3,465 matches
-
unilaterale a existenței numai în ideal dăruiește îndrăgostitului nu doar orbire metafizică ci și energia creatoare a romantismului visător. Dinspre potențialul unei asemenea imense energii se consolidează posibilitatea dăruirii depline persoanei adorate. Cu acest idol împrumutat de extazele afrodisiace cel îndrăgostit își făurește la marginea inconștienței acel ev atemporal, acel tărâm în care își postulează autodepășirea. Apoi, lăsând uitarea să-l despartă de himera-creație și de propriul statut demiurgic, o redescoperă întru final sub imboldul unei prezențe feminine, prezență care este
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în care își postulează autodepășirea. Apoi, lăsând uitarea să-l despartă de himera-creație și de propriul statut demiurgic, o redescoperă întru final sub imboldul unei prezențe feminine, prezență care este inclusă în basmul său fiind circumscrisă matricei idealului de feminitate. Îndrăgostitul se încrede, așadar, în propriul fantasm pe care nu-l mai recunoaște ca rod al neliniștilor sale erotice. Într-un mod fals, el speră să fie la fel de superior cum ar mai fi putut să fie. De asemenea, ființa feminină de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
el afirmând că își trăiește iubirea ca și cum ar cunoaște-o dintotdeauna. De fapt, este vorba de prototipul, de matricea ideală în raport cu care dimensiunile ontice ale unei prezențe reale feminine compatibile sunt constant adoptate. Acest ideal îl cunoaște atât de bine îndrăgostitul dintru început. Așadar, asistăm la dialectica circulară în care o dimensiune himerică este creată spre a fi apoi uitată și redescoperită ulterior. Cel îndrăgostit se autoiluzionează subminând prezența lui reală în lumea fluctuației cotidiene. Desigur, el nu reușește coborârea propriului
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ale unei prezențe reale feminine compatibile sunt constant adoptate. Acest ideal îl cunoaște atât de bine îndrăgostitul dintru început. Așadar, asistăm la dialectica circulară în care o dimensiune himerică este creată spre a fi apoi uitată și redescoperită ulterior. Cel îndrăgostit se autoiluzionează subminând prezența lui reală în lumea fluctuației cotidiene. Desigur, el nu reușește coborârea propriului fantasm în paradigma terestră a existenței sale, resurecția, metamorfoza ce ar respinge total pragmaticul mundaneității de zi cu zi. În esență, el nu devine
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de eros, înflorește ca oglindire a basmului ce își întârzie mereu sosirea înnoitoare. Această forță reverberantă îngrijorează vigilența societății. Conștientă de incapacitatea sa de a o înțelege și neutraliza, rigoarea socială încadrează în formal unda intensă ce gravitează în jurul celui îndrăgostit. Acest act, denumit în limbajul comun drept instituționalizare permite și justifică realitatea conceptului de familie. Recunoscută ca nucleu al viețuirii în cetate, această unitate ontică concentrează tensiunea iubirii întru eros cel mai adesea direcționând-o gradual spre apariția de noi
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
prospețimea metafizică ce susține premisele unei noi iubiri care va apare, ca și cea dintâi, sub nimbul unei nemuriri aparente. Cel părăsit își vede odată cu îndepărtarea persoanei ce i-a fost dragă și distanțarea de sine a propriei imagini de îndrăgostit ce plutește deasupra deșertăciunilor profane. Suferința sufletului său se dezlănțuie, așadar, nu numai prin conștientizarea arzătoare a realității și adevărului acestor deșertăciuni dar și prin dificultatea teribilă a recunoașterii propriei ființe ca fiind o astfel de palpitantă deșertăciune. Umilința îndurată
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
clinchetul săniilor și noaptea avea ceva atât de straniu și de apăsător ! Ai stat până ai înghețat, dar ea nu a venit după tine și nici n-a trimis pe cineva să te cheme ; erai atât de nefericit și de îndrăgostit ! O flacără orbitoare, albă îți lumina ciudat mintea, îți părea că ești foarte treaz și la un moment dat te-ai gândit ce-ar fi să-ți lipești revolverul de tâmplă și pe urmă să apeși pe trăgaci ? Așa ceva ai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
repede pe stângaciul student ? Cine era ea, de fapt, cărei lumi îi aparținuse, mai înainte, cărei lumi ajunsese să îi aparțină ? Manierele ei erau ireproșabile, ca și dinții, sănătoși și albi... Dar locuința în care el intrase, emoționat ca un îndrăgostit ? Când încă nu ai un trecut sentimental, ci doar un trup tânăr pe care îl chinuiesc visările dezmățate și atracția proastelor obiceiuri, atingi cu o iuțeală fulgerătoare și în cele mai modeste prilejuri insuportabilele tensiuni ale dragostei. Sau, cel puțin
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
ar putea exista un loc, un punct, unde moralitatea pur și simplu dispare, nu există... — Nu poate exista un astfel de loc. Coborau o pantă ierboasă, pe scurtătura care ducea spre vechea cale ferată, un loc numit pe vremuri „poiana îndrăgostiților“, care făcea legătura între islaz și Burkestown. Scurtătura se termina abrupt în partea islazului prin gura zidită a unui tunel, iar înspre partea orașului cobora din ce în ce, până la pasajul de nivel de lângă gară. Continuau să cadă stropi rari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și lipsa de contur definit, pe care Tom le asocia cu fata de care se va îndrăgosti odată și odată. (Chiar în acea seară el și cu Emma ajunseseră la concluzia că nici unul din ei nu fusese vreodată cu adevărat îndrăgostit.) Tom, eroul, se dă în lături, îi oferă fetei libertatea, spațiul și timpul, stăvilind în inima lui teama de a o pierde, împreună cu necesitatea dureroasă de a încerca să o rețină. O dorește, dar numai pentru totdeauna, și de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
acest lucru și nici să plece nu-i venea. Îi încolțise un nou gând care-l mâhnea cumplit: fără îndoială că Dominic Wiggins își închipuise - și avea, să-i spună și Nestei - că el și Anthea se duceau pe „Aleea îndrăgostiților“ ca să facă amor sub un boschet de păducel. Părintele Bernard o pierduse pe Diane, dar îl găsise în schimb pe Bobbie Benning. Se așeză pe bancă, lângă tânărul atât de doborât și-i înconjură umerii cu brațul: — Fiul meu, povestește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
moment atenție domnilor din Gazette (Hattie și Pearl nu văzuseră The Swimmer care apărea în zilele de marți). Dar necesitatea pe a-și înlătura teama că s-ar putea totuși să le creadă, luă la ea forma dorului, dorul unui îndrăgostit, de prezența lui, de asigurarea că își păstra încrederea în ea. Cerea și primea atât de puțin, dorințele ei erau atât de precare. Fără îndoială. Rozanov avea să fie rănit, deprimat, mânios. Asemenea lui Tom, Pearl nu împărtășea iluziile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ideea că poate George o fi căutat refugiu pe islaz și, dacă era așa, avea să-l găsească în preajma Inelului. Ajuns acolo, preotul se împletici prin ierburile înalte, gata să plângă de oboseală și deznădejde, poticnindu-se de perechile de îndrăgostiți ascunși prin iarba netăiată. Începu să se îndoiască de intuiția lui și îl cuprinse teama că George, oriunde s-o fi aflând, nu mai era în viață. Când, în cele din urmă, în marea verde a ierbii peste care începuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
toate popoarele victoria reprezintă un contact cu lumea supranaturală, condensând deplasând și dramatizând într-un fel de muncă, temerile din viața obișnuită. Gândirea magică intră în acțiune în superstițiile din competiții, împrumutând procedeele miraculoase ale visului nocturn și pentru cei îndrăgostiți și pentru cei frustrați, controlul miraculos reapărând prin farmecul pe care și-l acceptă oamenii de acțiune e în relația cu destinul. Dialogul între sportiv și acțiunea motrică reprezintă o formă a iubirii, oferit de sentimentul că lumea se învârte
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
care l-au suferit. Creația lui depășește, pe departe, fără discuție, nivelul unei literaturi marginale, de provincie. Un arhipelag al iubirii - Radu Cârneci: Scrisorile către Dorador. Jurământul Pusă sub semnul cuvintelor din Banchetul lui Platon, în care, invocându-i pe îndrăgostiți, titanul spiritualității antice le înfățișează idealul spre care tind dintotdeauna sufletele încărcate de sentimentul suprem - ...O, îndrăgostiților! Nu cumva ceea ce doriți este să rămâneți pururi împreună, unul alături de celălalt, astfel ca nici noaptea, nici ziua să nu fiți departe unul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Un arhipelag al iubirii - Radu Cârneci: Scrisorile către Dorador. Jurământul Pusă sub semnul cuvintelor din Banchetul lui Platon, în care, invocându-i pe îndrăgostiți, titanul spiritualității antice le înfățișează idealul spre care tind dintotdeauna sufletele încărcate de sentimentul suprem - ...O, îndrăgostiților! Nu cumva ceea ce doriți este să rămâneți pururi împreună, unul alături de celălalt, astfel ca nici noaptea, nici ziua să nu fiți departe unul de altul? Ei bine, dacă aceasta ar fi suprema voastră fericire, aflați că vreau să vă unesc
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
destinatarul, obiectul contemplației, promisiunea Absolutului, proiecția unui ideal de iubire, dincolo de contingent, dincolo de orice atingere impură (Te voi închipui toată numai din miresme: / ca o grădină clătinată de vânt, clătinată / de lumină vei fi, Dorador!), fiindcă, asumându-și atribute biblicpygmalionice, îndrăgostitul are harul de a crea, sub pomul cunoașterii, în același timp, propria damnare, dar și speranța de mântuire (corpul tău, cathedrală în care voi îngenunchea), prin întruchiparea ființei dragi (smulgându-mi coasta, te zămislesc sau: mereu zidindu-te celulă cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
-te celulă cu celulă / piramidă și fagure), osmoză de etern și efemer, într-un cuvânt, Ceamaifrumoasă, Dorador. Proiecție diafană, mai ales olfactivă, alcătuită din miresme, femeia din poemele lui Radu Cârneci, asemenea înaintașelor ei din vremurile biblice, e, pentru cel îndrăgostit, tot ce poate fi mai apropiat de sacru (sintetizând organic fumul de tămâie, mirtul, aloea, nardul: Pletele tămâi răspândi-vor: fum dulce / peste chip, peste ochii uimiți. Umerii / Mirt vor purta și, alunecând din subsuori / aloe albăstrind spre pântec...), principiu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de-a lungul volumului din referirea la elemente ale corporalității, sâni palpitând ca mareele, gură, ochi, plete, coapse, trupul întreg, învins de valul sângelui, cu toate că Dorador este cea fără-de-chip, sugerând caracterul proteic al iubirii, în stare să refacă, prin fiecare îndrăgostit, Geneza: din lut / te-am zămislit, Dorador, chip descântat, încât, în felul acesta, poate accede la veșnicie: Așa te voi fecunda cu veșnicie. Pentru îndrăgostitul-poet, fecundarea este, în primul rând, prin cuvânt, apanajul său, forța sa inalienabilă: Cu un cuvânt
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
beție la margine de timp, populat de fecioare fremătând și copaci cu ale căror trunchiuri se unesc acestea, de șerpi îndrăzneți, într-un spațiu în care perechea care traversează cartea se propune drept doi stâlpi de piatră printre care treceau îndrăgostiții către moarte, fiindcă Eros și Thanatos cutreieră, aproape îngemănați acest univers erotomorf, unde cei doi îndrăgostiți par a reîncarna perechea primordială. Armonia peste care stăpânesc cei doi, cvasiedenică, este însă, fracturată de energii dionisiace, a căror expresie alegorică sunt hergheliile
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
unesc acestea, de șerpi îndrăzneți, într-un spațiu în care perechea care traversează cartea se propune drept doi stâlpi de piatră printre care treceau îndrăgostiții către moarte, fiindcă Eros și Thanatos cutreieră, aproape îngemănați acest univers erotomorf, unde cei doi îndrăgostiți par a reîncarna perechea primordială. Armonia peste care stăpânesc cei doi, cvasiedenică, este însă, fracturată de energii dionisiace, a căror expresie alegorică sunt hergheliile înaripate care fac dragoste alungându se, în timp ce aerul e purpuriu de patimi ademenind / pe neștiutorii de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
cărui ecouri se regăsesc de mai multe ori în carte (Unul în celălalt ne potolim cuvintele / unul în celălalt căutându-ne / unul în celălalt găsindu-ne-nceputul / unul pe altul respirându-ne), pentru ca în Jurământul să se exprime încununarea aspirațiilor îndrăgostitului, în stare să prefacă la nesfârșit ființa dragă și să o zămislească, tot la nesfârșit, astfel că, sub imboldul iubirii, trupul devine transparent de dor, iar iubita cheamă / îndeamnă / promite: intră în mine ca într-o cathedrală de aer, consacrându
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
scufundate / ispite, sporește soarele masculin / spre întunericul feminin. Un poet al dragostei ca Ovidiu Genaru nu putea să nu sublinieze valențele omnipotenței acesteia, între care, în primul rând, harul de a încălca orice graniță: Măruntaiele ard, febra / dezmărginește ființa / celui îndrăgostit. Dacă însă, mai presus de plăsmuirile dragostei, eul simte / crede că i se cuvine o fărâmă / de alte taine și că îi trebuie și tărâmul amăgirilor, pentru el dragostea nu e o iluzie cu toate ale ei, ci o taină
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
poet - acest rezumat de real, în care Lumină este din Ierusalimul sânilor tăi - doar spre a sublinia eternul omenesc, prin referirea la anabasis, Moise, Sapho, Confucius etc., Ultima fisă, de pildă, cuprinzând atâta firesc, atâta trăire simplă, dar profundă, a îndrăgostitului, cel de mereu, care-și imploră iubita, cea de mereu, să-i ofere / îngăduie un semn, un biet cuvânt sau orice: (Alo /nu închide telefonul / te aud cum respiri sacadat cum te inundă paloarea / pentru Dumnezeu răspunde-mi măcar un
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
în orice gest, desfăcut de convențional, redus la trăire pură, făcând abstracție de configurația locului - camere de întâlnire - a căror cheie (aliat sau dușman, laitmotiv, amintind de poezia lui Ion Minulescu) e aruncată la Naiba, pentru a le da posibilitatea îndrăgostiților de a se iubi adânc ca Peștera, având toate atuurile pentru aceasta: Ah și ea era așa de frumoasă și eu nesăbuit de / tânăr. Provincia este fundalul iubirilor lui Ovidiu Genaru, fără ca acest cadru să constituie un impediment de vreun
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]