4,538 matches
-
scară: ce Dumnezeu făcusem cu viața mea? 23 mai Am trăit toată viața cu infernul conștiinței mele. Lucrul acesta sună, desigur, patetic, dar din nefericire el exprimă o stare de fapt. Fiind melancolic și depresiv, în ciuda exuberanțelor periodice și a unor înclinații ludice evidente., tot ce am încercat să fac, susținut și pe termen lung, mi-a fost bruiat de umori insuportabile. Având pesemne o minte bună, ea nu a reușit niciodată să obțină o continuitate satisfăcătoare datorită "stărilor" care o invadau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pot să duc. Ca să scap de chinul acesta, trebuie să încerc să-mi depășesc obsesiile și, pe cât e posibil, să ajung să mă gândesc altfel la dumneavoastră. În general nu am, pentru femeile cu care mă simt înrudit spiritual, nici o înclinație fizică. Cu dumneavoastră, în schimb, aș vrea să discut despre Lenz aflîndu-ne în pat." Până unde va merge gelozia lui Cioran aflăm cu ocazia celei de a doua vizite pe care Friedgard i-o face la Paris, în 17 iunie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fizică (sinnlich, "senzorial" e cuvântul care revine mereu), iar scrisoarea care urmează după prima întrevedere la Paris este plină de fantasme erotice și stă sub semnul senzualului și al corpului: " Ați fost oarecum îngrozită când v-am vorbit de o înclinație "perversă" pentru corpul dumneavoastră. Pervers nu era cuvântul potrivit; scharf, "extrem de clar", am vrut să spun. Intensitatea stării mele cerea o expresie ne-naturală." (19 aprilie 1981) Cert este că din clipa aceasta Cioran își trăiește iubirea pasional, iar intensitatea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bietului Cioran amplificată de rigoarea codului metafizic: "Așadar, iubite: m-ați azvârlit în nemijlocirea univocă a unei relații trupești, în vreme ce eu năzuiam către ambiguitatea erotică a legăturii "spirituale"." Desigur, se grăbește ea să adauge, acest lucru "nu contrazice decât aparent înclinația noastră de a vedea și înțelege lumea la fel". Scrisoarea se încheie frumos și vexant, trimițând la Holderlin, la Diotima și la alți topoi culturali: ""Cui, dacă nu ție?", numai că atunci când sînteți aici, pot spune: "Fiți bun și nu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
sus, ea nu face decât să pună încă o dată în lumină ceea ce s-ar putea în chip propriu numi (scuzați expresia!) "drama cunoașterii omenești". Interesant este totodată ce se întîmplă când se strâng în jurul aceleiași mese persoane cu formații și înclinații îndeajuns de asemănătoare și de diferite pentru a putea deopotrivă să stea de vorbă și să nu se înțeleagă. Iarăși interesant e cum fiecare crede cu oarecare disperare în "punctul lui de vedere" și încearcă să-l convingă pe celălalt
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dostoievski îl propune în Idiotul: fiecare dintre cei de față le povestește celorlalți lucrul pe care îl consideră cel mai mârșav din viața lui. Cred, dimpotrivă, că fiecare trebuie să-și poarte până la capăt în tăcere povara dup licitaților sale. Înclinația esențială a omului, în măsura în care el poartă și răul în sine, este de a se ascunde până la capăt și de a muri asfixiat în propriul lui păcat. Ceea ce înseamnă deopotrivă: în propria lui remușcare. De ce oare sîntem în așa fel alcătuiți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
uneltelor, a obiectelor de uz gospodăresc, a podoabelor și constructorii de locuințe etc., pe de altă parte. Punctul de pornire al distincției dintre preocupări și al optării pentru practicarea consecventă a unei anumite îndeletniciri a fost determinat, printre altele, de înclinațiile native ale indivizilor. Existența din cele mai vechi timpuri, de când putem vorbi de o activitate productivă umană, a meșteșugurilor și implicit a meșteșugarilor, se poate demonstra prin piese arheologice de vădit rafinament, cât și prin urmele de la locuințele de suprafață
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a meșteșugurilor și implicit a meșteșugarilor, se poate demonstra prin piese arheologice de vădit rafinament, cât și prin urmele de la locuințele de suprafață, ce vorbesc prin ele însele că nu puteau fi realizate decât de către cineva înzestrat cu disponibilități și înclinații creative deosebite, cu priceperi și deprinderi căpătate printr-o experiență mai mult sau mai puțin îndelungată. Faptul că în așezările datând din epoca pietrei și din cele care au urmat imediat descoperim urme materiale și obiecte cu aspecte comune, ca
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din Graz... Nimeni nu e în stare să-mi smulgă din viață Grazul. DOAMNA WURM: Ce soi de artă mai e și arta asta din Graz? HERRMANN: Care va să zică, arta din Graz... din acest loc artistic, asta e, atunci când oamenii cu înclinații artistice, simțămintele lor în orașul plin de simțire... își adună puterile... adică ... când un loc artistic are îndrăzneala unui început unic, care izvorăște din locuitorii prea simțitori ai Grazului. Asta e ca și cum..., ca atunci când domnul Proprietar spune că are nevoie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
doar teoriile realiste în economia politică internațională. Același lucru se poate spune și despre alte concepte centrale ale realismului, cum ar fi puterea, care ocupă un loc central și în alte abordări, de pildă în teoriile dependenței. De asemenea, nici înclinația normativă către scepticism nu îl deosebește: din acest punct de vedere, el s-a văzut depășit, nu cu mult timp în urmă, de către poststructuralism. Ne apropiem cel mai mult de o presupoziție care să ducă la o demarcare a realismului
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și însăși modalitatea de a concepe relațiile externe. Disciplina relațiilor internaționale s-a născut cu această preocupare normativă pentru înțelegerea războiului și a păcii. Așa cum se va arăta ulterior mai în detaliu, idealiștii au găsit cauzele conflictelor armate nu în înclinația inerentă către război a mediului internațional, ci în prăbușirea irațională a potențialei comunități mondiale a națiunilor. Perioada idealistă interbelică a relațiilor internaționale a fost marcată de emergența criticii realiste și a disciplinei relațiilor internaționale, așa cum o cunoaștem de astăzi. Dezbaterea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
judecă politica pe baza unui proiect teoretic anterior, ci pe baza desfășurării și efectelor ei actuale. Analiza și acțiunea politică nu sînt orientate de ceea ce ar trebui să fie lumea, ci de ceea ce este ea. Realismul are astfel o puternică înclinație utilitaristă și empiristă.2 El nu dă atenție posibilelor schimbări ale intereselor actorilor, ci le ia drept constante. Politica trebuie să se adapteze intereselor date, nu să se bazeze pe presupunerea greșită că ele pot fi schimbate. Carr a preluat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
le sînt impuse. Dacă nimeni nu se mai poate baza pe tradiția aristocratică, observatorul luminat trebuie să convingă aceste elite, să promoveze o politică externă care să reflecte și să reproducă cultura diplomatică tradițională. Se creează astfel o tensiune între înclinația analitică a lui Morgenthau și preocuparea sa pentru politică, tensiune care se regăsește la mulți realiști. Pe de o parte, Morgenthau înțelege cultura diplomatică drept un produs al unei tradiții socio-istorice specifice. Ca tradiție, ea este însușită practic. Pe de
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sînt tratate în mod asemănător" (Kissinger 1969: 33). Nici tipul ideologic de conducere, reprezentat de politicienii sovietici, nici conducerea revoluționară a multor națiuni noi nu poate oferi o bază pentru un set de reguli general acceptate. Toate au în comun înclinația către concepții politice pe termen scurt. Asemănător cu o teză elaborată în detaliu de Bertrand de Jouvenel (1972 [1945]), Kissinger consideră că societățile moderne, cu accentul pe care îl pun pe suportul maselor, fie ele democratice, autoritare sau totalitare, consolidează
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vezi cap. 5). Însă doar la sfîrșitul revoluției behavioraliste, aceste probleme au devenit anomalii, adică potențiale amenințări pentru validitatea realismului. S-a scris foarte mult despre iluzia unei dispute între tradiționalism și behavioralism, sau disputa Bull Kaplan. Din moment ce behavioralismul critica înclinația normativă și metodologia tradiționalistă, mai istorică ce prevala în cadrul disciplinei, disputa nu era în primul rînd asupra conținutului, ci asupra metodelor. Poți fi realist și behavior-ralist în același timp, așa cum a arătat clar John Vasquez (1983). Cu toate acestea, behavioralismul
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acel sistem (Strange 1987, 1988b). Strange se referă la o mare varietate de teorii care debusolează, cu mai multă sau mai puțină ușurință, cîmpul alegerilor și, prin urmare, al responsabilităților pentru consecințe. Teoriile din economia internațională, de exemplu, manifestă o înclinație pentru chestiuni de comerț (și pentru protecționism) atunci cînd descriu situația de după criza petrolului, ignorînd importanța banilor și a finanțelor. Unul dintre motive este ideologia neoclasică de la baza lor, care susține piețele financiare necontrolate, chiar dacă ele alocă resurse într-un
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
științei empirice, a fost înlăturat, o dată cu stabilirea dilemei securității ca principal punct de plecare. În noua formulare, violența nu provenea din natura umană, ci din contextul acțiunii umane în domeniul internațional, adică din anarhie. Analiștii realiști nu derivau comportamentul din înclinația umană inerentă spre putere, ci mai degrabă din presiunea, cu efect de socializare, a sferei internaționale. Corelațiile empirice înlocuiau psihicul uman ca temelii ale teoriei realiste. Însă transformarea realismului într-o știință empirică a dus la pierderea viziunii sale specifice
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
este o formă particulară de scepticism. Acest scepticism provine fie de la natura umană, fie de la contextul specific în cadrul căruia se desfășoară politica la scară internațională. Pentru Morgenthau, susținător al primei variante, statul este acea instituție excepțională care ține în frîu înclinația altminteri general umană către putere. Pentru Herz și Waltz, violența internațională nu este un fenomen uman, ci unul social, ce trebuie explicat prin mediul anarhic specific. Dacă definim scepticismul ca opoziție față de toate valorile morale, așa cum face Giesen (1992), am
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
2) urmăresc pacea internațională și își bazează încercarea de a o obține pe o viziune specifică asupra omului ca ființă rațională. În replică, unii realiști din prima perioadă s-au referit de asemenea la fundamentele antropologice, religioase pentru Niebuhr (1941), înclinații psihologice pentru Morgenthau - pentru a contura o viziune opusă asupra a ceea ce e realizabil în politica mondială: anume o simplă ordine a conflictului limitat. De aceea, prima mare dezbatere a avut loc în acest cadru metateoretic. A doua orientare, cea
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pot fi complet îndepărtate din explicații. Ele nu trebuie obligatoriu și în toate situațiile să vicieze argumentarea științifică. Disputa paradigmelor a marcat o trezire a conștiinței de sine în legătură cu aceste opțiuni valorice, conștiință ce ar putea ușura controlul asupra acestei înclinații inevitabile. Dezbaterea metateoretică din ultimul deceniu a îndepărtat în cele din urmă gîndirea normativă de criteriile ce caracterizează orientările teoretice. Aceasta nu vine în contradicție cu faptul că teoriile normative au cunoscut o revenire remarcabilă în ultima vreme. Însă ele
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu cunosc limba rusă, pentru cele ce vor urma mă bazez în principal pe surse secundare din literatura occidentală legată de acest subiect. De aceea, mă aștept ca aceste analogii cu realismul să reflecte nu doar atitudini asemănătoare ci și înclinații conceptuale ale autorilor occidentali la care mă refer, precum și pe ale mele proprii. 1 Într-adevăr, în timpul celui de-al doilea război din Golf, intervenția americană a primit la limită aprobarea Senatului. 1 Este foarte discutabil dacă weberianul Aron ar
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
obiectivă. Cercetătorii se străduiesc să prevină ca valorile lor personale să afecteze cercetările pe care le întreprind. Aceasta nu înseamnă că oamenii de știință nu au valori, pasiuni sau emoții. De aceea aceștia au introdus mijloace de verificare astfel ca înclinațiile personale să nu își găsească loc în corpul cunoștințelor științifice. Știința nu este ușor de folosit, dar reprezintă cel mai eficient mijloc pentru dobândirea de cunoștințe sistematice, verificabile despre lume. Desigur, ea are limite proprii, sunt întrebări la care nu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Datorită acestui lucru, cercetătorul ca ființă umană este adesea implicat emoțional față de ceea ce studiază. Atunci este știința liberă de valori? Da și nu. Da, deoarece metodele de investigație au rolul de al ține pe cercetător la distanță de opinia sau înclinația personală. Nu, pentru că diferitele întrebări și lucruri pe care le alege ca să le studieze sunt bazate pe opinia și înclinația personală. În general, interferența dintre valori și obiectul de cercetare se întâmplă rar și la un nivel scăzut în domeniul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Da și nu. Da, deoarece metodele de investigație au rolul de al ține pe cercetător la distanță de opinia sau înclinația personală. Nu, pentru că diferitele întrebări și lucruri pe care le alege ca să le studieze sunt bazate pe opinia și înclinația personală. În general, interferența dintre valori și obiectul de cercetare se întâmplă rar și la un nivel scăzut în domeniul științelor naturii. Însă, există o controversă considerabilă asupra măsurii în care sociologii și ceilalți oameni din domeniul științelor sociale pot
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în care sociologii și ceilalți oameni din domeniul științelor sociale pot sau ar putea să separe valorile lor personale de cercetările pe care le fac. Dar, așa cum am mai arătat, sociologii încearcă ei înșiși să se elibereze de valori și înclinații personale prin folosirea metodei științifice. Ei sunt capabili să facă acest lucru aproape în aceeași măsură ca cercetătorii din domeniul științelor naturii. Una dintre abordările cele mai realiste a controversei referitoare la eliberarea de valori este cea a lui Alvin
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]