21,931 matches
-
toate lăcașurile de cult, au fost distruse cu brutalitate. După anii triști ai războiului, pentru Iugoslavia a început o epocă nouă de reconstrucție și renaștere națională, pe care Biserică a sprijinit-o cu același entuziasm cu care de-a lungul veacurilor a sprijinit și cultivat idealurile de libertate și progres al poporului sîrb. Urmează după moartea lui Gavril (†1950), patriarhul Vichentie (1950-1958), el fiind cel care a reușit să stabilească legături de amiciție cu celelalte Bisericii Ortodoxe autocefale; activitatea lui că
Biserica Ortodoxă Sârbă () [Corola-website/Science/305377_a_306706]
-
municipiul București pe listele partidului FSN. Actrița a fost decorată la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Pentru Merit în grad de Cavaler, alături de alți actori, "„pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”".
Agata Nicolau Iliescu () [Corola-website/Science/305458_a_306787]
-
asediați în cetate, reușesc după trei luni să respingă atacul. Orașul trece sub stăpânirea despotatului Dobrogean creat de Balică în 1347, până în 1386 când Mircea cel Bătrân îl ia în componența Țării Românești. În 1412 Drăstărul trece, pentru mai multe veacuri, în stăpânirea Turcilor otomani, care o denumesc "Silistre" în limba turcă otomană. Cetatea și orașul fac parte din Eyaletul Rumelia, fiind centrul administrativ al sangeacului Silistra. Ulterior, spre sfârșitul secolului al XVI-lea, acest sangeac este transformat în Eyaletul Silistra
Silistra () [Corola-website/Science/301501_a_302830]
-
până în prezent. Ridicarea cetății de pământ de la Făgăraș, pe la mijlocul secolului al XII-lea, constituie o primă etapă în procesul aservirii Țării Făgărașului. Ocuparea completă a teritoriului și includerea sa în interiorul granitelor statului maghiar s-au produs în ultima treime a veacului al XII-lea. Câteva decenii mai târziu, în primii ani ai secolului al XIII-lea, apar și primele informații scrise, provenite din cancelaria regală maghiară, cu privire la realități istorice din cuprinsul Țării Făgărașului. Cele mai timpurii izvoare scrise păstrate, emise în
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
000 de ani, iar originea lor este puternic disputată. Ca și aborigenii din Australia, popoarele din Polinezia au lăsat în urmă o moștenire artistică aparte. Deși multe din artefactele lor erau create din materiale organice și au fost pierdute pe veci, câteva din realizările lor cele mai spectaculoase au supraviețuit în piatră și argilă. Printre acestea se numără numeroase fragmente de ceramică de pe tot cuprinsul Oceaniei, datând de la sfârșitul mileniului al II-lea î.e.n. De asemenea, aceste popoare au lăsat în
Artă preistorică () [Corola-website/Science/300018_a_301347]
-
familiei, biroul tatălui lui Eminescu și dormitorul mamei și surorilor poetului. În această casă a locuit familia Eminovici până în 1878. Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bisericuță de familie, care datează din anii '60 ai veacului al XIX-lea de la un anume Murguleț. Lăcașul de cult are dimensiuni mici, dar adăpostește obiecte valoroase. În spatele bisericuței se află mormintele părinților lui Eminescu (Raluca și Gheorghe Eminovici) și a doi frați ai acestuia (Iorgu și Nicu). După moartea
Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipotești () [Corola-website/Science/313080_a_314409]
-
ajunge să suprime spațiul, să prefere expresia despuiată a unei abordări stilistice mai arhaice ("Polipticul Judecății de Apoi"). ¤ Artist de renume european din secolul al XV-lea până în mijlocul celui de-al XVI-lea, van der Weyden este redescoperit în veacul XX. ¤ Modernizează stilul gotic și introduce emoția și expresivitatea personajelor. ¤ Aprofundează tema portretului bust tradițional pe un fundal de peisaje și introduce tema Pieta în Țările de Jos meridionale. Imaginează subiectul "Bărbatului citind o scrisoare", reprezentat până la talie. ¤ Van der
Rogier van der Weyden () [Corola-website/Science/313092_a_314421]
-
pentru trio de clarineți MUZICĂ PENTRU COR -selectiv- “FLOAREA MUNCII”(Flower of the work)versuri Dumitru Corbea,p.a. Corul Conservatorului de muzică din București (dirijor Tiberiu Ungureanu,)19 mai.1959,sala Dalles.Publicată în mai 1977 la Ploiești. “LIBERI ÎN VECI”(For ever free)versuri Nicolae Dumitrescu,cor 4 voci,acompaniat de pian.p.a.5 dec.1976,Corul Armatei din Ploiești, dirijor maior Constantin Juga.Tipărită în volumul “Oamenilor,cântecele noastre”,1978,Ploiești. “SĂ FĂURIM A VIETII FRUMUSEȚE”(For the beauty
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
Alexandru I.Bădulescu. Vezi „Flamura Prahovei”, 14.o1.1978, Ploiești: "...culegerea se adresează inimilor noastre simplu, direct, dezvăluind frumusețea sentimentelor pe care le exprimă. Evocarea trecutului istoric,permanentă idealurilor de independență, libertate și dreptate socială, răsună în cîntecele”Liberi în veci” de Leonida Brezeanu" etc. CORNELIU ȘERBAN în Rev.” Cîntarea Romîniei” nr.7, 1987, pg. 21-22, iulie 1987 ”Medalion Leonida Brezeanu”. VLAD ANDREI în ziarul”Romînia Liberă”nr.13634-7 sept.1988 Referindu-se la spectacolul de opereta Papura Vodă: "iar compozitorul
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
procesiuni, dar poate și la înmormântări ale unor notabilități sătești, și chiar la slujbele din cătune și crânguri mai îndepărtate, lipsite de lăcașuri de cult. După capodopera aflată în colecțiile Muzeului Brukenthal din Sibiu, datând din a doua jumătate a veacului al XV-lea, închipuind un Deisis (Iisus pe tron, pe întreg panoul central, având la dreapta sa pe Maica Domnului, iar pe panoul opus, al treilea, pe Ioan Botezătorul), cele două icoane triptic din zona Călatei și Huedinului au o
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
au o valoare artistică și istorică aparte. Tripticul de la Agârbiciu a fost realizat opt ani mai devreme decât cel din Bica, de același meșter zugrav, pentru vechea biserică din acest sat, ce fusese edificată cândva pe la jumătatea sau spre sfârșitul veacului al XV-lea, dacă nu, cel târziu în primele decenii ale secolului al XVI-lea, biserică ce avea ca hram Adormirea Maicii Domnului, al cărei edificiu a rezistat până la înălțarea actualei construcții. În partea inferioară a panoului central, deasupra marginii
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Sf. Arhangheli”. Dacă în anii 1760-1762 biserică nu mai există, într-o însemnare făcută la 28 septembrie 1768 pe filele unui exemplar al Cazaniei (București, 1768) este menționată din nou o biserică în satul Țohești. Într-un document de la mijlocul veacului al XIX-lea se menționează că pe turnul bisericii era trecut anul 1776, probabil anul unei reparații efectuate la turn sau poate chiar momentul înălțării lui. Biserică avea un iconostas cu icoane din 1796 executate de zugravul Constantin care mai
Biserica de lemn din Țohești () [Corola-website/Science/313250_a_314579]
-
descoperită în anul 1974 în apropierea orașului Xi’an din provincia Shaanxi, la 900 de kilometri de Beijing. Ea a uimit lumea cu proporțiile ei fără egal: războinici, cai și care de luptă din teracotă, aliniați pentru a păzi pe veci mormântul împăratului. Excavările și o meticuloasă operațiune de recuperare dusă la bun sfârșit cu multă răbdare de cercetători și de artiști contemporani au dat la iveală patru fose imense din pământ și lemn, în total 25 000 de metri pătrați
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
aducă moartea instantanee jefuitorilor de morminte care ar fi căutat comorile neprețuite ce aveau să-l însoțească pe Primul Împărat în Lumea de Apoi. Qin Shi Huangdi s-a gândit să nu lase pe nimeni să-i profaneze locul de veci și a lansat un greu blestem asupra urmașilor curioși: în clipa în care se va deschide mormântul Primului Împărat, China se va dezmembra. Dimensiunile necropolei sunt de peste 10 km². Piramida mausoleului e înconjurată de două ziduri, iar cele patru bolte
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
Aceste competențe le păstrează și sub imperiul viitoarelor legi de organizare judecătorească din 1 septembrie 1890, 24 martie 1909, precum și a legii Mârzescu din anii 1924-1925 când este arondat Curții de Apel Iași. Din anul 1914, timp de aproape un veac, Tribunalul Botoșani funcționează în clădirea "Palatului de Justiție", situată între casă Antipa (1900) și casa Manole (1908-1909), operă a arhitectului Petru Antonescu. Clădirea face parte din rândul monumentelor de arhitectură ale Municipiului Botoșani. După 1945, urmare a procesului de reorganizare
Tribunalul din Botoșani () [Corola-website/Science/314514_a_315843]
-
Lucian Grigorescu (1967), Marius Bunescu (1971),Corneliu Michăilescu (1972), M. H. Maxy (1974), Gheorghe Ionescu (1988), precum și un album consacrat lui Constantin Brâncuși (1972, reeditat 1976). A realizat ample incursiuni în mai multe domenii ale vieții artistice românești de la sfârșitul veacului trecut și din acest secol, publicând titluri despre cronicari și critici, colecționari sau societăți artistice. O altă carte este consacrată decorației pictate din vechi case bucureștene. De-a lungul activității sale a avut privilegiul de a sta în preajma unor mari
Petre Oprea () [Corola-website/Science/314540_a_315869]
-
manifestări precum Festivalul Național Cântarea României. În aceeași perioadă se susține ideea conform căreia românii sunt urmașii unui popor care are în România o continuitate de două mii de ani (idee prelungită în ritualuri precum Daciada), este revigorat mitul „visului de veacuri” al românilor personificat în Mihai Viteazul, răscoala lui Horea primește unele atribute ideologice pe care poate avea și este văzută atât ca semn al apariției conștiinței naționale a românilor la nivelul maselor cât și ca semn al apariției conștiinței lor
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
în limbile minorităților, în 20.750.000 de exemplare. "Editura ARLUS-Cartea Rusă" a funcționat până în 1968. Majoritatea titlurilor publicate au fost broșuri propagandistice. Planul editorial al editurii Cartea Rusă avea următoarele obiective: ARLUS a publicat și o serie de periodice: „Veac Nou“, „Caietele ARLUS“, „Analele Româno-Sovietice”. Revista săptămânală "Veac nou", oficios al asociației, a fost înființată în 10 decembrie 1944, cu scopul expres de a fi „canalul de emisie” a mesajelor propagandistice și pentru a coordona „programul cultural” de transformare a
ARLUS () [Corola-website/Science/314545_a_315874]
-
exemplare. "Editura ARLUS-Cartea Rusă" a funcționat până în 1968. Majoritatea titlurilor publicate au fost broșuri propagandistice. Planul editorial al editurii Cartea Rusă avea următoarele obiective: ARLUS a publicat și o serie de periodice: „Veac Nou“, „Caietele ARLUS“, „Analele Româno-Sovietice”. Revista săptămânală "Veac nou", oficios al asociației, a fost înființată în 10 decembrie 1944, cu scopul expres de a fi „canalul de emisie” a mesajelor propagandistice și pentru a coordona „programul cultural” de transformare a presei românești într-un "organizator colectiv". Un alt
ARLUS () [Corola-website/Science/314545_a_315874]
-
mod special în imaginea lui Dumnezeu: "sufletul" simbolizează "principiile spirituale" din oameni." În clipa morții, sufletul ori merge în Purgatoriu, Rai sau Iad. Sufletele celor care mor necăiți de păcate mari, sau în respingere conștientă de Dumnezeu, sunt pierduți pe veci într-o stare numită Iad. Relativ puține suflete sunt suficient de pure pentru a fi unite cu Dumnezeu de prima dată - a "intra în Rai". Pentru cei de la mijloc, Purgatoriul - adesea descris ca un loc, de fapt doctrina Catolică nu
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
Apel - ca instituție judiciară autonomă, desprinsă din sistemul feudalismului târziu al Divanului domnesc. Referiri concerte la existența unei curți de apel, ca instanța judecătorescă de grad superior, în structura organizatorică din acel timp, se găsesc în arhivele ultimului sfert de veac XVIII, când Grigore Ghica Vodă, domnul martir al Moldovei, organizeaza în 1776, o primă intanță de acest rang. Ulterior prin măsuri succesive adoptate în perioada 1806 - 1823 sunt organizate la Iași două curți de apel cu competențe teritoriale bine definite
Curtea de Apel Iași () [Corola-website/Science/314585_a_315914]
-
articole publicat de Myrian Yardeni. El tratează despre identitatea francezilor prin prizma raportului cu trecutul lor și cu scrierea istorică. Unul din articole este consacrat metamorfozei laice a conceptului de popor ales: „Conștiința de popor ales în naționalismul francez din veacurile al XVI lea - al XVIII-lea ” Într-un alt articol observa Yardeni în ce fel descriu istoricii francezi din secolul al XVII-lea geneză Franței și nașterea națiunii franceze.. Un alt studiu este dedicat modului în care s-a format
Myriam Yardeni () [Corola-website/Science/314598_a_315927]
-
și-a familiarizat cititorii prin a sa "„Sistemă a religiei mahomedane”" (Petersburg, 1722) cu multe din realitățile persane: poezia, credințele , arta. Traducerea "„Geografiei”" lui Bouffer de către Amfilohie Hotiniul, în 1795, dădea cititorilor români o imagine veridică asupra întregii Persii. În veacul al XIX-lea presa aduce informația variată pe care o dorea societatea românească modernă. "Albina Românească" traducea în 1840 din Charles Texier impresii de călătorie în Persia. Teodor Codrescu dădădea în 1846, în "Icoana Lumei", o "„Ochire asupra Persiei”". În
Firdoùsi () [Corola-website/Science/314702_a_316031]
-
întreținută de biserică. Aici a învățat Gheorghe Golda - alias Gheorghe Giurgiu Crișan, conducător al răscoalei de la 1784. Aici a fost învățător Nicolae Bengescu, tribunul care în 1848 a improvizat “Marșul lui Iancu.” În cimitirul acestei biserici își dorm somnul de veci 40 martiri din 1848 în morminte necunoscute. Tot în acest cimitir se află și mormintele eroilor din al II-lea Război mondial. Aici odihnește profesorul Ioan Micu, fondatorul învățământului pedagogic din Abrud. Lăcașul de cult de rit ortodox poartă hramul
Biserici din Abrud () [Corola-website/Science/314714_a_316043]
-
iunie 1470 - 7 aprilie 1498) a fost rege al Franței din dinastia Valois, a domnit din anul 1483 și până la moartea sa. Invadând Italia a inițiat o lungă serie de războaie franco-italiene care s-au desfășurat în prima jumătate a veacului al XVI-lea. Carol s-a născut la Castelul Amboise, Franța, singurul fiu supraviețuitor al regelui Ludovic al XI-lea și al celei de-a doua soții, Charlotte de Savoia. Carol a urcat pe tronul Franței la 30 august 1483
Carol al VIII-lea al Franței () [Corola-website/Science/314772_a_316101]