215,260 matches
-
calitate cu 56.140 de exemplare vândute, în medie, pe apariție. În anul 2009, ziarul se situa pe locul al treilea, după Click! și Libertatea, cu un o medie de 101.984 exemplare pe ediție. În perioada ianuarie - martie 2010, publicația a fost vândută, în medie, în 125.122 de exemplare pe apariție. În aceeași perioadă, Jurnalul Național a înregistrat 55.078 de copii, România liberă - 43.885, Evenimentul zilei - 27.985, iar Gândul - 13.384. În 2011-2012, ziarul Adevărul a
Adevărul () [Corola-website/Science/299084_a_300413]
-
Mode care s-a poziționat în topul din State pe un loc superior față de cel ocupat în topul britanic. Răspunsul criticilor la acest album a fost mai curând apatic și neentuziast. Dacă a primit și cronici rezonabil pozitive din partea câtorva publicații (NME și revistele din US: Rolling Stone și L.A. Weekly), cele mai multe, însă (inclusiv Q Magazine, PopMatters și Pitchfork Media) au ridiculizat albumul, catalogându-l drept plicticos, neprelucrat, nerafinat și prost produs. Anul 2003 aduce lansarea albumului solo al lui Dave
Depeche Mode () [Corola-website/Science/299105_a_300434]
-
cum ar fi Institutul Teologic Ortodox din Moldova, Seminarul Teologic "Mitropolit Visarion Puiu", "ASCOR" () Misiunea Socială "Diaconia" , "Frăția Ortodoxă Română", "Arhiva Mitropoliei Basarabiei", "Centrul de pelerinaj "Emaus""(),"AMFOR din RM" (Asociația Medicilor și Farmaciștilor Ortodocși Români din Republică Moldova) și "publicația "Misionarul"". A fost recunoscută oficial de autoritățile de la Chișinău drept "succesoare spirituală, canonica și istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcționat până în 1944 inclusiv". Petru Păduraru este actualul Mitropolit al Basarabiei. Românii din Basarabia au fost supuși unei politici de
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
adera, extrateritorial, comunități ortodoxe române din afara Republicii Moldova. Statutul de Exarhat al Plaiurilor este recunoscut de autoritățile Republicii Moldova. Potrivit tradiției heraldice bisericești, Mitropolia are o stemă proprie care este utilizată în antetul Mitropoliei, sigiliul Mitropoliei, ștampila personală a Mitropolitului, pe frontispiciul publicațiilor bisericești și pe foaia de titlu a tipăriturilor bisericești, este brodata cu fir de aur pe steagul Mitropoliei, sculptata pe frontispiciul Catedralei și pe tronul mitropolitan. Stema Mitropoliei Basarabiei reprezintă: un scut de argint cu un brâu roșu, încărcat cu
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
Cluj, Transilvania), profesoara, scriitoare și editoare. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare „Echinox” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Este profesoară de istoria filosofiei românești la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și redactor-șef (din 1990) al revistei „"Apostrof"”, publicație mensuala editata de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof. A obținut un doctorat în filosofie la Universitatea din București, cu teza „"Valențele estetice ale anamorfozei logice"” (1992), conducător științific fiind profesorul Ion Ianoși. O culegere lirica, "Poèmes
Marta Petreu () [Corola-website/Science/299155_a_300484]
-
însemnătate. În ziare, în reviste de cultură, literatură și artă, interviurile au devenit nu numai depozite de informație inedită, mijloace de vehiculare a unor idei și experiențe, dar și-au cucerit și unele calități literare, cu profiluri bine individualizate de la publicație la publicație și de la autor la autor. Această răspândire cantitativă, precum și ținuta calitativă a interviului din presa noastră actuală constituie și explicația bogăției cărților de interviuri. Interviul a apărut ca expresie a neastâmpăratei curiozități a omului, a dorinței sale de
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
ziare, în reviste de cultură, literatură și artă, interviurile au devenit nu numai depozite de informație inedită, mijloace de vehiculare a unor idei și experiențe, dar și-au cucerit și unele calități literare, cu profiluri bine individualizate de la publicație la publicație și de la autor la autor. Această răspândire cantitativă, precum și ținuta calitativă a interviului din presa noastră actuală constituie și explicația bogăției cărților de interviuri. Interviul a apărut ca expresie a neastâmpăratei curiozități a omului, a dorinței sale de cunoaștere. Omul
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
interviului. Elementul inițial în elaborarea interviului este alegerea temei și a interlocutorului. Nu orice temă este aptă pentru a face obiectul unui interviu. Interviul poate răspunde unei sarcini la zi sau poate să urmărească realizarea unor obiective de durată ale publicației. Indiferent de scopul urmărit, de tema aleasă, interviul ca gen ziaristic presupune, înainte de toate, existența unui interlocutor care are ceva de spus. În absența acestuia tema propusă poate fi realizată prin reportaj, articol, consemnare sau orice alt gen publicistic. Astfel
Interviu () [Corola-website/Science/299181_a_300510]
-
româno-polone, Asociația Prietenilor Poloniei (cu filiale la Cernăuți, București, Iași, Galați), Asociația Universitară a Prietenilor Poloniei (București), Societatea Polono-română (Iași). În 1903, în orașul Suceava s-a pus bazele casei „Dom Polski”, unde s-a desfășurat o activitate intensă. În publicații ca „Epoca”, „Argus”, „Universul”, „Neamul Românesc” și altele apăreau numeroase materiale dedicate Poloniei. Comunitățile poloneze sunt organizate în asociații cultural-religioase "Dom Polski". Aceste asociații au luat ființă începând din anul 1936. Mulți dintre emigranții polonezi au adus o importantă contribuție
Polonezii din România () [Corola-website/Science/299195_a_300524]
-
cuvântare precedând alegerile, Gheorghe Gheorghiu-Dej, viitor lider de partid și de stat, avertizează că "programul lui nu reprezintă o soluție de continuitate cu tradiții culturale". Vor urma, pe masura acaparării puterii, confiscări și arderi de biblioteci, avalanșe de broșuri cu Publicații scoase din circulație până la data de..., trimise ritmic directorilor de biblioteci din toată țara, ediții succesive ale Codului Penal, conținând prevederi privind "propagandă împotriva ordinii sociale", apoi, când societatea își revine după șoc și ripostează, episoade represive produse de încălcarea
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
în care limba poate satisface nevoia de comunicare. Responsabilitatea, morala și angajamentul politic sunt de asemenea teme importante ale operei sale, operă profund marcată de fenomenele politice din Europa, contemporane autorului: ascensiunea fascismului și cel de-al Doilea Război Mondial. Publicațiile de după război poartă amprenta ironiei, ținta principală fiind în special țara sa, Elveția, pe care Max Frisch a și părăsit-o cu numeroase ocazii. Max Rudolf Frisch s-a născut la Zürich, pe 15 mai 1911, ca al doilea copil
Max Frisch () [Corola-website/Science/299219_a_300548]
-
și condamnat la moarte. a înființat prima emisiune de televiziune în limba română pentru românii din Chicago, intitulată „Suflet românesc“, bogată în informații politice și cultural-artistice. Tot la Chicago, în 1996, împreună cu Nicolae N. Manolescu, a editat ziarul „Datoria românească“, publicație care apare și astăzi, cu unele mici intermitențe, și unde este redactor-șef adjunct. În două din marile ziare românești din America - „Meridianul românesc”, din California, și „Romanian Tribune”, din Chicago - scriitorul este menționat în colegiul redacțional. Erau foarte apreciate
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
prima dată în România, a unui „Ghid de conversație român-latin”. Ca pictor de icoane și biserici, precum și ca sculptor, are lucrări expuse public în orașul Boldești-Scăieni, județul Prahova, și în orașul Gloggnitz, Austria. Cristian Petru Bălan a fost editorul unor publicații ale Academiei Româno-Americane de Arte și Științe (ARA): "Jurnalele Academiei Române (ARA)," Editura ARA, California, numerele 21-22, pe anii 1996/97, și nr. 23-24, pe anii 1998/99. De asemenea, în 1994 , a prefațat și publicat o nouă ediție a volumului
Cristian Petru Bălan () [Corola-website/Science/299220_a_300549]
-
activează și ca membru al divanului obștesc. Se alătură inițiativelor culturale legate de dezvoltarea învățămîntului public, a presei periodice, a teatrului național. Întreține legături strînse cu aproape toți literații moldoveni, colaborează la „Albina Românească”, „Dacia literară”, „Propășirea” și la alte publicații periodice. În afară de fabule, a compus poezii și piese de teatru. Creația lui Donici a fost înalt apreciată de Mihail Kogălniceanu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri și alți contemporani. Însuși Eminescu îl situa printre scriitorii care „"și-au încuscrit talentul individual cu
Alecu Donici () [Corola-website/Science/299280_a_300609]
-
mai de succes albume ale grupului. A produs cinci single-uri de mare succes, între care „”, „”, și „One”, și a constituit o componentă esențială a procesului de reinventare a formației, de la începutul anilor 1990. Ca și "The Joshua Tree", numeroase publicații au citat discul ca fiind unul dintre cele mai bune ale genului rock. Ca și "Achtung Baby", din 1992-1993 a fost o ruptură fără echivoc de trecutul formației. Spre deosebire de decorurile austere ale turneelor anterioare, Zoo TV a fost un eveniment
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
fost pînă în 1919 profesor de științe naturale la liceul românesc ("Liceul de Băieți") din Blaj, iar după aceea profesor de botanică la Universitatea din Cluj (1919-1947). La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate prodigioasă, întemeind publicații științifice, ctitorind (în 1923) și conducând Institutul Botanic, a fondat în anul 1920 Grădina Botanică din Cluj (care îi poartă numele începând din anul 1991) și Muzeul Botanic. Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
a doua lucrare "Theoria motus corporum coelestium in sectionibus conicis Solem ambientium", în 1809, un tratat major de două volume despre mișcarea corpurilor cerești. O mare parte din timp Gauss și-a petrecut-o la noul observator, terminat în 1816. Publicațiile sale din această perioadă includ "Disquisitiones generales circa seriem infinitam", o tratare riguroasă seriilor, "Methodus nova integralium valores per approximationem inveniendi", un eseu practic pentru aproximarea integralelor, "Bestimmung der Genauigkeit der Beobachtungen", o discuție despre estimatorii statistici și "Theoria attractionis
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
contribuția în domeniul astronomiei teoretice se oprește după 1817, Gauss continuă să facă observații până la vârsta de 70 de ani. Opere importante: Gauss își începe studiile serioase ale geodezie din 1817, deși încă din 1799 publicase un studiu într-o publicație "Allegmeine geographische Ephemeriden". Studiul său asupra regiunii Hanovrei a fost aprobat în 1820 deși, din 1818 Gauss începuse studiul pe teren. Ca urmare a acestui studiu, inventează "heliotropul", un dispozitiv care reflecta razele soarelui după o anumită direcție, măsurabilă. Lucrul
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
Cantacuzino", "D.I.Suchianu","Lazăr Cazavan", "Dana Duma", "Oltcea Vasilescu", "Tudor Caranfil", prozatori ca "Romulus Rusan", regizorii "Jean Mihail" și "Jean Georgescu". Acest articol încearcă să prezinte cât mai exact rezultatul studiilor lor. Printr-o notă a ziarului "„L'Indépendance Roumanie”" (publicație în limba franceză) din 4 iunie 1896, redactorul Mișu Văcărescu (coborâtor din boierii Văcărești) își anunță snobii cititori că "luni 27 mai 1896, la sediul ziarului din Calea Victoriei, pe holul de la etajul I, a avut loc o reprezentație a "„minunii
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
subvențiile acordate Operei din Paris. În mod paradoxal, Émile Zola cultivă o anume admirație pentru Richard Wagner. Scriitorul a fost, fără îndoială, atras de aspectul revoluționar al muzicianului german, care a dezlănțuit scandaluri comparabile în intensitate cu cele provocate de publicațiile naturalismului. Întâlnirea lui Zola din 1888 cu Alfred Bruneau marchează un punct de cotitură. Acesta îi propune să pună romanul "Le Rêve" pe muzică, în colaborare cu livretistul Louis Gallet, operă la care Zola participă activ. Este un succes. Din
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
1869, la Strasbourg, "Coze" și "Feltz" au observat germenul "febrei puerperale", streptococul de grupă A (Streptococcus pyogenes) în sângele unei femei moarte de această boală. În 1879, Pasteur, referindu-se la observațiile pe care le făcuse în 1875 și la publicațiile unor autori germani, afirmă, la rândul său, că febra puerperală este datorată unui microb. Cultivând acest microb, el aduce argumente în favoarea rolului acestuia de agent cauzal. Rosenbach, în 1884, a dat prima descriere precisă a Streptococcus pyogenes. Teoria microbiană a
Febră puerperală () [Corola-website/Science/299913_a_301242]
-
Turceni beneficiază și de o casă de cultură, dată în folosință în 1986, având o capacitate de 450 de locuri. Tot aici funcționează și o bibliotecă publică cu peste 10.000 de volume. Locuitorii beneficiază și de abonamente la diverse publicații locale și centrale. Ca în orice zonă a acestei țări, există tot felul de obiceiuri și tradiții în funcție de perioada anului: An Nou, Crăciun, Bobotează, Nașterea, Botezul, Nunta, Înmormântarea. De Anul Nou de exemplu se mergea cu plugușorul, sorcova, buhaiul și
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
prima data deputat de Iași, susținând naționalizarea școlilor. Trece la conservatori și este ales iar deputat, dar se retrage pentru a începe o mișcare antisemită. Se unește cu Alexandru D. Xenopol și înființează în 1897 împreună Liga contra alcoolismului și publicația "Biblioteca Ligii contra alcoolismului". Constantin Argetoianu caracteriza astfel personalitatea lui A.C. Cuza: "Naționalist înfocat, xenofob ireductibil, nu putea discuta decât pe franțuzește și cum te prindea: «Mais mon cher, c'est pas possible... » Româneasca era pentru tribună, în cabinetul său
Alexandru C. Cuza () [Corola-website/Science/299959_a_301288]
-
sunetul cacuminal), iar cei care cred că aceasta a evoluat separat în timp (de la latina inferioară), până în epoca noastră în cursul istoriei sale, influențele lingvistice ale diferiților “cuceritori”, inclusiv toscana sau, astăzi, franceza. Această ultimă ipoteză este susținută doar în publicațiile de un statut "naționalist", statutul "toscan" al limbii corsicane, cu care împărtășește o asemănare cu ordinul lexical de 90%, fiind interogat de orice romanist, în ciuda particularitaților și variantelor sale. Mișcarea culturală corsicană nu a încercat cu adevărat să impună o
Limba corsicană () [Corola-website/Science/299247_a_300576]
-
el, este important să se analizeze această problematică pornind de la bază, recunoscând că stilul are în primul rând o exigență datorită primatului perceptiv, ceea ce implică luarea în considerație a dimensiunilor istorice și a intersubiectivității indivizilor. Pentru o listă completă a publicațiilor, vezi:
Maurice Merleau-Ponty () [Corola-website/Science/299291_a_300620]