10,200 matches
-
s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne bosolea [ Bosoleală = călcat mărunt și apăsat pe spate, cu
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
tataie să ne despărțim. -Mă lași fără fată? a întrebat-o supărat pe mami, în ziua când am plecat împreună la București. -Ce să fac, tăticule? Nu vezi că în loc de sărut-mâna, strigă precum țăranii, să trăiești nea Gheorghe! Tataie a înghițit în sec făcându-și de lucru prin grădină mai grăbit ca niciodată, doar la plecare, când și-a șters nasul mai mult decât trebuia, mi-a spus: -Tataie, să fii cuminte, să nu o superi pe mă-ta, că sunteți
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
se plimba prin curte. Când deschideam gura mare și întindeam gâtul să prind lingura plină de dulceață, auzeam pașii ei și ca un făcut, chiar în clipa aceea ușa se deschidea. -V-am prins! țipa la noi. Eu nu ajungeam să înghit, iar tata-mare începea să se uite printre rafturi indiferent. -Închide ușa, îi spunea pe șoptite, „iar am auzit șoarecele chițăind, cred că sunt doi!“ Atunci respiram ușurată și simțeam cum dulceața alunecă pe gât în același timp cu o transpirație
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
a deliberat, punctajul maxim se acordă lui 61A si 59S! Aplauze. Felicitări. Ca premiu, se oferă o pastilă mică, roșie, pastila fericirii. Ooooo! strigau toți impresionați. -Fe-ri-ci-re! Fe-ri-ci-re! aclamau colegii de birou și așteptau extaziați, ca cei doi nominalizați să înghită pastila fericirii! -Nu, am strigat către 61 A, că eu eram 59S. NU! Pastila nu trebuie înghițită! Fericirea noastră nu stă într-o pastilă! -De acord, a zis 61 A. Fericirea trebuie înfăptuită și atunci durează mai mult decât efectul
PASTILA NU TREBUIE ÎNGHIŢITĂ! de SUZANA DEAC în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357246_a_358575]
-
mic al lui Sue. Acțiunea debutează fără evenimente speciale, până în clipa în care Reed descoperă o eroare în calculul vitezei cu care se apropie furtuna cosmică. În câteva minute, evenimentele se precipită. Stația spațială pe care se află expediția este înghițită de nori de radiații cosmice, care provoacă modificări genetice membrilor echipajului. La întoarcerea pe Pământ, efectele nu întârzie să se arate. Reed capătă capacitatea de a-și contorsiona corpul, fiind poreclit „Mr. Fantastic”. Sue devine capabilă să se facă invizibilă
Agenda2005-41-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284312_a_285641]
-
nefericire, în economia românească încă se mai folosesc tehnologii de peste 25-30 de ani, mari consumatoare de energie, de unde și o eficiență energetică foarte redusă. Astfel, pentru a obține un produs cheltuim mulți bani, deoarece pentru a fi realizat, acesta a „înghițit“ prea multă energie (electrică, combustibili lichizi sau solizi). Desigur, într-o situație similară au fost și mai sunt destule state din lume. Există, însă, o categorie de oameni care sunt plătiți pentru a face scenarii cu ce anume se va
Agenda2005-44-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284375_a_285704]
-
și de Anul Nou, inginerul Ilie Birdean din Checea le păstrează într-o dureroasă, dar poate și duioasă amintire. În primul an viscolul le-a distrus casa, apoi i-a murit mama, iar furia Prutului ieșit din matcă le-a înghițit agoniseala. „Noaptea pe care toți oamenii o întâmpină cu bucurie și urări de bine, pentru noi a fost o noapte de coșmar, pe care n-am s-o uit niciodată. Viscolul ne-a spulberat pur și simplu coliba pe care
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
la 18 ani, cel pentru care, mai ales tinerii ajung în stradă, iar următorul, ieșirea din detenție. Și unii și alții se regăsesc în- tr-un mediu în care nu se mai pot orienta din punct de vedere moral. Astfel îi „înghite” strada, unde cei mai mulți urmează să-și facă veacul. La Azilul de noapte „Pater Jordan” ajung zilnic, în medie, 100 de persoane; la ora documentării se aflau de la copii de trei luni și până la o bătrână de 80 de ani, de
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
încet-încet începe să se întrevadă o separare a bazinelor celor două cursuri de apă. Domnul subprefect Zoltan Marossy, care a fost marți, 10 mai, cu domnul László Borbély, ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, cu elicopterul deasupra teritoriului înghițit de ape, ne-a oferit câteva detalii cu privire la situația existentă. Astfel, începe să se distingă o fâșie de teren, cu lățimi cuprinse între 70 cm și 120 cm, care pornește de la Diniaș, pe lângă Sânmartinul Sârbesc, Ivanda, la sud de Ionel
Agenda2005-20-05-in actualitate () [Corola-journal/Journalistic/283692_a_285021]
-
cel mai prețios dar, mă conducea cu ochi rugători, de neuitare... Cât o fi așteptat sărmanul să-i treacă cineva pragul, să-l asculte doar, să-l asculte și nimic mai mult... Nu doresc să mai văd părinți care-și înghit lacrimile căutând justificări, pentru că, da, dragii mei, asta fac ei. Caută justificări care să scuze în fața lumii indolența unor copii care i-au abandonat, care i-au uitat, care găsesc că este inutil, că este pierdere de timp și de
PLEDOARIA NEUITĂRII de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384751_a_386080]
-
pădurile suri în care lupii mai visează/ la vremea începutului,/ nimeni nu-ți mai plânge rănile nevindecate/ nimeni nu le mai oblojeste, cu sfială și dragoste.../ Ca niște câini turbați,/ s-au năpustit asupră-ți/ hulpavi, sfâșiindu-ți sfântul trup/ înghițind dumicați mari din trupul tău de fecioară/ arătându-te cu degetul și spunând:/ vedeți, voi neamuri ale lumii/ o curvă deșucheată, o mașteră/ care-și ucide pruncii și-și devoră bărbații/ Aceasta-i România./ Cuvinte puturoase, slove ce duhnesc a
UN NOU VOLUM SEMNAT DE ION MARIN ALMĂJAN de PETRU VASILE TOMOIAGĂ în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384832_a_386161]
-
Toate Articolele Autorului O lașitate ascunsă cu "măiestrie" în spatele diverselor citate biblice. Ezitarea sistematică, de zor, e bine sau nu-i bine să acceptăm sau să ne revoltam împotriva neprietenilor neamului românesc. Se dă cu pacifismul prin țărâna, astfel se înghit fără a respira mizeriile oferit de cei ce ne conduc spre dezastru național. Sub pretextul mult hăulit: "plătim pentru păcatele noastre” și având în minte sloganul: “la plăcinte înainte, la război înapoi", destui ortodocși s-au transformat în păcătoși, dușmani
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
dintr-o groapă în alta. Tot ce am clădit prin muncă aruncam într-o clipă în câte o groapă ivită pe drum. Mă împiedicam și groapa mă ademenea ca o sirenă. I-aș fi dat și ce nu aveam. Ea înghițea totul, iar eu rămâneam mut în fața neputinței și începeam o nouă construcție pentru o altă posibilă groapă. Ploaia aceea de vară cânta munca zadarnică și greșelile vieții mele. Ce greșeli? Am avut încredere în oameni și de câte ori aveam un petec
ÎMPĂCARE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384870_a_386199]
-
și tot felul de atitudini ciudate, antagoniste, dușmănoase, în care, cel care reușește să ia o „pauză” și să își ascută simțurile, poate percepe insinuarea principiului răului, care, de la începuturile lumii „umblă răcnind ca un leu, căutând pe cine să înghită” (I Pet. 5,8). Din acest motiv, și situația Bisericii (ca ceea ce este chivernisitoare a harului prin care cele șapte Sfinte Taine îi întărește pe credincioși pe calea spre mântuire) devine una cel puțin paradoxală, în sensul că, așa cum spune
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
creaturi ce rătăcesc pe sub cer, în ceasuri fatale, ale dezlănțuitelor pasiuni. Se îndoiau toartele cerului, podul peste râu gemea năpraznic ca o pasăre neagră între fălcile ucigașe ale balaurului de ceață gata de a fi transformat în mii de fărâme Înghițit de furiile vântului, stăpânul furtunii. Referință Bibliografică: STĂPÂNUL FURTUNII / Maria Giurgiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1956, Anul VI, 09 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Giurgiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
STĂPÂNUL FURTUNII de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384915_a_386244]
-
-n chaos!” Și întemnițaseră lumina , eliberând teama Iar întunecimile adânci se împotriveau Să elibereze porumbița cu aripa frântă. Tu iubite atunci te-ai ascuns într-o vrajă Deghizat în dragon și ai înghețat Cu-suflarea-ți de fiară umbrele și întunecimea Ai înghițit într-o sorbire de monstru Întemnițata lumină Inima-porumbiță cu aripa frântă din cursă Ai dărâmat cu o suflare zidurile de umbre Lăsând iubirea să zboare, ai trecut în zborul de fiară Zdrobind înlănțuirea dintre lumi zămislite Din temeri ce limitau
POVESTE DE IUBIRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384941_a_386270]
-
sudoarea după un marș forțat Simți universul în do major pe jos Cărămizi de mizerie pentru templul măre ției umane Cărturarii îți arată cerul înstelat al ra țiunii Ca să realizezi nimicnicia ta cotidiană Și iată omul prăpastia care l-a înghițit pe Dumnezeu Crezi în celălalt ca în tine însuți Cain remixat Admiri cum Statul regulează Patria iar poporul moare de euri politici Atențiune Comanda la mine Pentru Cina cea de Taină culcat Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință
EREZIA LUI MOȘ TEACĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385001_a_386330]
-
Acasa > Poezie > Delectare > APUSUL IUBIRII NOASTRE Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 1976 din 29 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ani apuși în spatele surâsului tău clipe de iubire revărsate în scurse valuri înghițite de adâncuri abisale: pierdută e fericirea noastră în cimitirul elefanților, printre oseminte ruginite degetele-mi strivesc în fărâme clipele de foc ale iubirilor noastre pe mantia însângerată a iernilor trecute se avântă hulpavi, hămesiți corbi cu ghiare și clonțuri înroșite
APUSUL IUBIRII NOASTRE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385049_a_386378]
-
ospătari și bariste ciubuc Artiștilor lefteri și vedetelor scăpătate Ce trec printre mese Le oferi galanton Câte-un drink sau când câștigi o partidă de poker Plătești pentru toți prietenii câte-un rând. Mulți te admiră dar mulți Nu te-nghit fiindcă ești insolent Și nu te lași de false lingușiri amăgit. În sinea ta știi că ești cosiderat deopotrivă înger și demon damnat! Pentru Mitică sărmanul Ce zilnic veghează cu ochii Hămesiți trecătorii La intrare-n metrou -Ești Speranță! Te
OMUL CU MULTE FEȚE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385172_a_386501]
-
Acasă > Stihuri > Imaginație > LEBĂDĂ NEAGRĂ Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pe malul de bazalt așteaptă-o hidra; Se uită ochi în ochi apoi, fatal, Le-nghite noaptea rece de metal. Pe vârful unui munte impozant Se-așază un cocor de diamant, Cu aripi translucide, de oglindă, Și ciocul gata-gata să mă prindă. Sub fagul care doar ce-a desfrunzit M-adun lângă o frunză de granit
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
drumuri albe de hârtie. 20 septembrie 2016, Constantă Sursa foto: #Black #Swan - #Natalie #Shau #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Sub podul de cobalt apare-o vidra,Pe malul de bazalt așteaptă-o hidra;Se uită ochi în ochi apoi, fatal,Le-nghite noaptea rece de metal.Pe vârful unui munte impozantSe-așază un cocor de diamant,Cu aripi translucide, de oglindă,Si ciocul gata-gata să mă prindă.Sub fagul care doar ce-a desfrunzitM-adun lângă o frunză de granit,Din palmă ciugulește câte
LEBĂDA NEAGRĂ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385218_a_386547]
-
vesel mă urma adulmecând neîncetat urme până-ntr-o zi când a trecut pe drum o mașină șoferul era beat la volan și l-a ucis pe Ianoș pe mine m-a rănit grav iar Anis... în mijlocul dezastrului a pierit înghițită de neant. Toate s-au întâmplat din vina unui șofer la volan- beat. De atunci caut necurmat să-mi adun bucățelele lipsă din copilăria mutilată încercând să lipesc cap la cap peticele fericite. În van rătăcesc prin ani colbuiți după
AM AVUT... de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384337_a_385666]
-
nu conta frica din acele clipe, nu conta emoția), am prins încredere iar în mine. Nu totală, dar atâta cât era, mă ajuta să merg înainte. Spun asta pentru că ai pomenit de întreruperea copilei. Nu mi-a fost ușor să înghit prostia, superficialitatea oamenilor. Unii chiar mi-au spus că nu e demn să-ți expui durerea public. O vreme am scris doar pentru mine. S-a întâmplat însă ca odată, în tren, să mi se răstoarne dosarul cu textele scrise
INIŢIERE ÎN INEFABIL, CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE JOCURI NEJUCATE (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384328_a_385657]
-
cu împărăția regelui David. Vale Întunecată era hotarul între cele două împărății, era un ținut al nimănui, complet nelocuit fiind veșnic acoperit de cețuri și întuneric și de mlaștini cu turbe mișcătoare, sub care se ascundeau porțile iadului gata să înghită pe orice călător singuratic ce s-ar fi aventurat să le străbată dincolo de malurile înguste ale râului. Se zvonea că pădurile din mlaștini își aveau sălașul creaturi hidoase cu ochii de foc pe care era mai bine să nu le
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
de pe țărmul îndolielii, Când pentru restul vieții-am fi putut Să ardem rădăcinile greșelii. Dar cine suntem noi să știm ce-i rău? Doar fire de nisip dintr-o clepsidră; Și timpul meu nu este și al tău, Dar îl înghite-n ea aceeași hidră. Eu îți adulmec urma, când nu vrei Să mai rămâi pe puntea unei arce Pe care-am desenat-o sub un tei, Ca vara-n părul nostru să se joace. De-ai ști că-n mine
MI-E ZBORUL PREA TÂRZIU SAU TOAMNĂ-I IAR de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384448_a_385777]