215,260 matches
-
1990-1993; 1997-1998); membru (1968-1973), vicepreședinte (1973-1977) și președinte (1977-1993; 1997-1998) al Comisiei pentru Medicamente a Ministerului Sănătății din România, transformată ulterior în Agenția Medicamentului. Co-fondator al Centrului Național de Farmacovigilența (1973) și șeful activităților desfășurate în domeniu. Redactor-șef al publicației Farmacovigilența. Expert al Comisiei Internaționale de Sănătate în medicație (1973-1998); reprezentantul României în cadrul UN Comission on Narcotic Drugs (1973-1978); fondatorul primului comitet de etică în domeniul cercetării biomedicale din România, sub auspiciile Academiei de Stiinte Medicale (1992); fondatorul și șeful
Dumitru Dobrescu () [Corola-website/Science/307184_a_308513]
-
noi în terapeutică" (1979) și al "Ghidului de autorizare, înregistrare și supraveghere a medicamentelor" (1991), ambele aprobate că documente normative de către Ministerul Sănătății din România; autorul a 220 de lucrări științifice (175 publicate în România, alte 27 fiind apărute în publicații internaționale importante, a 18 cursuri); descoperitorul a 20 de medicamente originale, deținătorul a 12 patente de invenții. Autorul a 33 de cărți despre medicamente (autorul unic a 10 dintre ele, considerate premiere internaționale și coautor la alte 16, dintre care
Dumitru Dobrescu () [Corola-website/Science/307184_a_308513]
-
Simetria" inițiată de George Matei Cantacuzino și Octav Doicescu și redactată de George Matei Cantacuzino, Octav Doicescu, Matila Ghyka, Tudor Vianu, Titu Evolceanu, Ștefan (Fanică) Constantinescu și Mac Constantinescu. Ultimul din cele 8 numere apare în 1947. Revista este singura publicație a epocii care pune problema "Orient - Occident" în estetică vremii sau problemă "Mitocanului Român", articol scris în 1939. Concepe schițe pentru proiectul monumentului din Indore (India), monument ce trebuia să adăpostească o pasare măiastra a lui Brâncuși (New - York Times
Octav Doicescu () [Corola-website/Science/307183_a_308512]
-
geografie la Universitatea din Iași încât, în perioada 1938-1944, sub conducerea sa și a profesorului Gh. Năstase, au fost elaborate 5 teze de doctorat (Gh. Năstase, N. Lupu, V. Tufescu, N. Șenchea, I. Gugiuman). Deoarece o instituție științifică fără o publicație proprie este mută, M. David a inițiat publicarea periodicului Lucrările Societății geografice „Dimitrie Cantemir” din care au apărut 4 volume în perioada 1938-1942, vicisitudinile războiului impunând încetarea editării. Înțelegând importanța deosebită a geografiei ca disciplină de învățământ, Mihai David a
Mihail D. David () [Corola-website/Science/307177_a_308506]
-
Filosofie, specialitatea Chimie. În august același an, cu dorul la țară, G. G. Longinescu se reîntoarce în București. Împreună cu Gheorghe Țițeica, G. G. Longinescu fondează în anul 1905 revista "Natura", purtând subtitlul de „revistă pentru răspândirea științei”, cea mai prodigioasă publicație științifică apărută în România, al cărei director va rămâne până la moarte. Sfârșitul primului război mondial îi aduce luptătorului naționalist bucuria reîntregirii României în hotarele ei firești, pentru care lupta încă din tinerețe, dar și amărăciunea veștii că reputatul și regretatul
Gheorghe Gh. Longinescu () [Corola-website/Science/307196_a_308525]
-
250 de lucrări științifice în numeroase reviste de specialitate din țară și din străinătate. El este autor sau coautor a peste 20 de volume de antropologie, genetică medicală, citogenetică, sfaturi genetice: Constantin Maximilian este autorul sintezelor: Un loc aparte printre publicațiile sale îl ocupă eseurile consacrate impactului etic, social și politic al geneticii. Profesorul Maximilian publicat mai multe studii asupra unora dintre marile probleme ale acestui sfârșit de secol: Cărțile și lucrările sale au fost recenzate și citate de nenumărate ori
Constantin Maximilian () [Corola-website/Science/307219_a_308548]
-
sollte. Berlin, 1936, p.31 (recenzie). Buletinul Bibliotecii II, 1936, nr.4, p.43-44. Populația si mișcarea ei. Independența economică XX, 1937, nr.9-10. p.303-305. Mișcarea prețurilor în 1937. Prezentul III, 1937 (24 Decembrie), p.9. Colaborare la redactarea publicației „Conjunctura Economiei Românesti”, Buletinul trimestrial III,1938, nr.1, p.91, p.93, p.97, p.159. Colaborare la redactarea publicației „Conjunctura Economiei Românesti”, Buletinul trimestrial, 1939, nr.1-4. Formarea și mișcarea capitalurilor din Romania în perioada 1925-1938. Bucuresti, 1940
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
1937, nr.9-10. p.303-305. Mișcarea prețurilor în 1937. Prezentul III, 1937 (24 Decembrie), p.9. Colaborare la redactarea publicației „Conjunctura Economiei Românesti”, Buletinul trimestrial III,1938, nr.1, p.91, p.93, p.97, p.159. Colaborare la redactarea publicației „Conjunctura Economiei Românesti”, Buletinul trimestrial, 1939, nr.1-4. Formarea și mișcarea capitalurilor din Romania în perioada 1925-1938. Bucuresti, 1940. Teză de doctorat. Fazele prin care a trecut regimul prețurilor. Excelsior VI, 1941, nr.22, p.1 Dependența nivelurilor prețurilor interne
Roman Moldovan () [Corola-website/Science/307195_a_308524]
-
academicieni, Alexandru Rosetti, lingvist, cel mai de seamă editor român interbelic și Grigore C. Moisil, matematician de mare suprafață, prin înființarea Comisiei de cibernetică a Academiei, ca și unei comisii de lingvistică matematică la aceiași instituție și prin editarea unei publicații de mare circulație internațională, Cahiers de linguistique theorique et appliquee. La inceputul deceniului al șaptelea al secolului al XX-lea va participa activ la Cercul de lingvistică de la Facultatea de filologie a Universității din București și împreună cu profesorii Edmond Nicolau
Solomon Marcus () [Corola-website/Science/307200_a_308529]
-
al Academiei Române din 1889, președinte al Ligii Culturale din Iași și al Congreselor Corpului Didactic, conservator și junimist convins, a fost membru activ al Junimii încă din 1864 și a condus clubul conservator din Iași. Prieten cu Titu Maiorescu, dirijează publicația "Vocea Națională" a grupării și este senator și vicepreședinte al Senatului în timpul guvernării conservatoare conduse de Lascăr Catargiu (1892-1896). Începînd din 1898, a făcut parte din Consiliul general al învățămîntului din România. A fost decorat cu ordinele: Marea Cruce a
Neculai Culianu () [Corola-website/Science/307213_a_308542]
-
cosmografie", "Elemente de geodezie". A publicat primul "Anuar al Universității din Iași", „precedat de o ochire retrospectivă asupra învățămîntului superior din Iași” (1896). În 1883 a fost unul dintre fondatorii revistei "Recreații științifice", prima revistă cu profil matematic din România (publicație continuată de "Gazeta Matematică"). Contribuțiile sale în paginile revistei sunt semnate „C.”. Scrieri . 1870: Aplicațiuni geometrice
Neculai Culianu () [Corola-website/Science/307213_a_308542]
-
a revăzut țara în 1990, după prăbușirea dictaturii comuniste. În anii care au urmat a revenit frecvent în România, contribuind la reașezarea și dezvoltarea fizicii românești. A reluat colaborări întrerupte cu fizicieni români și a inițiat noi colaborări, concretizate în publicații de succes și teze de doctorat. A ținut prelegeri cu un larg auditoriu, a participat la conferințe naționale și internaționale, a sprijinit tineri fizicieni cu aptitudini de cercetător să obțină burse în Olanda și SUA. A predat timp de doi
Mihai Gavrilă () [Corola-website/Science/307221_a_308550]
-
de filologie în străinătate, și pleacă la Berlin pentru a-și completa studiile literare și istorice. Dacă studiile în Germania au avut ca rezultat cizelarea modului său de gândire și eliminarea din lucrările sale a unor exagerări care existau în publicațiile sale de până atunci, ele avut o influență mai redusă asupra caracterului său. În general, el nu a fost foarte încântat de învățământul din Germania. De fapt, Demetriescu era un veșnic răzvrătit. Pe când, acasă, tendința sa spre erudiție și spre
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
Gheorghe Tașcă, Fundația pentru Literatură și Artă Regele Carol II, publică un volum al operelor sale în colecția "Scriitori Români Uitați". După venirea la putere a regimului comunist, în urma unui decret din mai 1945, au fost elaborate succesiv liste de publicații interzise de către o echipă de funcționari ai partidului comunist, condusă de Iosif Ardeleanu și Al. I. Ștefănescu. Lista a continuat să se extindă, ajungând ca în cele din urmă să se editeze un volum cu lista cărților interzise până la 1
Anghel Demetriescu () [Corola-website/Science/307180_a_308509]
-
a plecat de la Iași la București unde și-a continuat munca de cizmar. În 1893 s-a înființat P.S.D.M.R., ocazie cu care Neculuță s-a atașat mișcării muncitorești. În 1894 a început să contribuie cu poezii, schițe și articole la publicațiile: "Icoana vremii", "Adevărul ilustrat" (1895), "Lumea nouă literară și științifică" (1894-1896), "Lumea nouă politică", "Munca", "Drepturile țăranului" și altele. În 1902, când s-a înființat cercul "România muncitoare", Neculuță a devenit colaborator permanent al ziarului cu același nume și a
Dumitru Theodor Neculuță () [Corola-website/Science/307242_a_308571]
-
Matematică a Universității din Dorpat (astăzi Tartu, Estonia). Un an mai târziu a izbucnit revoluția și Halippa s-a văzut nevoit să renunțe la studii. Revenit la Chișinău, s-a apropiat de tinerii intelectuali români, colaborând la „revista Basarabia”, prima publicație română a epocii, în paginile căreia a tipărit imnul revoluționar Deșteaptă-te, române, fapt pentru care a fost urmărit de autoritățile țariste. S-a refugiat la Iași și s-a înscris la facultatea de litere și filosofie, a cărei cursuri
Pantelimon Halippa () [Corola-website/Science/307231_a_308560]
-
revistă proprie cu titlul de „Absolutis”, după care desfășoară o intensă activitate publicistică la un număr mare de ziare și reviste. A lucrat în calitate de corector la ziarele ieșene „Opinia” și „Iașul”, îndeplinind, din anul 1915, funcția de redactor la diferite publicații din țară. El a fost activ în cercurile literare de stânga din perioada interbelică. În anii de ascensiune ai fascismului, Ludo a publicat un număr mare de articole demascând regimul hitlerist și politica statelor fasciste. A fost director al revistei
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
ai regelui românesc”, pentru înfăptuirea Unirii Ardealului cu Patria Mamă. În calitate de membru al Consiliului Național Român Central, a participat activ la "Marea Adunare Națională de la Alba Iulia", de la "1 Decembrie 1918", care a adoptat hotărârea unirii Transilvaniei cu România. „Unirea”, publicație a Mitropoliei Române Unite cu Roma, care apărea sub directa conducere a lui Vasile Suciu, era, în acel moment istoric, singurul ziar național oficial al pregătirii și împlinirii Marii Uniri. Cei 1228 de delegați au votat unirea Transilvaniei cu România
Vasile Suciu (mitropolit) () [Corola-website/Science/307267_a_308596]
-
și Prof. Dr. Mircea Ionescu-Varo (1961 - 1964). În 1953, în amfiteatrul Muzeului începe ciclul duminical de conferințe pentru public. o nouă renovare a clădirii intervine în 1957 : i se adaugă două noi aripi, anexate corpului central. Apare primul volum al publicației (în limba franceză) "Travaux du Muséum d'Histoire Naturelle «Grigore Antipa»" revista științifică a muzeului. În 1964, Dr. doc. Mihai Băcescu, membru corespondent al Academiei Române, este numit din nou director al Muzeului. Prima expediție științifică peste hotare organizată de Muzeu dupa
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” () [Corola-website/Science/307288_a_308617]
-
care a urmat Facultatea de hidrotehnică București, devenind inginer în 1969. Până în 1990 a lucrat în branșă, la Inspecția de Stat în construcții (proiectare, investiții). Debutul artistic în 1969 la revista Urzica. A colaborat cu rubrici de caricatură la principalele publicații tipărite, la radio(sic!) și televiziune (și înainte și după Revoluția din 22 decembrie 1989). A publicat în țară și în străinătate peste 20000 de lucrări de grafică umoristică, portrete, ilustrații de carte ; a făcut afiș și scenografie pentru teatru
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
1996 devine master în Istoria Contemporană și Relații Internaționale, grad universitar obținut la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în 1996. Ulterior, a fost doctorand al aceleiași Universități “Babeș-Bolyai,” în 1999, cu teza, “Clujul Universitar 1944-1948.” Este în prezent director editorial al publicației online NapocaNews. Este inspector de specialitate în cadrul Serviciului Învățământ, Cultura, Culte al Primăriei municipiului Cluj-Napoca. A fost șef de cabinet al fostului primar al Clujului, Gheorghe Funar. În anul 2008 a fondat publicația online www.napocanews.ro, pe care o
Ionuț Țene () [Corola-website/Science/308579_a_309908]
-
1944-1948.” Este în prezent director editorial al publicației online NapocaNews. Este inspector de specialitate în cadrul Serviciului Învățământ, Cultura, Culte al Primăriei municipiului Cluj-Napoca. A fost șef de cabinet al fostului primar al Clujului, Gheorghe Funar. În anul 2008 a fondat publicația online www.napocanews.ro, pe care o conduce editorial și în prezent. Din 1997, vicepreședinte al Societății Culturale Zalmoxis, între anii 1991-1996 și președintele Fundației Culturale Sarmizegetusa.
Ionuț Țene () [Corola-website/Science/308579_a_309908]
-
Dumas tatăl cu romanul "Regina Margot" (1845), sau Michel Zevaco, au contribuit la perpetuarea istoriografiei tradiționale. La sfârșitul secolului XX, mulți istorici au pus la îndoială explicația tradițională a masacrului. Istoricul protestant, Janine Garison. și-a reconsiderat propria interpretare în publicațiile sale ulterioare anului 1980. Chiar dacă astăzi istoricii separă executarea liderilor protestanți de masacrul popular, încă se dezbate asupra gradului de responsabilitate al familiei regale. Provocarea constă în a cunoaște nivelul implicării sau inacțiunii lor în organizarea masacrului.
Noaptea Sfântului Bartolomeu () [Corola-website/Science/308555_a_309884]
-
în valoare de 250 000 euro. În 1999, Nicolae Guță a cunoscut-o pe cântăreață Sorina Șerban. Până la începutul anului 2005, cei doi au fost amanți, Guță refuzând căsătoria. Soarta relației cântărețului cu Mariana este descrisă diferit în presă. Astfel, publicația "Ziarul" afirma în 2005 că Guță nu vrea să renunțe la Mariana. Dimpotrivă, cotidianul "Libertatea" consideră că relația cântărețului cu Mariana se încheiase în 1999. În 2006, cântărețul a cunoscut-o pe Narcisa, originară din Focșani, care a dat naștere
Nicolae Guță () [Corola-website/Science/308540_a_309869]
-
Internațional Orthodox Christian Charities (IOCC) - Organizația Internațională pentru Caritate Creștin Ortodoxă), Biroul de Asistență Socială din cadrul acestei episcopii. A fost delegat de Patriarhia Română să participe la numeroase simpozioane, conferințe și congrese internaționale, a publicat studii și articole teologice în publicațiile bisericești. La Episcopia Husilor s-a ocupat de organizarea Sectorului diaconal-caritativ, organizând cu ajutorul mai multor asociații similare, din vestul Europei, Biroul de Asistență Socială din cadrul Episcopiei Husilor. Astfel, prin intermediul Mănăstirii Plankstetten din Germania a dotat cu saltele, pături, aparatură medicală
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]