215,260 matches
-
a cadeților și a social-revoluționarilor. În 1923, Martov a fost nevoit să se exileze din nou și a murit în același an în Schönberg, Germania. Cu puțin timp înaintea decesului, a apucat să lanseze la Berlin ziarul "Curierul socialist", rămas publicația menșevicilor din exil. Ziarul și-a continuat apariția la Paris și în cele din urmă în New York, unde s-au stabilit ultimii menșevici exilați. Potrivit unor surse, Lenin ar fi înlesnit fonduri pentru această ultimă acțiune a lui Martov.
Iulius Martov () [Corola-website/Science/298471_a_299800]
-
filme antimasonice create de "„Propagandastaffel”" a lui Joseph Goebbels, traduse în toate limbile, care au beneficiat de o intensă publicitate, astfel că o generație întreagă și descendenții ei, cunosc francmasoneria doar prin temele expuse în acele documente și filme. Asemenea publicații abundă pe plan internațional și astăzi. Comunismul se opune de asemeni francmasoneriei, pe care o consideră "mișcare burghezo-moșierească, cosmopolită și antipatriotică". Faptul că francmasonii pot fi de orice convingere politică democrată fără discriminări, lăsând politica "la poarta lojei" și păstrând
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
obediențele franceze ale Marelui Orient și a Dreptului Uman). Pe lângă și printre acestea, există cercuri mai restrânse („gradele superioare”) care își inițiază membrii în cunoașterea mai profundă a simbolisticii și a istoriei esoterice și spirituale a omenirii. Organizații ale masoneriei Publicații ale francmasoneriei Saituri dedicate francmasoneriei Masoneria în presă
Francmasonerie () [Corola-website/Science/298443_a_299772]
-
funcție al României lasă să se înțeleagă că minoritățile sexuale n-ar trebui să fie discriminate. Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm, a declarat că a fost foarte impresionat de declarația președintelui Iohannis privind căsătoria persoanelor de același sex, în timp ce publicații străine precum "Deutsche Welle", "The Washington Post" și "The New York Times" au lăudat „curajul remarcabil de a opta pentru modernitate” într-o țară „încă grav înapoiată”. În iunie 2014, Klaus Iohannis a fost acuzat de ziarul "Evenimentul zilei" că s-ar fi
Klaus Iohannis () [Corola-website/Science/298483_a_299812]
-
include și elemente gramaticale, precum și două texte scurte în istroromână, pe care le traduce în latină și italiană. Acest autor este de părere că istroromânii sunt urmașii colonilor romani așezați în Istria în Antichitate. În același an apare în aceeași publicație un articol sub formă de scrisoare al istoricului și arheologului Pietro Paolo Kandler din Triest, care susține și el ideea lui Covaz. Același Kandler publică ulterior și alte articole și documente vechi pe aceeași temă. Primul român care scrie despre
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
Mondial, cercetările diminuează, dar nu încetează. Sunt de amintit Ion Coteanu, Emil Petrovici, Petru Neiescu, August Kovačec și Antony H. Hurren, pentru lucrările lor referitoare la idiomul istroromânilor, precum și Stelian Brezeanu, pentru contribuția la istoria lor. Începând cu anii 1990, publicațiile se înmulțesc. Printre autorii mai importanți sunt de citat August Kovačec, Elena Scărlătoiu, Richard Sârbu, Vasile Frățilă, Goran Filipi, Petru Neiescu și Antonio Dianich, care au realizat dicționare și alte lucrări lingvistice legate de istroromână. Din cauza insuficienței surselor istorice, istoriografia
Istroromâni () [Corola-website/Science/298498_a_299827]
-
din Luxemburg, consumate cotidian, au rădăcini în felurile de mâncare țărănești, similare vecină. Limbile principale în mass-media din Luxemburg sunt franceza și germana. Ziarul cu cel mai mare tiraj este cotidianul de limbă germană . Există însă posturi de radio și publicații naționale tipărite în engleză și în portugheză, dar audiențele acestora sunt dificil de evaluat întrucât sondajele naționale sunt efectuate de ILRES în limba franceză. Luxemburgul este cunoscut în Europa pentru posturile de radio și televiziune ( și ). Aici funcționează și , difuzor
Luxemburg () [Corola-website/Science/298529_a_299858]
-
Browsing (Navigarea InPrivate) și InPrivate Filtering (Filtrarea InPrivate). La fel ca moduri de protecție similare din Safari, Firefox 3.5 și Google Chrome, InPrivate Browsing a fost descrisă ca un "mod porn" ("porn mode" în limba engleză) în mai multe publicații de știri. InformationWeek a menționat că este un "Mod de protecție procedeu secret". ("'Stealth' Privacy Mode"). InPrivate Browsing în Internet Explorer 8 ajută la prevenirea salvarii storicului browserului, fișiere temporare Internet, date din controale (căsuțe text, butoane etc.), cookie-uri și
Internet Explorer () [Corola-website/Science/298533_a_299862]
-
4 luni, în 1899. În 1899, Ministerul Justiției îi acordă dreptul de a practica avocatura. Lucrează ca avocat începând cu anul 1900 la Constanța, unde devine și primar al orașului în 1910. A fost redactor și colaborator a mai multor publicații foarte importante, printre care: Farul (1903-1904), (1911-1919), Arhiva Dobrogei (1916-1919), Analele Dobrogei (1920-1931), Drapelul, Liberalul, Dobrogea Jună, Neamul românesc, etc. Alături de prof. Constantin Brătescu se află la originea fondării ""Societății culturale dobrogene"" ce își propunea studiul trecutului și prezentului Dobrogei
Ioan N. Roman () [Corola-website/Science/307055_a_308384]
-
primară românească (astăzi Școala Generală nr. 1), liceul la Seghedin, apoi Institutul Teologic la Viena și Sibiu, urmat de studii filozofice și filologice la Viena și Budapesta, începând cu anul 1886. Între anii 1885-1886 a lucrat la Sibiu în redacția publicației „Telegraful Român” și a fost cancelist al Mitropliei. După terminarea studiilor, s-a stabilit la Brașov, unde, din anul școlar 1890/1891, a ocupat catedra de limba română și latină, la Liceul românesc din localitate, iar în 1894 a fost
Virgil Onițiu () [Corola-website/Science/307085_a_308414]
-
teatrală” la Brașov și a pus piatra de temelie a localului internatului. A fost președintele societății România Jună din Viena. A fost membru activ al Astrei (1900) și vicepreședinte al Societății pentru Fond de Teatru Român. A colaborat la diverse publicații, precum Familia, Tribuna. A scris mai multe povestiri, foiletoane satirice, piese de teatru, studii de literatură și folclor. În anul 1902 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
Virgil Onițiu () [Corola-website/Science/307085_a_308414]
-
Paulescu and Collip: Insulin's Unsung Heroes (2008). Este autorul a cinci brevete de invenție pentru realizarea unor medicamente antidiabetice (Fitodiab, Fitolip, Neuromion, Retinofort), precum și a unei soluții alcaline infuzabile pentru tratamentul comei diabetice. Membru în consiliile editoriale a unor publicații de profil, precum "Diabetologia", "Alternative Medicine", "American Journal of Acupuncture", "Endocrinology", "Romanian Journal of Internal Medicine", "Proceedings of the Romanian Academy Series B: Chemistry, Life Sciences and Geosciences" și altele. Este inițiatorul (în 1995) și coordonatorul uniunii medicale BlackSeaDiab, care
Constantin Ionescu-Târgoviște () [Corola-website/Science/307093_a_308422]
-
-se în nucleul vieții științifice românești din deceniul al șaptelea al secolului trecut. O viață științifică la care participă activ, nu numai asistând la ceea ce se întâmplă, ci publicând lucrări în diferite reviste din țară și din străinătate (vezi cap. Publicații), implicându-se efectiv în munca de cercetare. Mai întâi ca preparator (1965-1968), apoi ca asistent (1968-1972) la catedra de Masini de Calcul a Universității din București, Ioan Tomescu se ocupă în articolele sale în special de probleme privind funcțiile booleene
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
Ioan Neculce", în toate numerele care au apărut între 1921-1933, Sever Zotta a publicat studii și comunicări despre trecutul Iașiului, între care se remarcă interesantul studiu istoric despre mănăstirea Golia. În afară de revista "Ioan Neculce," Sever Zotta a colaborat la diferite publicații cu caracter istoric: la "Arhiva, Revista istorică, Revista arhivelor, Convorbiri literare, Arhiva românească", precum și la unele ziare ("Evenimentul, Opinia, Neamul" "românesc"). A întemeiat cea dintâi publicație de specialitate „Arhiva genealogică” (apărută la Iași în 1912-1913). În evoluția științei genealogice românești
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
istoric despre mănăstirea Golia. În afară de revista "Ioan Neculce," Sever Zotta a colaborat la diferite publicații cu caracter istoric: la "Arhiva, Revista istorică, Revista arhivelor, Convorbiri literare, Arhiva românească", precum și la unele ziare ("Evenimentul, Opinia, Neamul" "românesc"). A întemeiat cea dintâi publicație de specialitate „Arhiva genealogică” (apărută la Iași în 1912-1913). În evoluția științei genealogice românești, apariția revistei "Arhiva genealogică" a constituit un fapt cu totul remarcabil. Articolul-program "Ce voim" este o adevărată profesiune de credință: "Scopul revistei de față este de
Sever Zotta () [Corola-website/Science/307070_a_308399]
-
din același an fiind și profesor asociat la Academia de Muzică din București. A susținut numeroase emisiuni radiofonice și de televiziune, concerte-lecții, conferințe, comunicări științifice atât în țară cât și în fosta R.D.G.. A publicat eseuri, studii și articole în publicații precum Muzica, Studii de muzicologie, Studii și cercetări de istoria artei, Contemporanul, Secolul XX sau România literară. A dirijat Filarmonici și orchestre simfonice din Iași, Brașov, Târgu Mureș și Arad și a făcut parte din jurii naționale și internaționale - la
Wilhelm Georg Berger () [Corola-website/Science/307108_a_308437]
-
Ca principal reprezentant al filologiei românești, Ion Bianu s-a preocupat de reforma ortografiei limbii române, contribuind la ortografia aprobată de Academia Română în 1904. A elaborat numeroase studii despre literatura veche, a promovat cercetarea folclorului inițiind prima serie românească de publicații folclorice și etnografice. Domnul Dimitrie Sturdza, vorbind despre munca deosebită depusă de Ion Bianu la Biblioteca Academiei, spunea: „Și noi simțim o mare satisfacție de a fi crescut un bărbat care ocupă astăzi un loc de frunte în știință și
Ioan Bianu () [Corola-website/Science/307111_a_308440]
-
statului român, Ordinul Național "Serviciul Credincios" în grad de Mare Cruce, pentru merite deosebite în cercetarea proceselor economice și în elaborarea strategiei de dezvoltare economică. De-a lungul timpului, a scris peste 400 de studii și articole apărute atât în publicații românești, cât și străine: Geneză monedei, Inflația, Politica de credit, Aspecte ale problemei monetare contemporane, Relațiile valutar-financiare contemporane, Moneda - mică enciclopedie, Un secol de frământări monetare, Idei contemporane în acțiune, Călător prin secolul XX (Memoriile unui bancher fără bani), Lumea
Costin Kirițescu () [Corola-website/Science/307118_a_308447]
-
Georg Stuchs din Nürnberg, din care existau doar două exemplare cunoscute și care descrie exact granițele țării pe care o intitulează „Dacia/Walachey”; este menționată de asemeni cetatea "Kilia" la gurile Dunării. Vechea "Artă tipografică română" face obiectul unei alte publicații a lui Karadja , începând cu "Octoihul lui Macarie" din 1493-94. Cea mai veche mențiune a Daciei în tipar, 1454", identificată de C. I. Karadja într-un incunabul tipărit la Mainz a fost prezentată în 1940 la Academia Română . De menționat este
Constantin Karadja () [Corola-website/Science/307114_a_308443]
-
Popa a abordat și probleme de biochimie și hormonologie. Profesorul Popa l-a sfătuit pe George Emil Palade să-și continue studiile în Anglia sau America. În 1936, împreuna cu Mihail Sadoveanu și George Topârceanu, a fondat revista "Însemnări ieșene", publicație de prestigiu în cultura românească. Universitatea Grigore T. Popa de Medicină și Farmacie din Iași îi poartă numele.
Grigore T. Popa () [Corola-website/Science/307137_a_308466]
-
cercetare științifică le finalizează în peste 120 de titluri-carti, studii și comunicări de autor sau în colaborare. Inițiază și coordonează ample dezbateri economice la scară națională, având peste 300 de contribuții personale , în general de ordin metodologic, reținute în diverse publicații; prezintă comunicări științifice la reuniuni internaționale (Romă, Paris, Moscova, Praga, Budapesta , Tokyo, Viena, Madrid, Luxemburg, Bruxelles. Dintre lucrările publicate: Considerații metodologice privind sistemul național al științei economice (1985), în volumul dedicate Centenarului Academiei Române; Structura economiilor naționale - suită de opt comunicări
Tudorel Postolache () [Corola-website/Science/307141_a_308470]
-
cu apa, absorb o mare cantitate din acesta și astfel își măresc volumul”. O altă lucrare de chimie fizică a urmarit acțiunea acizilor asupra substanțelor proteice. Lucrarea a fost publicata de Academia Română atât într-o versiune românească (vol. XXXII al Publicațiilor Fondului “V. Adamachi”), cât și într-una franceză ("Bulletin de la Section Scientifique") în anul 1912. Tratând o substanță proteică cu un acid, conductibilitatea electrică se modifică, demonstrând că o parte din acid a dispărut, fiind adsorbit de substanța proteică. Se
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
pe de altă parte, de a completa cunoștințele „forțat restrânse, pe care tineretul le capătă în școală”. Fondatorul spera că va reuși cu timpul să facă din ea un „periodic ireproșabil” și să o ducă la nivelul „celor mai bune publicații străine similare”. Odată ce Călugăreanu a plecat la Cluj, revista a rămas în grija "Societății Studenților în Științe", care i-a mai asigurat apariția câteva luni, până în ianuarie 1920. Parcurgând această revistă, rămâi plăcut impresionat de varietatea articolelor și notelor publicate
Dimitrie Călugăreanu () [Corola-website/Science/307147_a_308476]
-
Gewinnen", prima lucrare de farmacologie din literatura română. Iosif Szabo a fost un activ popularizator al științei, participând, alături de doctorul Constantin Vârnav, la editarea revistei "Povățuitorul sănătății și al economiei", considerată prima revistă de popularizare din România, precursoare a primei publicații medicale românești. Iosif Szabo a fost ales membru de onoare al Societății Academice în ședința din 30 august 1872, alături de alți doi ieșeni, tată și fiu: naturalistul și medicul Jacob Czihak (Cihac) și filologul Alexandru Cihac.
Iosif Szabo () [Corola-website/Science/307163_a_308492]
-
sept. 1985). Ambasador extraordinar și plenipotențiar al R.S.R. în Luxemburg (din 25 sept. 1986). Pentru o alta perioadă de timp, din 27 noiembrie 1986, profesorul George Ciucu, secretarul general al Academiei, a fost ambasadorul României în Belgia, la Bruxelles. Conform publicației The Washington Post, într-un articol datând din 24 decembrie 1989, ambasadorul George Ciucu a declarat la acea data: „We express our solidarity with . . . the Romanian army, which is at the service of the people. The country does not need
George Ciucu () [Corola-website/Science/307172_a_308501]