvoltării țării de origine sau de destinație sau ale dezvoltării asupra apariției și evoluției migrației internaționale, este un demers „obișnuit” în studiul migrației internaționale. Dacă am analiza, spre exemplu, teoriile utilizate astăzi în migrația internațională, am constata
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
249 Comerțul Est-Vest și Războiul din Vietnam, 1966 / 253 Naționalismul românesc al lui Ceaușescu / 255 Vietnamul, Congresul și comerțul Est-Vest, 1967 / 257 București și Washington / 260 Congresul și comerțul Est-Vest, 1968 / 263 Ceaușescu și invazia cehoslovacă / 268 Capitolul X. Vizitele reciproce Nixon-Ceaușescu / 272 Comerțul Est-Vest și o vizită la București /272 Reacția Congresului la această vizită / 281 Ceaușescu vizitează America / 288 Capitolul XI. Ratarea Clauzei națiunii celei mai favorizate / 294 Consiliul de Politică Economică Internațională / 294 Washingtonul și Clauza națiunii celei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
notifica proclamarea independenței de stat a României 2. După această dată, între cele două țări s-a înregistrat încheierea unor tratate și convenții: tratatul de comerț și navigație (11 aprilie 1881), convenția consulară (16 iunie 1883), tratatul privitor la protecția reciprocă a mărcilor de fabrică (23 mai 1906), convenția de naturalizare (1907), convenția de extrădare (1908), convenția de comerț și navigație (16 aprilie 1908). Stabilirea primelor legături economice, diplomatice și cultural-științifice a dus la crearea unor baze necesare amplificării și diversificării
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care se plămădea România modernă, dovedește că marea distanță geografică între cele două țări nu a constituit un impediment în stabilirea unor legături politice care, o dată cu trecerea anilor, s-au dezvoltat și consolidat treptat, făcînd posibilă nu numai o cunoaștere reciprocă a marilor probleme care frămîntau cele două țări în acei ani, dar și o participare directă la realizarea acestora3. Importanta emigrație transilvăneană către America de Nord în general și în SUA în special, au făcut să răsune graiul românesc pe pămîntul Americii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reduceri de taxe, restul cuprinzînd ridicări ale acestora 51. Datorită eforturilor lui W. S. Culbertson și Charles Wilson, miniștrii la București, dar și dorinței părții române de a realiza o bază raporturilor bilaterale, au fost încheiate acorduri provizorii cu aplicarea reciprocă a tratamentului națiunii celei mai favorizate 52 și o înțelegere 53 privind reglementarea daunelor suferite în România de "Standard Oil", în anii primului război mondial, prin incendierea sondelor. Tot în anul 1929, americanii au propus încheierea unui nou tratat comercial
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Moscova a acceptat și o propunere a Franței, aceea de a li se permite avioanelor civile să zboare prin spațiul aerian al României și să aterizeze pentru realimentare sau reparații 348. Oricum, aceste prevederi urmau să constituie obiectul unor acorduri reciproce cu alte țări, căci Bucureștiul nu putea fi în nici un caz forțat să accepte niște condiții care să-i afecteze interesele securității naționale 349. Economia era ultimul punct de dezbătut și, totodată, cel mai important pentru Statele Unite. Departamentul de Stat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]