2,835 matches
-
să nupiardă acel „adânc” al lepădării de sine, și să nu ajungă din nou la„suprafața” lumii plină de deșertăciunea ei din cauza neascultăriide Dumnezeu, așa cum era Faraon și oștile lui. Adevărul lui Dum-nezeu ca biruință în Hristos este „arma care încinge” (Ps.90,4) cuputere, la care Mântuitorul cheamă pe cei ce urmează Lui: „să aibămijloacele încinse și făcliile aprinse” (Luca 12, 35) prin „adevărul”Său (Efeseni 6, 14).Puterea Mântuitorului de a certa vânturile și valurile pentru„pacea Sa” este
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și Don”. Sunt de menționat și uzii, populație considerată turcică, din secolele XI XII. Pentru sensul de „legare, unire” și pentru existența lui n se poate vedea pol. węzel „legătură, nod”, lat. ango „a strânge, a presa, a concentra, a încinge”. În extremitatea estică a spațiului indoeuropean, cuvântului vend îi corespunde ind, de unde numele etnic inzi, ca și Indus și India. Există o vastă literatură despre huni ca populație în India (a se vedea articolul Hounas din GE). Nu cred că
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
făină. Din aluatul rezultat se modelează tracta (plăcintele) și se așază într-un coș, la uscat. Când sunt uscate, li se dau forme plate, egale. Apoi, se șterge fiecare plăcintă (tractum) cu un șervet îmbibat în ulei. Între timp, se încinge în vatră vasul de lut în care se vor coace. Se umezește cu apă 1 kg de făină, se frământă bine și se întind două foi subțiri. Se înmoaie în apă brânză de oaie (dulce și proaspătă) și se lasă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se taie felii pe diagonală, iar țelina se taie cubulețe fine. Se tranșează burta în fâșii de 4 cm lungime și 2 mm lățime. Se fierbe timp de 2 ½ ore în apă puțin sărată. Se scurge. Într-o cratiță, se încinge untul și se adaugă legumele, care se călesc iute. Se adaugă burta, usturoiul și, după câteva minute, pasta de roșii. Se călesc rapid, se sting cu bulion și se fierb la foc mic timp de 20 de minute. Se aromatizează
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
după gust smântână PSARI PLAKI (Plachie grecească de pește) Se curăță peștele și se așază întreg într-o tavă pentru cuptor, unsă cu ulei. Se presară din belșug sare, piper negru proaspăt măcinat și zeama unei jumătăți de lămâie. Se încinge uleiul rămas într-o tigaie; se călesc la foc potrivit ceapa și usturoiul pisat, până când ceapa devine moale și sticloasă. Se adaugă roșiile, cu suc cu tot, apoi pătrunjelul, semințele pisate și retsina; se amestecă bine. Se lasă sosul pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sau de coriandru, pisate 6 linguri ulei de măsline sare și piper negru 1 lămâie mare 2 linguri pătrunjel verde tocat 425 g roșii conservate 100 ml retsina (vin alb, sec, aromatizat cu rășină de pin) GÜVEÇ (Ghiveci turcesc) Se încinge cuptorul la 180°C. Se îndepărtează codițele vinetelor, se spală bine. Dacă au formă alungită, se taie în felii de 1 cm lățime; dacă sunt ovale, se taie în sferturi, pe lungime, iar apoi, în bucăți mari. Se pun pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
Se curăță ardeii și se taie în sferturi. Se spală bamele și se curăță; se înmoaie în oțet, ca să se îndepărteze vâscozitățile, apoi se scurg. Se curăță fasolea verde și se taie păstăile în jumătăți. Roșiile se taie felii. Se încinge jumătate din ulei într-o tigaie și se călesc vinetele până capătă o nuanță aurie. Se mută pe o farfurie, fără a le scurge. Se toarnă uleiul rămas într-o tigaie și se călește ceapa până devine sticloasă. Se adaugă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
35-40 de minute, până se frăgezește carnea. Se servește fierbinte. 1 pui 3 roșii potrivite 3 cartofi potriviți 2 cepe potrivite 500 ml apă clocotită 2 lingurițe sare 1 linguriță piper negru ulei KUZU GÜVEÇ (Ghiveci turcesc cu miel) Se încinge cuptorul la 180°C. Se călesc ceapa și usturoiul în unt, într-o cratiță mare. Se adaugă carnea, se călește și ea timp de 15 minute. Se adaugă apa și frunzele de dafin. Se acoperă și se lasă la foc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rănile erau suturate și pansamentul utiliza un produs scămos peste care se folosea o bandă. Arsurile, abcesele, circumciziile, castrările erau tratate profesional. Pentru anesteziile locale se utiliza și gazul carbonic, oțetul și pulberea de marmură. Cauterizările se făceau cu fierul încins la roșu. Pentru cunoașterea medicinei Egiptului Antic, Papirusul Ebers (datat 2000 î.Chr.) rămâne documentul principal. Acest manuscris pare a fi copia unor manuale mult mai vechi, de aici și complexitatea sa. Subliniem că tradiția populară cunoaște din străvechime valoarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sau ar fi putut fi odinioară, scena la Eumenidele lui Eschil. De o parte, era un spațiu în care Furiile dezlănțuite îl căutau pe Oreste, care fugise din calea lor, pe când ele ațipiseră; de cealaltă, era văzut vinovatul, cu fruntea încinsă de o legătură, sărutând picioarele statuii Minervei și implorându-i ajutorul. Aici, Oreste își adresează jelania zeiței; acolo, se agită Furiile; merg, vin, aleargă. În sfârșit una dintre ele exclamă: "Iată urma de sânge pe care paricidul a lăsat-o
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Afară, pe toloacă, în bătătura crâșmei, tineretul joacă sârba de rupe pământul. În picioare doi lăutari smoliți, cu buze groase și vinete ca pruna răscoaptă, unul din scripcă și celălalt din cobză, cântă de-i trec sudorile. În jurul lor flăcăii încing o sârbă îndrăcită, de duduie pământul sub ciubotele lor. Fetele au flori de câmp și pamblicuțe colorate în păr, la gât cu șiraguri de mărgele și la brâu busuioc, floarea dragostei. Toate‟s cu fețele rumene, curat îmbrăcate... cu multă
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
întinsă peste universul redefinit 4 mai 2011 La iarbă verde, cu Nostradamus pe urme era o zi obișnuită nu avea nimic special discuțiile interminabile (despre sfârșitul tuturor lucrurilor) se încheiaseră în coadă de pește toată părțile ieșiseră la iarbă verde încinseseră și un grătar catrenele lui nostradamus dormitau împrăștiate pe fața de masă albă pătată de scrum cineva a strigat chiar și apocalipsa trebuie să aștepte măcar până la desert au râs cu toții priveau către cer cu o oarecare teamă era o
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
la biserica Sf Ioan-Rusul, loc unde se afla moaștele Sfântului. În curtea bisericii era frumos amenajat un mic paraclis. Acolo era icoana Sfântului, toca și cureaua lui. Intrând în acel micuț paraclis îți puneai pe cap toca lui și te încingeai cu cureaua. Cu acestea pe tine îți făceai și o scurtă rugăciune...Apoi îți puneai în sticluțe ulei din candela Sfântului. Acestea erau aduse special pentru pelerini. Toată lumea stătea la rând și în câteva minute te vedeai înăuntru. Fiecare își
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
tău. 2. Atingând pieptul, la inimă, spui a Fiului. Îl așezi în inimă, acolo este locul Domnului Iisus, în inima ta. 3. Atingând umărul drept spui Sf Duh, îl așezi pe umărul tău, acolo este locul Sf Duh și te încingi cu el. 4. Atingând umărul stâng, spunând Amin. În acel moment, când atingi umărul stâng, pleacă îngerul rău că-l arde crucea. Vedeți ce mare însemnătate are Sf Cruce făcând-o corect! Scrie acolo, că numai făcând-o corect beneficiezi
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]
-
care arată cât se poate de serios. — Și ești foarte cinic. De ce? —Am fost preot. Își trecu degetele peste o cicatrice mică de pe fruntea mea, unde mă scrijelise un șrapnel. — Cum ai căpătat asta? mă Întrebă. După slujba de duminică, Încingeam un box În sacristie cu băieții din cor. Îți place să boxezi? am Întrebat-o, aducându-mi aminte de fotografia cu Schmelling de pe pian. — Ador boxul, zise ea. Îmi plac bărbații violenți, cu fizic impunător. Îmi place la nebunie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
pădurii, așa cum ne povestea mămuța, răspunse Ionică. Cei doi băieți se apropiară și o arătare stranie se înfățișă în fața ochilor. Era un bătrân, cam de optzeci de ani, îmbrăcat cu o rasă de călugăr, roasă de trecerea timpului, dar curată, încins cu un curmei de tei, peste mijlocul subțire al trupului, cu picioarele goale, care se apăra, de căldura soarelui, purtând, pe capul pleșuv, un potcap mănăstiresc, vechi de peste o sută de ani. Bună ziua, moșule! dădură binețe cei doi tineri. Bună ziua
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
casei, în timp ce bărbații trăgeau din țigările răsucite cu mâna, privind, cu admirație, la soțiile lor. După masă și vorbărie multă, femeile începură a cânta colinde vechi, iar Fetea, aruncându-și căciula pe cuptor, îl cuprinse, pe după umeri pe vecinul Dimitrie, încingându-se într-un strașnic joc Asta-i rusasca! Ce s-ar mai bucura Costache s-o mai joace, așa cum o juca cu muscalii la Plevna! îngăimă bătrâna, cu ochii în lacrimi. Haideți suratelor la jioc, că demult n-am petrecut
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
Dar ce înseamnă a cunoaște un oraș? Ce i-aș putea eu arăta cuiva care are doar câteva zile la dispoziție pentru a "cunoaște" Bucureștiul? Cum să-i explic că Bucureștiul înseamnă și felul cum tremură, vara, lumina pe tabla încinsă de căldură a acoperișurilor? Sau o ploaie devenind străvezie în Piața Universității? Există orașele în care trăim și cele care ne găzduiesc temporar. Pe acestea le vom vedea aproape totdeauna din stradă. De partea cealaltă, nu există de obicei decât
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
pământului. Există și în oameni ceva din misterul acestui pământ crucificat între soare și ploi. Intrăm în Villahermosa. Oraș pentru pictori impresioniști, parcă. Soarele face ca totul să fie alb și aerul vibratil, ca în orașele mediteraneene. Coborâm pe asfaltul încins de căldura amiezii, uitând zăduful drumului. despre acalmie Prin acalmie, mexicanul se resemnează parcă. Renunță la orice exces. Atunci, pericolul care-l pândește este să devină înțelept. Prea înțelept, se va mira el însuși că s-a dus uneori în
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
desenasem în frize, în clasele mici, și străduindu-mă să-i colorez cu cele mai sclipitoare dintre cele douăzeci și patru de creioane colorate, frumos mirositoare, din trusa mea. Și păduricea de salcâmi părea acum mai largă și mai încîlcită. Cu părul încins de căldură, am traversat câmpul și am ajuns iarăși pe șosea. Ne-am întors spre tabără. Conacul, în încremenirea parcului dinainte, părea de sticlă. Am privit statuia din mijlocul heleșteului: aerul din jurul ei făcea valuri. Bronzul era încins aproape la
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Cu părul încins de căldură, am traversat câmpul și am ajuns iarăși pe șosea. Ne-am întors spre tabără. Conacul, în încremenirea parcului dinainte, părea de sticlă. Am privit statuia din mijlocul heleșteului: aerul din jurul ei făcea valuri. Bronzul era încins aproape la roșu. Azi-noapte am auzit din nou de dedesubt zgomotele unei voluptuoase agonii. De data asta, la apogeu, femeia a strigat răgușit: Victor! Victor! și coincidența asta m-a tulburat mai mult decât toate încolăcirile de trupuri din imaginația
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
drumul prin pădure ca să nu mă tenteze să-l prelungesc. Mi-am închipuit cum se întorcea Trakl, clătinîndu-se, prin pădurea incen- 58 diată. Aveam atâta nevoie de aer proaspăt, de o schimbare a liniștii țiuitoare din camera mea cu soba încinsă pe liniștea atotcuprinzătoare a pădurilor, acea tăcere a locurilor unde nu a călcat picior de om. Peisaj pur, natură pură, indiferentă, împăcată, contopită cu tot ceea ce într-adevăr există. Am trecut podețul de scânduri putrede de peste pârâul secat, cu albia
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
iar în cealaltă avea un pumn de cartofi tăiați, din care picura apă. Lumina crudă, matinală, venea de la fereastra cu perdeluță înnegrită de fum, prin care se vedea un zid mucegăit și o bucată de cer. Mama aruncă în uleiul încins cartofii și deodată o flacără uriașă, roșie-portocalie, însoțită de o explozie teribilă, se ridică până-n tavan. Am închis ușa speriat, cum făceam când eram mic, ca nu cumva să fiu stropit de uleiul încins. Am smuls și lacătul de la a
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
un metru optzeci și unu e și statura lui, stă în picioare, Unde ai pus roșu de sânge? întreabă, și eu îi conduc mâna, ținându-l ușor de antebraț, spre pata groasă de culoare stoarsă pe paletă, iar el își încinge pensula, în lățime ne-a cerut s-o facem atât cât cuprinde deschizătura brațelor sale, Drept, cu picioarele ușor desfăcute, concentrat la mișcările mâinii, eu, poate la un metru depărtare de el, pe lavița de lemn, scriind la masă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
o apuc cu mâinile, vrând din tot sufletul s-o am, ca și cum în clipa aceea de poza femeii goale ar depinde întreaga mea viață, aproape strivind trupul ce se zbate neputincios sub mine, întinzându-mă tot mai mult după poză, încins de luptă și mirosul transpirației amestecat cu alte mirosuri vagi, nedefinite, precum și strigătele aprinse ale celorlalți îmi fac o plăcere netrebnică, strâng tot mai tare trupul ce se zvârcolește aproape anihilat sub brațul meu și zvârcolirea lui mă întărâtă neînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]