215,260 matches
-
1887, Chiperceni, Orhei - d. 1921, Step-Soci, Orhei a fost un poet și publicist român basarabean, deputat în Sfatul Țării, a votat pentru reunificarea Basarabiei cu România la 27 martie 1918. A debutat cu versuri în [[1906] în ]ziarul [[Basarabia]], prima publicație de limba română apărută în Basarabia ocupată de Rusia țaristă, a colaborat cu versuri și articole la revista [[Cuvânt moldovenesc]]. În 1916 publică prima culegere de versuri [[Poezii moldovenești]], iar trei ani mai târziu îi apare a doua și ultima
Tudose Roman () [Corola-website/Science/307657_a_308986]
-
și pentru poporul nostru” (1892), un curs practic despre pomicultură (1889, 1904). A predat Academiei Române 21 de volume în manuscris, o comisie urmând să trieze materialul în vederea publicării, dar cea mai mare parte va ramâne inedită. A fost redactor la publicațiile: „Cărțile săteanului român” (Blaj, 1886), „Dreptatea” (Timișoara, 1893-1894), „Deșteptarea” (Cernăuți, 1897) „Revista ilustrată” (Reteag, Șoimuș, 1898-1899), „Tribuna” și „Foaia poporului” (Sibiu, 1899-1901), „Gazeta de duminecă” (Șimleu, 1904-1905), tipărind și o parte din textele sale folclorice. A desfășurat și o intensă
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
Geoană și președintele în exercițiu Traian Băsescu, ultimul câștigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale, dar Curtea Constituțională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor. Publicația germană "Handelsblatt" sub titlul " Fondul Monetar Internațional privește fascinat la alegerile din România" subliniază importanța alegerilor din 22 noiembrie deoarece FMI va acorda României următoarea tranșă a împrumutului doar în condiții de stabilitate politică. Alt cotidian german, "Tagesspiegel", comentează " La
Alegeri prezidențiale în România, 2009 () [Corola-website/Science/307649_a_308978]
-
12 candidați, unul mai lipsit de credibilitate decât celălalt". "Vocea Americii" titrează „Prezidențialele din România, umbrite de criza politică“. "Financial Times" comentează „viitorul președinte al țării va avea o influență redusă asupra politicilor financiare atât de necesare țării." Jurnaliștii de la publicația austriacă "Wiener Zeitung" notează că "După săptămâni întregi de paralizie politică, scrutinul aduce o clarificare a raporturilor de forțe și un impuls decisiv pentru formarea noului guvern." Conform exit-poll-urilor de la ora 19 (publicate la ora 21:00) și care nu
Alegeri prezidențiale în România, 2009 () [Corola-website/Science/307649_a_308978]
-
mai diverse: pictor la Întreprinderea de confecții Dorohoi, profesor la Liceul « Grigore Ghica Voievod) din Dorohoi (1979-1988), director al Casei de Cultură din aceeași localitate (1988), redactor, redactor-șef și director al cotidianului « Gazeta de Botoșani »(1988-1997),director editor al publicației proprii “Fotoreporter “(1990), redactor-șef, director și inițiator al revistei de cultură botoșănene “Colloquium” (1997-1998). Din septembrie 1998 este profesor-expert la Casa Corpului Didactic și profesor de științe socio-umane la Seminarul Teologic « Sf. Gheorghe din Botoșani. Înființează și conduce revista
Augustin Eden () [Corola-website/Science/307681_a_309010]
-
Șiugariu”, 1999; ● Premiul pentru roman al revistei Tomis și al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor, Sculptorul, 2001; ● Premiul pentru poezie al revistei Antares, 2003; ● Premiul pentru roman al revistei "Convorbiri literare", Noaptea străinului, 2004; ● Premiul „Autorul anului”, decernat de Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România, 2007; ● Premiul pentru roman al revistei Poesis, Casa din întuneric, 2008; ● Premiul „Opera Omnia pentru poezie”, Festivalului româno-canadian „Roland Gasparic”, 2009 În volume (selectiv): - Sorin Alexandrescu, în „Une anthologie de la poésie moldave”, ediție bilingvă, versiune
Aura Christi () [Corola-website/Science/307701_a_309030]
-
revoluției, în Iași, apoi își petrece mare parte a anilor 1850 în Franța, luându-și bacalaureatul în luna august 1856, iar mai apoi, studiază literele la Sorbona. Debutul literar are loc în anul 1850 cu fabula "Zimbrul și vulpea" în publicația "Zimbrul", iar în anul următor publică o broșură cu o nuveletă prelucrată după o anectodă franceză, "Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun". Mai scrie, în 1852, în calendarul apărut la tipografia "Buciumul român" și, apreciat de Mihail Kogălniceanu
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
Țara Românească și Moldova, unde se împrietenește cu C. A. Rosetti. și devine unul dintre cei trei secretari ai cancelariei de propagandă unionistă sub președinția lui Iosafat Snagoveanul. Începe redactarea gazetei "Opiniunea", alături de C. A. Rosetti, susținând aici și în publicații de limbă franceză legimitatea emancipării sociale și politice ale românilor, necesitatea Unirii. La 23 de ani nota în articolul " Situațiunea", publicat în revista "Opiniunea", redactată de el la Paris în 1857, sintetizând ideile dezbătute de la cronicari la corifeii școlii ardelene
V. A. Urechia () [Corola-website/Science/307726_a_309055]
-
Campaniei Caucaziene, în primul război mondial. Trebizonda a fost capturat de către armata rusă, aflată sub comanda Marelui Duce Nicolae, în aprilie 1916. După Tratatul de la Sèvres și apoi în urma Tratatului de la Lausanne, Trebizonda revine Turciei. După primul război mondial, în publicațiile europene începe din ce în ce mai mult să fie adoptate denumirile turcești pentru orașele aflate pe teritoriul Turciei, în pofida celor tradiționale grecești sau romane, astfel Trebizonda devine cunoscut ca Trabzon. În timpul celui de al doilea război mondial, activitatea navală a fost limitată, datorită
Trabzon () [Corola-website/Science/307756_a_309085]
-
suedeză. Totuși, redactorii allmusic nu au fost de acord cu această afirmație, spunand ca vocea Petrei este decentă și caldă câteodată însă versurile sale sunt banale și September nu are acea personalitate marcanta de care dă dovadă Robyn. Totuși, aceeași publicație online avea să-i aducă aprecieri interpretei, comparându-i muzică cu cea a renumitei Kylie Minogue. Conform site-ului Scandipop, principalele atuuri ale Petrei Marklund sunt individualitatea vocii sale și folosirea sintetizatoarelor și a instrumentelor cu coarde în vederea creări unui
September () [Corola-website/Science/307758_a_309087]
-
comparându-i muzică cu cea a renumitei Kylie Minogue. Conform site-ului Scandipop, principalele atuuri ale Petrei Marklund sunt individualitatea vocii sale și folosirea sintetizatoarelor și a instrumentelor cu coarde în vederea creări unui stil muzical propriu, inconfundabil. Mai mult, editorii publicației sunt de părere că refrenele puternice constituie un element caracteristic muzicii semnate September, iar Petra Marklund a fost aclamata pentru abilitatea să de a cânta piese dance folosindu-se doar de o formație și un DJ. Într-o recenzie oferită
September () [Corola-website/Science/307758_a_309087]
-
ș.a. Susține rubrici permanente în revistele "„Limba Română”, „Flux”, „Moldova”, „Noi”" și "„Florile dalbe”". În cadrul revistei "“Noi”", la fiecare trei ani, a pregătit pentru tipar și a prefațat antologii poetice cuprinzînd cele mai bune lucrări ale cititorilor apărute în paginile publicației: "„Dragoste amară”" (1995), "„Buletin de identitate”" (1998), "„Pasărea de cafea”" (2001), "„Catargele luminii”" (2004), "„Sufletul, ca varul nestins”" (2007) și "„Alb-negru asimetric”" (2010). Colaborator la Centrul de Calcul al U.S.M. (1977 - 1991); secretar de redacție la revistele "„Limba Română”" (1991
Leo Bordeianu () [Corola-website/Science/307770_a_309099]
-
Ia din ce în ce mai des cuvântul la Europa Liberă. După revoluție se întoarce de mai multe ori în țară, pentru a sprijini activ, prin prezența sa și printr-o serie de conferințe, creația științifică românească. Contribuie cu lucrări, articole și interviuri la publicații din țară. În decembrie 2000, președintele Emil Constantinescu îi conferă "Ordinul național 'Pentru Merit' în grad de Comandor", ca o recunoaștere a meritelor sale pe tărâmul științei și serviciilor aduse țării. În ultimii ani a trăit mai retras, vârsta și
Cicerone Poghirc () [Corola-website/Science/307767_a_309096]
-
o ușoară înclinare de a favoriza indirect PCRM. În ceea ce privește presa scrisă, situația este asemănătoare: "Flux"-ul a favorizat PPCD-ul, "Moldavskie vedomosti" - PPR, "Săptămîna" - AMN, iar "Jurnal de Chișinău" a publicat un material favorizant pentru Vladimir Filat, candidatul PDM. Câteva publicații private - "Săptămîna", "Observatorul de Nord" (Soroca), "Unghiul" (Ungheni) și "SP" (Bălți) au redus volumul materialelor critice la adresa puterii, mărind în schimb spațiul dedicat publicității electorale. Concluzia generală a „Coaliției 2007”, o alianță de organizații neguvernamentale care au monitorizat alegerile locale
Alegeri locale în Republica Moldova, 2007 () [Corola-website/Science/307772_a_309101]
-
la Vila Sfetea de la Tismana. Fundația oferă sprijin logistic, de natură informatică, executând situl „Semănătorul”. Primele pagini definesc conceptul dar redacția de la Tismana, în lipsa unor redactori de specialitate, se limitează pe site-ul Semănătorul, la oferirea de informații despre rețeaua publicațiilor ARP - Asociația Română pentru Patrimoniu. <br> În anul următor, datorită numeroaselor scrieri - ce depășeau ca întindere textul unui articol - și care veneau la redacția de la București a publicațiilor ARP, se înființează „Editura Semănătorul - Editura online” cu un site nou la
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
se limitează pe site-ul Semănătorul, la oferirea de informații despre rețeaua publicațiilor ARP - Asociația Română pentru Patrimoniu. <br> În anul următor, datorită numeroaselor scrieri - ce depășeau ca întindere textul unui articol - și care veneau la redacția de la București a publicațiilor ARP, se înființează „Editura Semănătorul - Editura online” cu un site nou la aceea vreme, azi închis de ARP dar preluat de redacția de la Tismana . Scopul era următorul: Pentru a sprijini pe autorii cu mai putină trecere în jungla editorială de
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
publică fără link-uri și pe site-ul Scribd Proiectul demarat de "Fundația Tismana" împreună cu ARP - Asociația Română pentru Patrimoniu a funcționat până când, la exact trei ani de la decesul președintelui Artur Silvestri, ARP a suspendat unilateral toate site-urile și publicațiile sale începând cu 1 dec. 2011, probabil din lipsă de fonduri sau din cutumă bisericească terminându-se doliul propus de preot. Activitatea editorială pe care o desfășura redacția de la Tismana sub sigla "Fundația Tismana" a încetat, spre dezamăgirea a circa
Sămănătorul () [Corola-website/Science/307761_a_309090]
-
revistei nou apărute ""Il Leonardo"", cu puncte de referință în filosofia lui Friedrich Nietzsche și antroposofia lui Rudolf Steiner, având ca obiectiv lichidarea culturii academice italiene. În același timp, lucrează ca redactor al revistei ""Il Regno"", condusă de Enrico Corradini, publicație de netă orientare naționalistă. Debutează ca scriitor cu un ciclu de "povestiri metafizice", printre care "Il tragico quotidiano" (1903) și "Il pilota cieco" (1907). În 1907 publică prima sa carte în domeniul filosofiei, ""Il crepusculo dei filosofi"", în care combate
Giovanni Papini () [Corola-website/Science/306493_a_307822]
-
și valorificarea teatrului românesc primește în anul 1987 din partea Biroului Secției de Critică Teatrală A.T.M. Aproape patru decenii activează în presa culturală, atât la Radio, cât și în Televiziune, în calitate de istoric de teatru. Cele mai multe colaborări le are la publicațiile „Teatrul”, „Rampa”, „Amfiteatru”, „Viața Studențească”, „Steagul roșu”, „Argeș”, „Azi cultural”, „ABC”. Articolele din revista „Teatrul” cuprind contribuții istoriografice (35), note (149), documente (46), aniversări (29), recenzii (22), interviuri (11), portrete (12), cronică dramatică (41), reportaje și anchete (15), eseuri (49
Ionuț Niculescu () [Corola-website/Science/306502_a_307831]
-
Ion Mitican, împreună cu un grup de specialiști de la Regionala CFR Iași. În paralel cu activitatea profesională, desfășurată la CFR, până în februarie 1994, când a ieșit la pensie, Ion Mitican și-a dedicat jumătate din viață cercetării istoriei Iașilor. Cercetând vechi publicații și documente din biblioteci și Arhivele Statului, a scos la iveală informații și amănunte puțin cunoscute despre trecutul orașului și personalitățile care l-au însuflețit. Astfel, între anii 1983-1989, pe când orașul trăia iureșul sistematizării, inginerul radio-telefonist Ion Mitican a început
Ion Mitican () [Corola-website/Science/306569_a_307898]
-
editează primul număr al revistei "Spitalul", o revistă de comunicări științifice cu apariție lunară și distribuție pe bază de abonament. . La 26 martie 1881 Academia Română, prin adresa nr. 175, ia sub patronajul său și îi oferă câte una din toate publicațiile sale periodice. În 1896 (la 21 de ani după înființare) Societății i-a fost conferit titlul de Persoană Morală și Juridică prin lege votată de Parlamentul României și promulgată de Regele Carol I, ca semn de aprobare și apreciere a
Societatea Studenților în Medicină din București () [Corola-website/Science/306594_a_307923]
-
și anticariate. La Cluj erau publicate mai mult de 140 de reviste și de ziare, ca Patria, Gazeta Ardealului, Voința, Înfrățirea, Tribuna, Biruința, România Nouă, Națiunea, Gândirea, Țara Noastră, Gând Românesc, Gazeta Ilustrată ș.a. Printre cei care lucaru la aceste publicații se numărau Ion Agârbiceanu, Cezar Petrescu, Octavian Goga, Isaia Tolan, Gib Mihăiescu, Al. Hodoș, Jack Paleologu, Ionel Cheregi. În 1938 este înființat Ținutul Someș. Orașul Cluj va fi numit reședință de ținut. Ținutul includea 7 județe (Bihor, Cluj, Maramureș, Satu Mare
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
Societății de Medici și Naturaliști din Iași, în 1847 membru al Societății literare din București, iar în 1871 membru al Academiei Române. a înființat revista de medicină "Higiena și școala", publicată inițial la Timișoara (1876-1877) apoi la Gherla (1878-1880). În această publicație, el aborda problemele de educație, creșterea prestigiului învățătorilor, popularizarea noilor descoperiri din lumea științei. S-a stins din viață la 3 iulie 1881, la Timișoara.
Pavel Vasici-Ungureanu () [Corola-website/Science/306659_a_307988]
-
laboratoare de Zootehnie cu ferme didactice și un atelier de material didactic, în care se confecționau mulaje și instrumentar zootehnic. Rezultatele activității științifice îl situează în poziția de fondator al științei zootehnice în Moldova. În 1920, Agricola Cardaș a înființat publicația de popularizare "Foaia Plugarilor", care a apărut, cu întreruperi impuse de împrejurări, până în 1940. Ca o recunoaștere oficială a meritelor sale științifice, în anul 1940 a fost ales membru al "Academiei de Științe a României", și funcția de vicepreședinte al
Agricola Cardaș () [Corola-website/Science/306672_a_308001]
-
time" a fost certificat de 14 ori cu disc de platină (echivalentul Diamant - 14 milioane de exemplare livrate) de către Asociația Industriei Muzicale Americane. Recenziile cu privire la calitatea pieselor s-au arătat mixte: Allmusic i-a acordat patru stele din cinci, pe când publicații precum revista Rolling Stone și NME au acordat două stele din cinci, respectiv o stea din zece, nefiind impresionate de muzica artistei. Aceeași revistă Rolling Stone, își promovează numele prin intermediul pozei cu Britney de pe coperta ediției din luna aprilie 1999
Britney Spears () [Corola-website/Science/306654_a_307983]