3,138 matches
-
guvernului un credit de 30 milioane lei pentru înarmarea țării. Adunarea aplaudă, iar a doua zi, după o scurtă discuție, Camera votează creditul cu 99 voturi contra 11. Dar proiectul de lege spunea că creditul e acordat guvernului spre a înarma țara și a-i păstra neutralitatea. Mihail Kogălniceanu declarase, întocmai ca și Carp, cum că, în caz de război între Austria și Rusia, România nu poate rămâne neutră. Deși situația externă era cam turbure, totuși nu era atât de primejdioasă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
jos în clipa când văzu pe Fleva și greși lovitura la o distanță foarte scurtă. Emoțiunea îi tremurase brațul. În Cameră, agitația a cuprins pe toată lumea. Membrii Parchetului, prefectul poliției, comandantul pieței fură chemați grabnic. Mulți din deputații opoziției veniseră înarmați cu revolvere, spre a se apăra în caz că vor fi atacați de bătăuși. Faptul e cunoscut de poliție, iar procurorul anunță că va proceda la percheziția corporală. Tache Ionescu, Alexandru Djuvara și alții trec revolverele soțiilor, care se aflau în tribuna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
11876, 28 noiembrie 1922, p. 1.) Pagina 68 Urmează: Imediat ca fulgerul se răspândește în tot orașul zgomotul atentatului. O agitație grozavă coprinde toate cercurile politice, presa guvernului atacă opoziția cu furie, ziarul Epoca este acuzat, în special, că a înarmat brațul asasinului. (Id., ibid., foiletonul XLVI, AD., nr. 11 890, 10 decembrie 1922, p. 2.) Pagina 69 Urmează: ...lipit cu otelul Athénée Palace. (Id., ibid., foiletonul XLVII, AD., nr. 11897, 17 de cembrie 1922, p. 1.) Pagina 70 Urmează: Din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ai independenței noastre, pe Levsky, Benkovsky, Hadji-Dumitru, Karagea, Volov, adică întregul șir al martirilor noștri, căzuți apoi pe câmpul sfintei lupte, morți în ștreang și prin temnițele turcești. Dar cu aceasta nu se isprăvește mărinimia poporului român. Din România ieșeau înarmați iunacii noștri, acești eroi ai libertății: Toțiu și Panaiot la 1866, Hadji-Dumitru la 1868, Botev la 1876 și alții. Satul Petrușani, Oltenița, Bechet și Giurgiu au văzut fâlfâind drapelul poporului bulgar, când îl duceam pe câmpul de bătaie. Ați văzut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în lacrimi la un concert al școlii în care lua parte cel mai mic copil al său. Istoricul tulburării Dl D. lucra ca paznic de noapte, cînd a avut loc un jaf armat. Trei bărbați mascați au intrat în clădire, înarmați cu carabine cu țeava scurtă. A fost lovit în cap (dar nu și-a pierdut cunoștința), iar apoi a fost legat de un scaun, i-au pus căluș, l-au legat la ochi și l-au amenințat în mod repetat
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
a trimis ucenicii să predice despre împărăția lui Dumnezeu, Le-a spus: «Nu luați cu voi nici aur, nici argint, nici bani la brâu» (Mt 10,9). Când a văzut templul profanat de traficanți, El, blândețea în persoană, s-a înarmat cu un bici și a răsturnat tarabele schimbătorilor de bani. Poate că în vocea lui Petru se afla trista amintire a celor 30 de arginți ai lui Iuda trădătorul. 75. Bucuria sfântului Paul că nu a fost pentru nimeni o
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Senat, cel dintâi care a luat cuvântul spre a dezaproba atentatul a fost generalul I.Em. Florescu. Aceste protestări ereau impuse de împrejurări, fiindcă ziarele liberale, în explozia indignării lor, acuzau partidele de opoziție că, prin violențele scrisului lor, au înarmat brațul asasinului. Atentatul avu darul de a face să dispară ziarul Democrația națională al lui Beizade Grigore Sturdza. Beizadeaua a trimis o telegramă unui domn Hrisoscoleu la București, care-i era partizan și om de încredere, anunțându-l că desființează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
părțile asupra lor. Dar nici contrabandiștii nu dormeau. Știind că în noaptea aceea va trebui să treacă o foarte însemnată cantitate de spirt, toată populația din partea locului veghea. La întâiele țipete, au ieșit de prin toate casele bărbați și femei înarmați cu ciomege, cu topoare, cu furci și o luptă crâncenă începu. Rezultatul a fost că doi guarzi comunali au fost stâlciți în bătaie, iar un contrabandist a fost ucis. Bineînțeles că s-au tras și focuri de revolver. După cum era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
urmăresc mai bine gravele evenimente din țara noastră. În județul Prahova, unde societatea "Concordia" avea o mare activitate industrială, se petreceau fapte grave. Într-una din zile, prefectura de la Ploiești a fost luată cu asalt de o bandă de comuniști, înarmată cu drugi de fier, în frunte cu un obscur medic de plasă, devenit comunist peste noapte. Prefectul județului a fost bătut și aruncat în stradă și în locul său s-a instalat, ca prefect, acest proaspăt comunist. De a doua zi
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
capete grosolane, mulți cu fețe asiatice și toți extrem de murdari. Nu o murdărie de drum, o murdărie de praf, ci o murdărie unsuroasă, care se vedea că zăcea pe uniformele lor de multe luni de zile. Erau hoarde de sălbatici, înarmate cu cel mai modern material de război din lume. Furtul ceasurilor era o specialitate sovietică. Nu a fost, cred, ins căruia să nu i se fi furat ceasul de la mînă. Era curent să vezi, la București, cum fiecare soldat rus
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
făcându-se ( în acest sezon) numai pe o poteca îngustă ce șerpuiește cam 2 kilometri pe coasta muntelui care este acoperit de zăpadă, timp de patru luni pe an. Lângă izvoarele termale am văzut câteva persoane, femei și bărbați (cercetători), înarmate cu aparate sofisticate, stând nemișcate și filmând, ore în șir, maimuțele... Cu sufletele încărcate de frumusețe, învăluiți de aerul rece și pur al muntelui, încă sub vraja celor văzute, ne-am reîntors acasă. Asakusa 11 ianuarie 2006 Ninge în Asakusa
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
voi enumera și descrie, pe scurt, templele vizitate în cele două zile cât am stat în Kyoto : Părăsind grădina Hojo, ne îndreptăm spre Templul „Kiyomizu-dera”, dedicat zeiței cu 11 fețe, zeița Kanon. Avizi de cunoaștere și de frumos, ne-am înarmat cu răbdare și ne-am deschis sufletele, pentru a le încărca cu desăvârșita frumusețe din „ bătrâna capitală”... rămasă proaspătă prin pitorescul împrejurimilor, mai ales al grădinilor care m-au impresionat profund. Poarta templului este păzită de doi regi deva (nio
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
Veneția n-ar avea flota gata pregătită... Da, Mărite Domn, dar trimișii ducelui Amadeus au plecat cu buza umflată. Nu i-a mers mai bine nici sta rețului Otto din Schaffhausen... și el a cerut un Împrumut uriaș, chipurile ca să Înarmeze câteva mii de oameni pentru o cruciadă... Nostim e că Sfântul Părinte nu știe nimic. O cruciadă fără știrea papei? Bineînțeles, venețienii l-au lăsat să plece cum a venit... Toată lumea știe cât de „binevoitor“ vă este starețul Otto! Dar
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
colț de lume un ținut Înfloritor, astfel Încât toate capetele Încoronate care vor să poarte război și să Încheie pace să alerge la noi pentru a ne cere sprijinul. Atunci noi vom fi cei care dictează condițiile, atunci ne vom putea Înarma ca să ne putem apăra. Atunci prinții electori vor trebui să ne recunoască, să ia cunoștință de prezența noastră și de puterea noastră. Acesta e drumul spre putere. Un drum podit cu lanuri de grâu, cu mine de argint și cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
rămășag pe mântuirea sufletului meu că e omul nostru. Se ține bine În șa, mi-e teamă că treaba noastră n-o să fie tocmai ușoară. — Cu atât mai bine, murmură bătrânul. Mi-ar fi părut rău să tăbărâm patru bărbați Înarmați pe un moșneag neputincios. Ucigașii Își dezlegară caii și săriră În șa, scoțându-și săbiile, apoi se Îndreptară, fără să facă cel mai mic zgomot, către drumeag, doi de o parte și doi de cealaltă. Simeon scoase repede piatra cea
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
să accepte condițiile noastre! — Nu crezi că mai degrabă arată că ne e teamă? zâmbi Bertold. La Curte se va șopti că cei doi Zähringer se tem și de umbra lor, dacă În timp de pace vin la o Întâlnire Înarmați până-n dinți, ca niște iepuri fricoși? Frate, Îți spun Încă o dată, n-am prea multă Încredere În ei, dar asta e alt ceva. Nu-mi place să mă Întâlnesc cu intriganți și cu slă bănogi. Ce-ar putea face? Să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Conrad trimise alți câțiva slujitori pe care se putea bizui la câțiva dintre vasalii săi cei mai de Încredere: Nikolaus din Hartkirch, Wolfram din March și Hartmut din Zarten, cerându-le să se Înfățișeze a doua zi cât de curând, Înarmați ca pentru bătălie. Apoi se așeză Într-un jilț, meditând și Întocmind planul pentru Întâlnirea de la Molsheim, unde o parte din nobilii Învrăjbiți urmau să-și reînnoiască jurământul de credință, acceptând pentru totdeauna suzeranitatea lui Bertold. Îi vom lua prin
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
totul. și că Bodo trăiește Încă. Iar, dacă nu vine, atunci e clar că e un trădător. Oricum noi suntem pregătiți.“ Meticulos ca de obicei, Conrad pregăti totul pentru a doua zi. Cei patru ministeriali credincioși se Înfățișară la timp, Înarmați până-n dinți, așa cum li se poruncise. Îl cunoșteau prea bine pe tânărul lor stăpân.... Acesta se arătă mulțumit, le destăinui unele lucruri, le spuse ce aveau de făcut și, către seară, o luă iar pe calea ascunsă pe care mersese
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
gazda se străduise din răsputeri să facă curat. Laița era așter nută cu fân proaspăt și Conrad se așeză oftând ușor. — Spune-i măritului domn ce ai văzut, i se adresă Johannes gazdei. — Azi-dimineață a sosit o ceată de cavaleri Înarmați până-n dinți. Aveau săbii și sulițe, ca și cum s-ar fi pregătit de bătălie. S-au năpustit În casă și mi-au cerut vin fiert. După ce-au băut toată bărdaca de vin pe care mi-o adusese o rudă de-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu ei. Ori o să atârne În furci, ori Îi isprăvim acum, pe dată. Toți sunt trădători și le slujesc ucigașilor și trădătorilor, așa că judecata lor va fi scurtă. Apoi, dintr-odată, izbucniră chiote de război. Facle se aprinseră și oșteni Înarmați până În dinți răsăriră de peste tot. Tânărul prinț Împreună cu ai săi traseră săbiile și se aruncară În luptă. Erau luptători Încercați și armele lor do borau totul În jur. Dar dușmanii erau numeroși. Mereu răsă reau alții, ca din pământ, și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o asemenea clădire, (având în vedere poziția autorităților timpului față de religie), s-a putut construi în timpul lui Ceaușescu. Ca mai toate lăcașurile de cult catolice, impresionează prin modernism, dimensiuni și, de ce nu, prin bun gust și bogăție. Văzându-mă înarmat cu aparate, un bătrânel mi-a sugerat să fotografiez mănăstirea de maici și o capelă din cimitir. I-am mulțumit, dar aveam alte planuri. Mă zorea vremea închisă, însă în Șcheia, oamenii cărora le cerusem câteva lămuriri s-au arătat
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
formarea unui iaz, amenajat și îngrijit de niște săteni care s-au apropiat de noi când ne așezam la umbră. Erau proprietarii iazului și a unei părți din livadă. Ascultându-i, mi-am amintit poveștile din copilărie despre paznicii livezii, înarmați cu puști cu sare, de care ne păzeam cu mare spaimă, când luam mere sau prune din livada C.A.P.- ului, împreună cu verișoara mea sau influențat de prietenul Ionel. Puțini condamnau faptul ăsta, fiindcă C.A.P. -ul acaparase averile tuturor
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mine au venit mâniile Tale și înfricoșările Tale m-au tulburat. (Psalm 87) Asistam parcă la o luptă înverșunată, surdă și disperată, între două forțe: a binelui și a răului. Ființele umane aflate în vagoanele închise și păzite de militari înarmați cu pistoale-mitralieră se opuneau, refuzau mental să urmeze locomotiva. Era o grevă a materiei cenușii, a rațiunii care nu putea accepta acte ilogice și absurde. Erau fapte refuzate de normele gândirii umane. Era un nonsens. Pufăind și zvâcnind tot mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
sub privirile ocrotitoare ale mamei și ale Sfintei Fecioare Maria, am adormit. Lipitu-s-a sufletul meu de Tine și pe mine m-a sprijinit dreapta Ta. (Psalm 62) În ghereta frânarului de pe platforma din față a vagonului nostru, Neamțul, înarmat cu pistolul-mitralieră, moțăia "vigilent" cu arma între picioare, supraveghind cu strășnicie somnul "dușmanilor poporului" și pacea universală. 12. BUCURII ȘI NECAZURI Viața își urma cursul ei, cu bune și cu rele. În tânăra familie Aciocîrlănoaiei domnea o armonie desăvârșită. Era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
întâmpla ceva și mai rău: să ne despartă și să nu ne mai vedem niciodată! Ne aflam la cheremul unui regim totalitar, ce anulase ideea de personalitate umană, de ființă rațională, conștientă și creatoare. Zăvorâți în bou-vagon, păziți de militari înarmați cu pistoale-mitralieră, eram tratați ca niște sclavi: "victime colaterale" fără importanță, sacrificate pe treptele unui altar păgân și ale unei religii de culoare roșie. Dar Tu, Doamne, unde erai? Cum de nu ne vedeai? Cum de-ai putut răbda o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]