5,682 matches
-
structura florei și faunei din mediul de viață, prin introducerea intenționată sau involuntară a unor specii noi. Modificarea drastică a mediului din ultima jumătate de secol a dus la o accelerare a pierderii speciilor și la reducerea accentuată a biodiversității. Îngrijorarea față de consecințele acesteia asupra vieții și asupra dezvoltării sociale și economice, a determinat semnarea în cadrul Conferinței Națiunior Unite de la Rio de Janeiro, în anul 1992, a Convenției asupra diversității biologice. Obiectivul central al Convenției este conservarea biodiversității, suportul și garanția
Biodiversitatea şi speciile invazive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Andriev Sorina-Octavia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1196]
-
noul act constituțional, Încălcase drepturile recunoscute ale națiunii române și consacrate pe plan internațional <ref id="31">31 ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 25/1876, f. 1-2. </ref>. În atare Împrejurări, consulul francez la București, Frédéric Debains, Își exprima Îngrijorarea față de atitudinea puțin controlată a Domnitorului În problema independenței, notând că „limbajul său Împotriva Turciei este tot atât de violent ca acela al unui revoluționar. Mirajele Coroanei României - opina În continuare diplomatul francez - Îi Întunecă judecata” <ref id="32"> 32 IRD, vol
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
-și, totodată, speranța că diplomații Întruniți la Berlin vor binevoi „să-i asculte mai Înainte de a delibera asupra intereselor românilor” <ref id="126">126 IRD, vol. IV, doc. nr. 137, p. 351. </ref>. Intuind sensul realităților, Carol I aștepta cu „Îngrijorare și Încordare” deciziile Congresului. „Basarabia - aprecia Domnitorul Într-o epistolă către tatăl său - este un preț de pace foarte comod, care nu costă nimic Puterile Mari și la care Rusia ține mai mult decât la cele mai multe foloase câștigate În ultima
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
de mare fiabilitate. Erau vremuri de avânt și optimism. Se declanșase o revoluție științifică mondială care nu putea ocoli domeniul educației și învățământului. Raționalismul, obiectivismul și, în general, pozitivismul științific păreau victorii absolute ale spiritului omenesc în lupta cu incertitudinile, îngrijorările și sărăcia mileniilor trecute. Acum se anunța o eră de prosperitate și fericire fără limite. Și nicăieri nu se putea observa mai bine acest lucru decât în SUA. America, victorioasă în al doilea război mondial, transformase mitul național de „țară
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de copii care vor atinge maturitatea în secolul XXI. Conotațiile cuprinse în interogație erau grave și revelatoare. Din păcate, soluțiile pe care Rubin a reușit să le adune în manualul său nu erau pe măsura acestei simple, dar profund umane îngrijorări. Nici încercarea similară a lui Harold G. Shane nu a avut mai mult succes. Lucrarea sa Curriculum Change: Toward the 21st Century (1977) avea o țintă explicit futuristă. Autorul se străduia să identifice „trebuințele umane” pentru a schița „curriculumul anilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
postmodernătc "Stenochoria și metamorfozele curriculumului educațional în era postmodernă" Deocamdată, curriculumul educațional nu este o symphonia agreabilă; dimpotrivă, traversează, apelpisit, o sfântă symphoria care l-ar putea obliga să se risipească în detalii nesemnificative și fărâme peideutice fără rost. O îngrijorare stezică și un dinamism debordant alimentează însă cercetările curriculare postmoderne, întreținând credința noastră în principiul suprem al educației - optimismul. Imperiul stăpânit actualmente de gândirea curriculară postmodernă este vast, diform și în continuă expansiune; generat în anii ’80 în inima civilizației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1.2. De la realismul practic la hiperrealitatetc "15.1.2. De la realismul practic la hiperrealitate" Numai gândirea hiperrațională ar putea domina hiperrealitatea. Realismul practic a fost obsesia istoriei și a gândirii moderne. Hiperrealitatea și hiperrealismul au devenit motivele pregnante de îngrijorare în vremurile pe care le trăim. Temeiurile realismului practic au fost științele experimentale și pozitive, în frunte cu fizica newtoniană. Temeiurile hiperrealității și hiperrealismului nu se află doar în performanțele televiziunii și internetului, ci în cataclismele care au lovit temeiurile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Thom ș.a.m.d. Toate acestea sunt frecvent uzitate de postmoderniști pentru a-și susține acel „mod de a gândi altfel” pe care îl folosise și aparatcikul postmodernist Gorbaciov. Cel din urmă folosea expresia rusească novoe mîșlenie, menită să ascundă îngrijorarea sub un voal subțire de optimism. Dar nu ne aflăm în fața unui impas trecător, de natură economică, socială și politică - este vorba despre un cutremur care zguduie însăși realitatea. Temeiurile oferite de știință vreme de câteva secole se clatină amenințător
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și fiul se înțelepțesc, rațiunea își recapătă tronul și lucrurile intră pe făgașul lor. Cei doi combatanți își recunosc reciproc greșelile și meritele și se împacă. Fiul recunoaște că tatăl exercitase asupra sa numai blânda autoritate parentală și își manifestase îngrijorarea cu privire la viitorul și fericirea sa. Tatăl recunoaște că elanurile și eresurile tinerești ale fiului erau menite să răspundă la superlativ așteptărilor părintești cu privire la viitorul amândurora. Totul se sfârșește într-o romantică îmbrățișare ce îi transformă pe cei doi diavoli în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cunoaștere. Dacă știința modernă a dus la apariția a numeroase tehnologii, postmodernismul aruncă o privire îngrijorată asupra efectelor secundare ale acestor tehnologii pentru condiția umană. Ele nu pot fi considerate doar benigne - cum afirmă, triumfalist, numeroși apologeți ai tehnologismului. Aceeași îngrijorare o exprimă postmodernismul și în legătură cu alte consecințe ale modernității. Aceste consecințe au culminat, catastrofic, în secolul XX, cu naționalismele, totalitarismele, tehnocrația, consumerismul, confruntările războinice de dimensiuni mondiale, posibilitatea cataclismelor atomo-nucleare ș.a.m.d. Per ansamblu, ar fi vorba despre o
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
când în când, cădea știrea morții unora dintre cei ridicați de la domiciliu. Tensiunea devenise maximă. Dacă noaptea, întâmplător, se oprea o mașină în apropierea unei case, spaima cuprindea întreaga familie. Mulțimea milițienilor și securiștilor prezenți în tot locul menținea o îngrijorare permanentă. În asemenea condiții, marea majoritate a cadrelor universitare „s-au adaptat” situației, făcând concesii, adormindu-și propria conștiință și spunând că totuși actualul regim, pretinzând că promovează interesele muncitorimii, țărănimii, ale păturilor nevoiașe, are merite care trebuie recunoscute. Treptat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
esențelor, a căror latură periculoasă pare deliberat trecută cu vederea. De altfel, M., care își cultivă discret înclinațiile moralizatoare, a publicat și un volum de aforisme, Monede și monade (2001). Nonșalanța lor aparentă și ludicul contrastelor ascund, în fapt, o îngrijorare perpetuă („Nici în dimineața asta nu mi-a sunat ceasul! E semn bun!”). În poezie nostalgia este provocată uneori de sentimentul rusticității fruste, vizibil în construirea unui peisaj care năzuiește către liniștea patriarhală, deși este bântuit de „banchetul strigoilor” ( Seara
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
îi este teamă să nu-și piardă mințile, să nu fie internată sau să nu fie obligată să ia medicamente. Atmosfera calmă din cabinet o liniștește puțin câte puțin. Are sentimentul unei culpabilități importante, și își reproșează că este cauza îngrijorării celor care îi sunt aproape. Trecerea în revistă a sarcinilor In perioada scursă de la consultația precedentă, pacienta a făcut 18 atacuri de panică (dintre care 6 nocturne) și a luat 27 de comprimate de 0,25 mg de alprasolam. Ea
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Iși stăpânește perfect controlul respirației, ceea ce o ajută să facă față atacurilor de panică nocturne. Dar nu reușește să se relaxeze decât într-o manieră aproximativă, cu condiția ca în prealabil să fie calmă și să nu aibă motive de îngrijorare. Dificultatea pe care o resimte în încercarea de a se relaxa poate fi legată de teama sa de schimbări fiziologice: relaxarea capătă aspectul unei expuneri interoceptive. In auto-observația sa, doamna S. nu identifică nici un factor declanșator special (serile erau calme
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
spontan, o analiză simptomatică exploratorie codificată. Această secvență exploratorie poate fi organizată cu ajutorul a trei categorii de întrebări care se referă la: situațiile declanșatoare, simptomele trăite și handicapul provocat. Situațiile declanșatoare Situațiile sociale care constituie surse de teamă sau de îngrijorare sunt nenumărate, dar pot fi grupate în cinci categorii: Tabel 1. Situațiile sociale generatoare de teamă Tipul de situație care generează teamă Exemple Situații de performanță A participa la un examen sau la o ședință de evaluare, a face o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să se afle în situația de a fi blamat; - să găsească cele mai bune mijloace de a face față unei probleme; - să fie motivat pentru a fi activ; - să prezinte o caracteristică pozitivă a personalității sale. Faptul că percep avantajele îngrijorărilor lor îi determină pe pacienți să întrețină tendința lor de a se îngrijora. Ei sunt blocați între avantajele fals percepute ale unei atitudini de îngrijorare în legătură cu orice (de exemplu, să prevină pericolele la care sunt expuse persoanele apropiate) și dorința
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a fi activ; - să prezinte o caracteristică pozitivă a personalității sale. Faptul că percep avantajele îngrijorărilor lor îi determină pe pacienți să întrețină tendința lor de a se îngrijora. Ei sunt blocați între avantajele fals percepute ale unei atitudini de îngrijorare în legătură cu orice (de exemplu, să prevină pericolele la care sunt expuse persoanele apropiate) și dorința de a nu se gândi în mod constant la consecințele care trebuie evitate, pentru a se simți mai bine, această ultimă alegere fiind inacceptabilă, deoarece
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
consecințele nefaste ale neliniștii („Mă neliniștesc în mod constant, îmi voi pierde mințile”, „este anormal să mă neliniștesc”). Conform acestor lucrări, acest tip de credințe este activat atunci când un pacient devine conștient de consecințele și de interferența negativă provocată de îngrijorările sale. Se întâmplă atunci că acesta ajunge să se neliniștească din simplu motiv că se neliniștește, ceea ce îi agravează situația. Credințele eronate acționează adesea ca un obstacol în timpul tratamentului care își propune să diminueze neliniștile. Terapeutul trebuie să acorde atenție
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de fratele său și de surorile sale cât și de mama sa. Marie are doi copii, un băiat de 21 de ani și o fiică de 19 ani care sunt, pentru ea, o sursă de mândrie, dar și una de îngrijorare. Soțul său, lucrător la o societate care se ocupă cu mutarea obiectelor în cazul schimbărilor de domiciliu, îi este apropiat și o ajută la treburile casei. Cu mai puțin de doi ani în urmă, Marie, care lucrează într-o unitate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
se implică mai mult. In schimb, ea este mai permisivă și le controlează mai puțin activitățile. Fiica sa i-ar fi spus în ce măsură îi admiră și apreciază eforturile, lucru care o emoționează pe Marie. Aceasta conștientizează faptul că manifestarea unei îngrijorări mai reduse poate fi înțeleasă și ca o caracteristică pozitivă a personalității. Marie termină sevrajul medicamentos la câteva săptămâni după ultima ședință: ea afirmă că tehnica învățată i-a furnizat strategiile necesare pentru a-și limita neliniștile și anxietatea și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să prezinte această analiză astfel: "Vom explora acum, împreună, această problemă pe care o aveți în legătură cu aceste inhibiții sociale. Pentru a realiza acest lucru vă voi pune câteva întrebări precise. De exemplu, în timpul unei luări de cuvânt în fața unui grup, îngrijorarea dispare în momentul în care se desfășoară acțiunea respectivă, fără a provoca ulterior un sentiment violent de rușine (este vorba, în acest caz, de un simplu trac) sau provoacă un sentiment de panică iminentă pe tot parcursul discursului (reacția este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sociale sau de un deficit de abilități. Dugas și al., 2001. Evaluare printr-o întrebare cu ajutorul unei scări cu nouă valori (de la 0 la 8). Gosselin, Dugas, Ladouceur și Freeston, 2001: un scor ridicat indică o mai mare tendință spre îngrijorare. Un scor ridicat indică tendință puternică spre îngrijorare. Gosselin, Ladouceur, Evers și Laverdiere, 2005: un scor ridicat denotă un nivel înalt de intoleranță la incertitudine. Gosselin, Ladouceur și Pelletier, 2005: un scor ridicat indică o atitudine negativă în fața problemelor. Gosselin
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și al., 2001. Evaluare printr-o întrebare cu ajutorul unei scări cu nouă valori (de la 0 la 8). Gosselin, Dugas, Ladouceur și Freeston, 2001: un scor ridicat indică o mai mare tendință spre îngrijorare. Un scor ridicat indică tendință puternică spre îngrijorare. Gosselin, Ladouceur, Evers și Laverdiere, 2005: un scor ridicat denotă un nivel înalt de intoleranță la incertitudine. Gosselin, Ladouceur și Pelletier, 2005: un scor ridicat indică o atitudine negativă în fața problemelor. Gosselin și al., 2002: un scor ridicat indică o
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
tendința centrală observată prezintă doar o putere moderată. Pe de altă parte, dacă acesta se așteaptă ca asocierea dintre variabile sugerată să ofere o contribuție valoroasă, dar parțială la explicarea completă, atunci puterea moderată nu va constitui un motiv de îngrijorare. Acesta este unul dintre motivele pentru care, în Cursul 4, discuția noastră despre modelarea liniară a pus accentul pe specificarea completă a relației cauzale sugerate. Prin contrast, cel de-al treilea concept de bază - semnificația - implică statistica inferențială mai degrabă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
dezvoltării societății românești În tranziție În termenii ambivalenței procesului. Avându-și sursa În ambiguitatea modernizării, care cumula două discursuri contradictorii și Înrudite (,,discursul eliberării” și ,,discursul disciplinării” - Peter Wagner), tranziția, arată sociologii, nu va scăpa de ambivalențe structurale. Două sunt Îngrijorările sociologilor privind tranziția: prevenirea ,,riscurilor de absolutism” al rațiunii umane impersonale (Touraine), a puterii uniformizatoare a dreptului, contabilității, educației bazate pe cultivarea caracterului impersonal al relațiilor, pe de o parte, și rezistența culturilor particulare, pe de altă parte, astfel Încât să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]