2,323 matches
-
a autorilor excepției pentru săvârșirea infracțiunii de camătă, prevăzută la art. 351 din Codul penal. 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 351 din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât noțiunea de "îndeletnicire" din cuprinsul acestora nu permite stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive ale infracțiunii reglementate. Se arată, în acest sens, că din formularea normei de incriminare a cametei nu reiese frecvența cu care trebuie realizată darea de bani cu dobândă sau
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
acest sens, că din formularea normei de incriminare a cametei nu reiese frecvența cu care trebuie realizată darea de bani cu dobândă sau câte acte materiale trebuie realizate pentru a se putea aprecia că o astfel de activitate constituie o îndeletnicire în sensul textului criticat. Se susține că, pentru aceste motive, dispozițiile art. 351 din Codul penal contravin principiului legalității, care obligă la adoptarea unor norme penale accesibile, clare și previzibile. Se face trimitere la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
penală și pentru cauze cu minori și de familie opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că maniera în care legiuitorul a înțeles să incrimineze infracțiunea de camătă, la art. 351 din Codul penal, prin folosirea noțiunii de "îndeletnicire" nu este de natură a conferi textului legal criticat imprecizie, neclaritate sau lipsă de previzibilitate referitoare la conduita care ar putea cădea sub incidența acestei norme penale. Se susține că din interpretarea textului criticat este ușor de dedus, chiar fără
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
penal este neîntemeiată, iar excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. Cu privire la prevederile art. 351 din Codul penal se arată că acestea sancționează fapta de dare de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată să desfășoare activități de creditare, iar obiectul juridic al acestei infracțiuni îl reprezintă relațiile sociale referitoare la regimul juridic aplicabil activității de creditare, care poate fi desfășurată numai în condițiile prevăzute prin legislația în materie, respectiv
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
de neconstituționalitate. 12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 351 din Codul penal și art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: - Art. 351 din Codul penal: "Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani."; - Art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală: "Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
la un proces echitabil. 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, în ceea ce privește modalitatea de reglementare a infracțiunii de camătă, prevăzută la art. 351 din Codul penal, Curtea constată că aceasta constă în darea de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, ca îndeletnicire. Curtea reține că legiuitorul nu a definit, în mod expres, în cuprinsul legii penale noțiunea de "îndeletnicire", neindicând cu exactitate frecvența actelor materiale pe care aceasta o presupune. Sintagma utilizată de legiuitor, "ca îndeletnicire", califică fapta ca fiind o infracțiune
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
prevăzută la art. 351 din Codul penal, Curtea constată că aceasta constă în darea de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, ca îndeletnicire. Curtea reține că legiuitorul nu a definit, în mod expres, în cuprinsul legii penale noțiunea de "îndeletnicire", neindicând cu exactitate frecvența actelor materiale pe care aceasta o presupune. Sintagma utilizată de legiuitor, "ca îndeletnicire", califică fapta ca fiind o infracțiune de obicei, prin urmare, numărul actelor materiale de dare de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
dobândă, de către o persoană neautorizată, ca îndeletnicire. Curtea reține că legiuitorul nu a definit, în mod expres, în cuprinsul legii penale noțiunea de "îndeletnicire", neindicând cu exactitate frecvența actelor materiale pe care aceasta o presupune. Sintagma utilizată de legiuitor, "ca îndeletnicire", califică fapta ca fiind o infracțiune de obicei, prin urmare, numărul actelor materiale de dare de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, trebuie să fie suficient de mare pentru a denota comiterea acestora în mod frecvent sau constant. Astfel
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
trebuie să fie suficient de mare pentru a denota comiterea acestora în mod frecvent sau constant. Astfel, legiuitorul a lăsat instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei penale o marjă de apreciere cu privire la numărul actelor materiale care conferă acțiunii caracter de îndeletnicire. Această marjă de apreciere este justificată prin particularitățile condițiilor concrete în care este săvârșită fiecare infracțiune de camătă. 15. Distinct de argumentele reținute în doctrină, Curtea constată că incriminarea infracțiunii de camătă, ca infracțiune de obicei, fără a specifica numărul
DECIZIE nr. 82 din 23 februarie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 351 din Codul penal şi art. 16 alin. (1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271793_a_273122]
-
numele moșiei pe care întindeau, de la numele proprietarului, dacă acesta nu corespundea cu al moșiei, de la numele unei personalități marcante a cărei viață, ale cărei calități și activități lăsaseră amintiri trainice în amintirea localnicilor (personalitate laică sau eclesiastică), de la anumite îndeletniciri sau meșteșuguri care dominau preocupările locuitorilor mahalalei, de la unele toponimice anterioare, de la unele evenimente istorice marcante din viața localității sau a mahalalei, precum și de la diverse amintiri sau legende de sorginte laică sau religioasă. În cazul bisericilor sau al mănăstirilor, mahalaua
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
românească de grad mediu, după liceul „Sfântu Sava” din București (1818). Printre cele mai importante licee și colegii se numără: Grupuri școlare, licee teoretice, școli de arte și meserii: Craiova a fost, de-a lungul timpului, un important târg, principala îndeletnicire fiind comerțul, întreaga istorie a orașului fiind marcată de poziția de nod comercial și administrativ. Orașul s-a menținut ca centru comercial în care se tranzacționau: cereale, animale, sare, piei, seu și cervis. Ca urmare a cerințelor mereu crescânde ale
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
Tărgul Vasluiului rămâne o așezare liniștită, peste care au trecut hoardele tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin poezia Peneș Curcanul. Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și pescuitul. În 1939 a apărut un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă. Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când în România s-
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
parte și localitatea Tohanu Vechi. În anul 1968 în componența orașului Zărnești a intrat și localitatea Tohanu Nou. Datorită diversității formelor de relief existente pe teritoriul și în jurul localității, practicarea meseriilor legate de agricultură și creșterea animalelor au fost principalele îndeletniciri ale zărneștenilor până acum nu foarte mulți ani. Procesul de industrializare a localității a început în jurul anilor 1800, cu înființarea manufacturilor, apoi a fabricii de hârtie în 1852 (ulterior „Celuloza”, azi „Celohart — EcoPaper”), fabrica de armament „6 Martie” în anul
Zărnești () [Corola-website/Science/296995_a_298324]
-
din anul 1597 și în jurul căreia a apărut inițial satul Burdujeni. Un alt lăcaș de cult vechi este Biserica Sfânta Treime, ctitorie ortodoxă din 1851, poziționată în centrul actualului cartier. Burdujeni-Sat constituie cea mai rurală zonă a municipiului Suceava, principala îndeletnicire a unei bune părți dintre locuitori fiind agricultura. Zona Gării Burdujeni se întinde la sud de cartierul Cuza Vodă I, către Ițcani, în imediata vecinătate a fostului abator. Principalele străzi sunt Nicolae Iorga și Jean Bart, prin intermediul cărora se realizează
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Moinești și Bacău. Tot în 1840, la Lucăcești a început funcțiunea o pompă de petrol care fora la 150 de metri. Până pe la 1860, principalii exploatatori de țiței fuseseră țăranii liberi, numiți fântânari, băieși sau gropari, denumiri provenind direct din îndeletnicirile lor. După 1860 însă, când exploatarea „aurului negru” a început să necesite capitaluri tot mai importante. Extracția primitivă a petrolului din zonă nu a fost un fapt oarecare, ci a reprezentat la timpul său o activitate economică de mare importanță
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
petrol Drăgășani care aparține grupului OMV și care are ca activitate exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale din zona de sud a județului Vâlcea și din zona de nord a județului Olt. Încă din cele mai vechi timpuri principala îndeletnicire a locuitorilor a fost cultivarea viței de vie. Comerțul cu vin a adus venituri semnificative localnicilor de-a lungul timpului. Prin activitatea intensă defășurată pentru îmbunătățirea producției și descoperirea unor soiuri noi de viță de vie, podgoria Drăgășani a devenit
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
începe să se extindă după un nou plan spre est-sud-est. Cu acest nou aflux de populație, alături de "Cartierul nemțesc", deja constituit în partea vestică a orașului apar alte două noi cartiere: "Moara de foc" și "Tăbăcari", nume care oglindesc vechile îndeletniciri ale celor strămutați de la Cerneți. Noua extindere urbanistică nu mai oglindește rigoarea planului original, inițiată de arhitectul Xavier Villacrose și de inginerul Moritz von Ott. Noua dezvoltare amenința însăși conservarea ruinelor antice a Castrului roman. Datorită acestui fapt, în urma unei
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
și Tisa; produsele agricole (porumb, grâu) erau obținute în schimbul produselor pomicole. Înființarea și dezvoltarea unor centre industriale și miniere precum Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca rezultat apariția de noi îndeletniciri și în rândul carașovenilor. Până la jumătatea secolului XX-lea, carașovenii considerau nedemnă, chiar rușinoasă, practicarea altor îndeletniciri decât păstoritul, pomicultura și agricultura. După 1950, însă, această optică dispare treptat, marea majoritate a carașovenilor apți de muncă, în special bărbații, dar
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
și miniere precum Reșița, Anina, Dognecea, Doman, Bocșa și Oravița în imediata vecinătate a satelor carașovene, au avut ca rezultat apariția de noi îndeletniciri și în rândul carașovenilor. Până la jumătatea secolului XX-lea, carașovenii considerau nedemnă, chiar rușinoasă, practicarea altor îndeletniciri decât păstoritul, pomicultura și agricultura. După 1950, însă, această optică dispare treptat, marea majoritate a carașovenilor apți de muncă, în special bărbații, dar mai târziu și multe femei, se îndreaptă spre uzinele din Reșița, devenind muncitori calificați, maiștri, tehnicieni, ingineri
Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301074_a_302403]
-
austriece și totodată numărului mare de emigranți, țăranii sfârșitului de secol al ХΙХ-lea cu școala, bibliotecă (2000-volume carte) fanfara, cor și o puternică influență a bisericii în viață satului, modelează viața țăranului dornic de cunoaștere să aibă și alte îndeletniciri meșteșugărești fapt ce a dus că în perioada comunistă satul să cunoască o mare pierdere de populație stabilă, astfel la începutul unui nou mileniu aflăm un sat montan turistic cu nostalgia vremurilor de odinioară și tentația de libertate a vizitatorului
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
formează biblioteci de specialitate alcătuite din apariții de carte și colecții din revistele vremii.Un rol important cei doi stupari îl au prin faptul că nu consideră că apicultură este o branșa cu ușile închise pentru tineri, îndemnindu-i spre această îndeletnicire nobilă, asadar la un nou început de secol european media de vârsta a stuparilor din Ilidia este 35 de ani, existind peste 700 familii de albine.Speram deci la un nou secol dulce în Valea Carasului (A.M) Biserică ortodoxă
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
început de mileniu trei, nu mai prezintă același interes din partea localnicilor. Un motiv este faptul că tinerii nu sunt atrași de acest fel de viață, nici măcar temporar. Domeniile principale de activitate care au marcat întreaga evoluție economică a localității sunt: Îndeletnicirile meșteșugărești au existat dintotdeauna la Bozovici, dar în perioada interbelică se ridică la statutul de meserii. Pentru o populație care practica intens agricultura, era nevoie de fierari, rotari, potcovari, cojocari, curelari, opincari, măcelari, croitori. În afară de aceste meserii mai erau la
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
vâlcele, apar de asemenea și soluri nisipoase și în special argiloase mult apreciate pentru prelucrarea vaselor de pământ ( oale, străchini, ulcioare etc.), care a determinat ocupația strămoșeasca de căpetenie a acestor "Pământeni", majoritatea păstrând până aproapede zilele noastre această tradițională îndeletnicire de olari sau cărămidari. Aici și-a făcut apariția pentru prima dată pe meleagurile dâmbovițene tradițională "roată a olarului". La Dragăești există un alt mare proprietar pe nume Generalul Petrescu, care deținea cele mai fertile suprafețe de pământ din vatra
Drăgăești-Pământeni, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301169_a_302498]
-
de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,78%). Pentru 2,2% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,7%). Pentru 2,06% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt agricultura și creșterea animalelor. Deasemenea în zona comunei se află mai multe puncte de extracție a gazelor naturale, un depozit de materiale al firmei ROMGAZ si o stație de uscare a gazelor naturale. Pe teritoriul comunei se
Comuna Finta, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301170_a_302499]
-
Finta. Satul Ibrianu se învecinează la N cu satul Finta ,la S cu satele Cojasca și Hodărăști (aflate la o distanță apreciabilă), la N-E cu satul Frasinu ‚la E cu satul Cornești iar la V cu satul Bilciurești. Principalele îndeletniciri ale locuitorilor sunt agricultură și creșterea animalelor La sfârșitul secolului al XIX lea comună Finta făcea parte din plasa Ialomița a județului Dâmbovița și era formată din satele Finta, Bechinești, Finta Veche și Ibrianu, cu o populație totală de 1209
Ibrianu, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301174_a_302503]