KorAP: Find »[drukola/base=îngrijora & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...84 85 86 ...195 >

4,859 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648

care mi-a omorât tatăl. Mă uit la Hsien Feng și mă gândesc că e un stegar adevărat. Ar putea să stea liniștit și să se bucure de grădină și de festinul oferit de concubine, dar el alege să se îngrijoreze până la impotență. O dorință imperioasă de a-l alina îmi învinge teama. Mă așez în genunchi. Îmi desfac brațele și îl trag la pieptul meu, așa cum ar face o mamă cu un copil. Nu se opune, și îl țin așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
doar de un an. — Asta nu înseamnă că nu i s-au oferit femei încă de când era adolescent. La douăzeci și doi de ani, vârsta pe care o are Hsien Feng, împăratul Tao Kuang avea șaptesprezece copii. Cea ce mă îngrijorează - privește în jur și face un gest pentru a-i concedia pe eunuci - este că Majestatea Sa e impotent. Nu spun asta doar din experiența mea, ci și din cea a doamnelor Li, Mei și Hui. Nu știu cum a fost în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
încolți? Palanchinul începe să se clatine și să se legene. Încerc să rămân nemișcată, dar este imposibil: împăratul Chinei nu e obișnuit să se abțină. Șeful cărăușilor și eunucul-șef Shim încep să discute. Se pare că șeful cărăușilor e îngrijorat pentru siguranța Majestății Sale și vrea să se oprească și să verifice, însă Shim știe exact ce se petrece. Cărăușul și eunucul se ceartă. Îmi cade un pantof. Se rostogolește din palanchin și eunucul-șef Shim îl ridică, ținându-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
de „Pantofii roșii brodați“, un basm vechi despre o pereche de pantofi purtați de o fantomă. Când eram copil, am văzut prezicători care făceau predicții false, distrugând astfel multe vieți. Însă An-te-hai nu vrea să riscăm nimic. Știu că este îngrijorat ca nu cumva acea „ea“ cu soartă nefericită să fiu eu. În următoarele câteva zile, îngrijorarea lui crește. Devine melodramatic pînă la limita prostiei. — Fiecare zi ar putea fi ultima zi a Domniei Voastre, bălmăjește el într-o dimineață. Mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
a spus el. Nu îmi prea pasă că mor, căci aștept cu nerăbdare să fiu eliberat de necazurile mele. Pentru țară nu mai e un secret că sănătatea împăratului este din nou în declin. Chipul lui palid și ochii goi îngrijorează pe toată lumea. De când ne-am mutat înapoi în Orașul Interzis, miniștrilor Curții li s-a poruncit să-și dea raportul cu privire la treburile de stat în dormitorul Majestății Sale. Mi s-a rupt sufletul să-l văd pe Hsien Feng renunțând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
îl aud cum râde. Îmi dau seama că vinul de orez și-a făcut efectul. Rong e mult mai frumoasă, însă mai slabă decât ultima dată când am văzut-o. — Viitorul lui Rong nu e aranjat încă, și asta mă îngrijorează, îmi zice mama cu un oftat. Ea nu a fost la fel de norocoasă ca tine. Nu a primit nici măcar o singură cerere în căsătorie ca lumea, și are peste douăzeci de ani. — E un bărbat la care m-am gândit pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
bine știut de toată lumea că până și prințul Kung se teme de Su Shun. Su Shun conduce treburile statului și ține audiențele în timpul bolii Majestății Sale, el acționează cu din ce în ce mai multă independență față de poruncile împăratului. Puterea lui Su Shun mă îngrijorează și îl consider șiret și capabil de manipulare. Când îl vizitează pe împăratul Hsien Feng, el discută rareori despre chestiuni de stat. În numele grijii față de sănătatea Majestății Sale, îl izolează pe Hsien Feng și își întărește propria poziție. După părerea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
emiterea majorității decretelor. Am devenit și mai sigură pe mine. Prin vocea împăratului, am încurajat criticile și sugestiile venite de la toți guvernatorii. Am avut de câștigat mult de pe urma comentariilor și propunerilor lor. Deși simt împlinire și satisfacție, sunt, de asemenea, îngrijorată de lipsa crescândă de interes a lui Hsien Feng față de munca sa. E greu să nu fiu afectată de pesimismul său tot mai mare. Suferă acum de o groaznică durere fizică și e mai tot timpul deprimat. Când i-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
de o tăcere adâncă și chinuitoare. Nu mai aud târșâitul picioarelor în sandale peste pietrele instabile. În schimb văd, durerea dată de bătături întipărită pe chipurile posomorâte și pline de sudoare. Deși am intrat în ținutul sălbatic, toată lumea e încă îngrijorată în legătură cu posibila urmărire de către barbari. Procesiunea devine din ce în ce mai lungă în fiecare zi, precum un șarpe colorat țipător care se târăște de-a lungul unei cărări înguste. Noaptea sunt ridicate corturi și se aprind focuri de tabără. Oamenii dorm precum o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
scurge printre degete. Îmi escortez în fiecare zi fiul la profesorii săi, și apoi aștept afară până se termină orele. Nuharoo s-a supărat pe mine că nu am încredere în ea, dar eu sunt prea mânioasă ca să mă mai îngrijorez în legătură cu sentimentele ei. Vreau să-l schimb pe Tung Chih înainte de a fi prea târziu. Băiatul însă știe cum să ne joace pe degete, pe Nuharoo și pe mine, ca să ne întărâte una împotriva celeilalte. Știe că nu-i pot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
împiedică, spunând fie că Majestatea Sa doarme, fie că are o întrevedere cu consilierii săi. Mă face să aștept la nesfârșit. Tulburată, mă întorc în apartamentul meu. Nu am nici o îndoială că Shim acționează la ordinele lui Su Shun. Mă îngrijorează că Hsien Feng ar putea să dispară, lăsându-mă fără puterea de a-l ajuta pe Tung Chih. Când An-te-hai îmi raportează că Su Shun a încercat să-l recruteze pentru a mă spiona, intențiile Marelui Consilier îmi devin limpezi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
celălalt vom supraviețui și vom putea avansa. Ne-am legat prin jurământ încă de când aveam doisprezece ani. O muscă de-ar fi în camera împăratului Hsien Feng, Chow Tee mi-ar da de știre. În ultimul timp, Chow Tee e îngrijorat în legătură cu viitorul său după ce împăratul va muri. Dacă va fi destul de norocos să fie cruțat de la a merge cu Majestatea Sa, va avea nevoie să-și găsească un nou stăpân pe care să-l slujească. Știa că această informație este

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Există o cutie oficială care conține testamentul. Totuși, cuvintele sale anulează orice ar fi scris. Mulți oameni cred că finalitatea morții schimbă percepția unei persoane, și de aceea dorințele sale din cutie ar putea să nu fie cele adevărate. Mă îngrijorează însă ceea ce ar putea să facă Su Shun. Cu viclenia sa răutăcioasă, el ar putea să îl manipuleze pe împăratul Hsien Feng în a spune ceea ce nu vrea cu adevărat să spună. Trec câteva ore, și așteptarea continuă. În curte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Shun susține că acționează în numele împăratului Hsien Feng. Prințul, enervat l culme, îl blesteamă: — Cel care crede despre sine că are vântul în spate și lumina lunii în mânecă, nu e decât o păpușă de lemn infestată de căpușe. Mă îngrijorează temperamentul prințului Kung. Dacă îl mânie și mai mult pe Su Shun, acesta ar putea să îl acuze de amestec în executarea testamentului imperial. — E vorba de dreptul meu din naștere, Su Shun! urlă prințul Kung. Su Shun râde. Își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
furie, ea dădea vina pe slujnicele care cărau oglinda, prea obosite ca să o mai țină nemișcată. Îmi era milă de servitoare. Oglinda cât o fereastră era prea mare și prea grea pentru ele. Potrivit iscoadelor, trecătorile mișunau de bandiți. Mă îngrijoram în legătură cu ceea ce ar fi putut să aducă viitorul în ora următoare. Sub acoperirea ploii putea să atace oricine. Deoarece astrologul imperial avea calculate toate datele, nici nu se punea problema să ne oprim, oricât de tare se udau cărăușii. Ploaia

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
lui Nuharoo. E îmbrăcat într-o robă purpurie din bumbac, iar vopseaua de la căciulă i se scurge în șuvițe micuțe pe față. Li Lien-ying și-a învățat meseria de servitor imperial, și este acum aproape la fel de bun ca An-te-hai. Sunt îngrijorată în legătură cu An-te-hai. Prințul Ch’un mi-a spus că este în închisoarea din Peking. Pentru a-și desăvârși înșelăciunea, An-te-hai îl scuipase pe paznic, asigurându-și o pedeapsă și mai aspră: a fost pus într-o celulă cu apă în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939

spre a nu-și desminți latinitatea, erau sau păreau veseli nevoie mare, ca și când ar fi vrut să spună că alții au motivele lor să-și încrețească frunțile, în timp ce noi, le "aranjăm" noi pe toate și n-avem de ce să ne îngrijorăm. Recunosc că filozofia asta nu e lipsită de temei, deși ar trebui puțin reconsiderată. "Aranjarea" asta ne costă, în momentele de răscruce, vieți omenești. Asta nu mai e "aranjament", ci tragedie. Mi se poate răspunde, printr-un eseu filozofic, că

Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631

fi fost singurul care ducea-n spinare toate grijile lumii. O picătură de vin căzută de pe bărbie Îi strâmbă În fel și chip oglindirea din găleată. Se adăpă iarăși Îndelung și cu plescăituri de plăcere. De-acum nu-l mai Îngrijora nimic și se simțea ușor, chiar dacă nu izbutea să se ridice de pe buza șanțului. Ochii Îi străluceau a veselie și nici măcar scârțâitul roților de car și scrâșnetul lor pe pietre nu-l auzea. Ceilalți, În schimb, se pregăteau să-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
la școala de corecție, iar alde tac-tu o să ia câte un an de pușcărie, ca să vă băgați În cap că aici nu e de joacă.” Sergentul părea supărat rău și hotărât să facă tot ce le făgăduise. Scurtul era Îngrijorat mai mult de biciclete și de plasă, iar Blondul era gata să se pună pe bâzâit și să se milogească pentru iertare. Lică se ridică și, ca și cum cei doi uriași n-ar fi fost acolo, se duse către un tufiș

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
buzunare un pachet de cărți de joc cu femei goale, cumpărat cu o sumă uriașă de la niște soldați aduși la munci agricole. Băiatul mai avea puțin și Împlinea treisprezece ani, iar tatăl său, ca un bun părinte, Începuse să se Îngrijoreze. Salvarea Îi venise de la cei doi artiști de circ: marele magician și nevasta lipeau afișe prin sat ca să aducă la cunoștința poporenilor că un spectacol nemaivăzut se va desfășura peste două zile la Căminul cultural. Șoferul făcu ce făcu și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
fizic! - a acuplării cu orice preț. Pe aragaz se Încălzeau Întruna apă, mâncare; țigări, vin și - gest tăcut și delicat - cutiuțe cu balonașe (care trebuie că fuseseră destul de scumpe și de greu de găsit) ne aduceau prietenii mei, care se Îngrijoraseră la un moment dat, văzând că nu mai apărem, și bătuseră cu pumnii În ușă. Apoi, tăcuți, fără să facă glume ori aluzii deșucheate, ne aduceau, din când În când, fără să intre, În pungi ieftine de plastic, cele pomenite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
De la un timp Încolo chiar Îl apuca un fel de bucurie, amestecată cu mulțumire și chiar cu simțirea Îndepărtată a unei Împliniri pe care de multă vreme o căutase. Umflarea pământului de sub sat Înceta să-l sperie ori să-l Îngrijoreze. Zgomotele Îi mângâiau auzul și-l Încredințau că nimic rău nu era pe cale să se Întâmple. Nu apuca, Însă, să se desfete prea mult În fericirea molcomă și senină. Privirile Îi cădeau pe vârful Înfipt În țărână al toiagului și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573

probleme oficiale cu vasalii săi - necum secrete de o asemena natură - așa că nici măcar Oyu nu avea idee unde plecase Kumataro înainte de Anul Nou sau de ce lipsise atât de mult timp. — Oyu, adu-mi haina, te rog, spuse Hanbei. Deși era îngrijorată din pricina lui, Oyu știa că avea să insiste să se dea jos din pat și să-și primească oaspeții, oricât de bolnav ar fi fost. Îi petrecu haina peste umeri. După ce se pieptănă și-și clăti gura, Hanbei trecu în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
în camera de primire, unde Kumataro și ceilalți doi musafiri se așezaseră deja și-l așteptau în liniște. Răspunse la salutările lor cu adâncă emoție: — A, ești nevătămat! Și se așeză, apucând mâinile lui Kanbei. Îmi făcusem griji. — Nu te îngrijora din pricina mea; după cum vezi, sunt bine sănătos, răspunse Kanbei. Mă bucur că ai scăpat. Văd că ți-aum dat emoții. Îmi pare rău. — Oricum, cerul ne-a binecuvântat, ajutându-ne să fim, din nou, împreună Pentru mine, e o reală bucurie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
evadeze. La adăpostul întunericului, au trecut peste meterezele castelului, au luat o bărcuță de la vana șanțului de apărare și au fugit. După ce ascultă toate împrejurările amănunțite ale dificultăților prin care trecuseră, Hanbei se întoarse spre Kumataro și-i spuse: — Eram îngrijorat că te trimisesem într-o misiune imposibilă și mi-am dat seama că aveai doar una sau două din zece șanse de succes. Aici trebuie negreșit să fie mâna cerului. Dar ce s-a întâmplat în zilele următoare? Și cum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]