8,846 matches
-
eram minoră, Tu mai să mă rupi; Să mă dai în două. Ne-am iubit de mici; Periculoși ani ! Rostul li-l știam; Ne erau dușmani. Tu după armată, Pentru altă fustă; M-ai tot dat uitării... Tot cu mintea-ngustă ! Eu am suferit Câțiva ani la rând, Viața fiind o școală. Azi petrec și râd. Mă simt ocrotită; Nici că mă mai mir; Îmi țes altă viață - Păiajen - c-un fir. Nu mă urmării; Pierzi timpu-n zadar... Astăzi nici copiii
BLÂNDEȚEA DE GEANĂ NICOLETA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374807_a_376136]
-
împotriva libertății unui popor prieten, poporul cehoslovac. Acasă la Suzana, am descoperit o gospodărie modestă, compusă dintr-o curte micuță, de circa trei sute metri pătrați, un corp de casă cu un singur cat, care avea la parter doar un hol îngust la intrare și două camere cu acces direct, una în cealaltă, vizavi de o bucătărie, cu două încăperi, în care dormea tatăl-șofer. Acesta pleca dimineața la orele trei și jumătate, să adune pe ceilalți colegi și să-i ducă la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
neagră). Ei sunt artiștii la trecerea dintre secole, cei care au folosit telefonul negru cu manivelă, acum tableta și I-pad-ul, artiștii care au jucat pe scena din lemn și s-au costumat în cabinele îmbâcsite și slab luminate din culisele înguste, dar acum au conturi pe facebook și twitter, artiștii care au perorat în aplauze și flori aruncate la scenă deschisă iar acum își postează cariera pe youtube-. Schimbarea de secol cu progresul tehnic aferent, dar și cu decadența în progresie
CRONICĂ DE FILM- BIRDMAN( REVISTA PLUMB, APR 2015) de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374865_a_376194]
-
răspunse omul. Nu știu însă unde s-a dus și cu cine a vorbit. Slugile mele s-au ținut de capul lui, insă Baraba a reușit totuși să dispară din ochii lor. Cei trei urcară la etaj pe o scară îngustă de lemn care făcea un zgomot teribil. -A iesit vre-o dată noaptea? întreba Maydan. -Se prea poate preaputernicilor, se prea poate fiindcă mi-am găsit de multe ori slugile dormind. N-au fost și nu sunt prea vigilenți. -Pe
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
mama dracului mai sărbătorim? oricum, anul acesta nu vor mai face fasole cu cârnați că nu le dă isu aprobare să facă foc deschis sub ceaune, nu de alta, dar să nu ia incendiul foc, vorba unui general cu fruntea îngustă și cu cascheta cât roata căruței. desigur, iarna nu-i ca vara... dar de ce mama dracului ți-au ales golanii ziua ta la începutul iernii, că de vreun sfert de veac încoace, mereu ne prinde prima zăpadă nepregătiți, fără rezerve
NU-I ZIUA TA, ŢARĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374981_a_376310]
-
cocpit cu o mare undiță cu mulinetă și o cutie cu momeli. Deschizând cutia perorează profesional: - Asta-i pentru crap, aceea pentru știucă iar cealaltă pentru somn. Pe care o alegi? - Eu aș opta pentru somn, dar în același pătuț îngust cum este. Prinde tu peștele pe care-l vom mânca cu maioneză. Pe cel mare îl ai deja în plasă. Mai trebuie doar să-l dezvirginezi. Ionel rămase stupefiat. Unde mai este Anica lui cu care-și permitea glume fel
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
mult de o oră. Au aprins și toate luminile regulamentare. Reveniți în cabină, au luat o masă frugală cu bunătăți din rucsac și s-au desfătat din belșug din sticlele găsite în bufet. S-au culcat în același pătuț cam îngust pentru doi. Jocurile de dragoste au început ca în glumă. Când au devenit mai serioase iar colivia era apărată și cu dinții, două brațe vânjoase au cuprins-o iar chiloțeii atacați pe la spate au trecut obstacolul fundulețului ei, refugiindu-se
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN -2- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374960_a_376289]
-
neagră). Ei sunt artiștii la trecerea dintre secole, cei care au folosit telefonul negru cu manivelă, acum tableta și I-pad-ul, artiștii care au jucat pe scena din lemn și s-au costumat în cabinele îmbâcsite și slab luminate din culisele înguste, dar acum au conturi pe facebook și twitter, artiștii care au perorat în aplauze și flori aruncate la scenă deschisă iar acum își postează cariera pe youtube-. Schimbarea de secol cu progresul tehnic aferent, dar și cu decadența în progresie
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
sus’, paremi-se că da, doar ’inteligenți’ cu lumea lor. Câți nu zic acum despre alții că sunt mediocrii, ca și când pentru ’genialitatea’ lor nu trebuie să facă ceva.. O astfel de reprezentare o am de când eram student, când într-un spațiu îngust văzând pe partea opusă un domn (dichisit și chipeș chiar cu acel păr al înțelepciunii) i-am oferit aproape instinctiv posibilitatea de a trece el primul, însă dânsul nu, a făcut un gest mai larg precum că mă lasă pe
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA (IV). de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373850_a_375179]
-
puteam să-i refuz pe acești valoroși mucaliți, creatori de poezii și romane interesante, într-o locație originală. Dar pânza surprizei s-a destrămat atunci când am fost condus la subsolul blocului unde locuia scriitorul Gh. Chirtoc. Coborând pe o scară îngustă, am intrat într-o încăpere modestă, dar curată, văruită, electrificată, în care, abia încăpea o măsuță și câteva rafturi și scaune. Pe măsuță, un calculator, câteva dosare și mape cu hârtii, manuscrise și alte accesorii necesare activității scriitoricești. Nu mai
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > LA CIREȘI Autor: Dan Florița Seracin Publicat în: Ediția nr. 2291 din 09 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului LA CIREȘI Mergeam pe un drum de țară îngust, dar destul de bine întreținut, plouase de curând și ochiuri de apă mai persistau din loc în loc. Îmi amintesc că la o curbă ne-a apărut înainte o fată pe bicicletă, s-a fâstâcit îngrozitor când a dat cu ochii de
LA CIREŞI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374001_a_375330]
-
cu pâlpâirea ei divină Aș vrea, ca înspre mine uneori să vină Convins că, în lumină, e însuși Dumnezeu! Trupul se poticnește frânt și spune în cădere: Sunt plin de ani, bătrân, și-am obosit De ce umblăm pe-un drum îngust,plin de durere Când lângă noi,e-o altă cale,plină de plăcere Și iată,cât de mulți,pe-această cale au pășit! Iar sufletul:"Tu rabzi și mergi, căci te așteaptă plată Etern sunt eu , iar tu ești doar
TRUP ȘI SUFLET! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375367_a_376696]
-
urmele flăcăului. Acesta merse cale de trei ceasuri prin pădure până ajunse la o baie părăsită în care intră ca la el acasă. La lumina felinarului pe care îl purta flăcăul, minerul se strecură și el de-a lungul galeriei înguste, străduindu-se să nu facă vreun zgomot. Niciodată bătrânul nu mai intrase atât de adânc în măruntaiele pământului, dar grija pentru flăcăul lui îi dădu curajul și puterea de a-l urma. Ajuns într-o zonă cu tavanul mai înalt
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
stătu mult pe gânduri. Își adună câteva lucruri și porni împreună cu bătrânul miner la drum. Cale de trei ceasuri bune scotociră pădurea până ce reușiră să descopere intrarea în baia părăsită. Măriuța scoase un felinar și intră fără frică în galeria îngustă, purtându-l pe bătrân de mână ca pe un copil neajutorat, căci acesta refuzase să rămână să aștepte la intrare. Un râs ascuțit îi întâmpină de îndată ce pășiră în sala cu tavanul înalt și o lumină orbitoare coborî brusc peste ei
SĂNDRUŢU ŞI VÂLVA BĂII de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375404_a_376733]
-
un loc unde nu ne găsește nimeni! îmi șoptește complice, confirmând indirect că a înțeles mesajul. Tequila o cam luase de cap. Cred că și pe mine pentru că mă las târât pe ușa din spate a cafenelei, pe un culoar îngust și întunecos, care coboară spre cală. Annike își deschide drumul cu o lanternă. - Ai m-ai fost pe aici? o întreb, luptându-mă cu numeroasele pânze de păianjen, agasante, care mi se lipesc de față. - Destul de rar, zice, nu-s
DRUMUL APELOR, 21 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375467_a_376796]
-
Foc. Până dimineață în zori, vrem să vedem că acesta este liniștit și nu mai aruncă flăcări să ardă acoperișul palatului de fiecare dată când este scos din pivniță. Cora fu condusă de doi oșteni pe niște scări lungi și înguste care duceau mult sub talpa palatului și lăsată în fața unei uși de fier. - De aici noi nu mai intrăm, îi spuse un oștean, te așteptăm dimineață în capul scărilor. Rămasă singură, Cora își făcu curaj și trase de ușă. Aceasta
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
noi nu mai intrăm, îi spuse un oștean, te așteptăm dimineață în capul scărilor. Rămasă singură, Cora își făcu curaj și trase de ușă. Aceasta se deschise cu un scârțâit înfiorător care se strecură în ecouri de-a lungul pereților înguști și umezi ai pivniței. Bag seama că regina avea grijă ca acolo să fie mereu apă din belșug pentru ca focul dragonului să nu ajungă în palat. Fata nu avea probleme cu întunericul, doar era vrăjitoare și vedea bine oricâtă beznă
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
din 30 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului ELISABETA ISANOS GLORIA EPAVEI Voiam să ies din nou la suprafață așa cum sunt acum de șlefuită, mai fină decât ácele de gheață, cu perla soră în adânc dospită, pe funia mării aș călca îngust stârnind arìpi, aplauze înalte, cu spumele țâșnind din valuri sparte șampaniile s-ar desface brusc, ce frământare ar începe atunci pândind ivirea care nu mai vine, și țărmurile s-ar certa pe mine zvârlind cu vești din ce în ce mai lungi, în sân
PRIMENIRE de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375486_a_376815]
-
pasageri, sosiți cu limuzine somptuoase, taxiuri sau microbuze, se îngrămădesc pe cheu, încovoiați sub greutatea geamantanelor, într-un zumzet de voci cosmopolit și colorat, care se disipează pe vas într-o curgere fără sfârșit. Accesul se face pe o rampă îngustă, fixată de fuzelajul navei, aflată în raza unei camere de supraveghere, destul de perfomantă, fiindcă pot distinge fizionomiile celor care urcă. Apar și eu în înregistrări cu valizele mele, duse de Bob Jonson, iar la un moment îl zăresc și pe
DRUMUL APELOR, 17 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375494_a_376823]
-
David a pus mânaPe cetățuia Sionului:,,Aceasta este Cetatea lui David!''(SAMUEL,II,5-6)Ideea de a scrie un,,Mini-ghid ierusalmitean,nu-mi aparține.Cu mult timpînainte am vizitat ,,orașul vechi’’din Ierusalim, împreună cu prieteni sosițidin România.Printre străduțele,scările înguste și piațetele bătrânului Ierusalim, am întâlnit atât grupuri mici cât și persoane singure careumblau cu câte o hartă căutând pe ea ,,locurile sfinte’’.Unii dintre ei dincând în când deschideau Biblia-scrisă în diverse limbi-având subliniate locurile care aminteau de străbunii
MINI-GHID AL IERUSALIMULUI PENTRU VIZITATORII LOCURILOR SFINTE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371820_a_373149]
-
poziție cât mai comodă. E dreptul său! Apoi, a scos din buzunarul cămășii cu dungi albastre și albe, Iphonul căruia îi ardea o luminiță discretă. Apăsă pe unul din semnele din partea de jos a micului aparat a cărui laturi erau înguste și dreptunghiul se lumină. Nenumărate semne, figuri îi stăteau la dispoziție. Apăsă pe unul din acele semne, se vede treaba că își ... Citește mai mult Poate vi s-a întâmplat și dumneavoastră!? Am sosit cu mașina la o parcare. Deodată
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
poziție cât mai comodă. E dreptul său!Apoi, a scos din buzunarul cămășii cu dungi albastre și albe, Iphonul căruia îi ardea o luminiță discretă. Apăsă pe unul din semnele din partea de jos a micului aparat a cărui laturi erau înguste și dreptunghiul se lumină. Nenumărate semne, figuri îi stăteau la dispoziție. Apăsă pe unul din acele semne, se vede treaba că își ... XI. ARTA AFRICANA 2, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017. Problema descoperirii
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
David a pus mânaPe cetățuia Sionului:,,Aceasta este Cetatea lui David!''(SAMUEL,II,5-6)Ideea de a scrie un,,Mini-ghid ierusalmitean,nu-mi aparține.Cu mult timpînainte am vizitat ,,orașul vechi’’din Ierusalim, împreună cu prieteni sosițidin România.Printre străduțele,scările înguste și piațetele bătrânului Ierusalim, am întâlnit atât grupuri mici cât și persoane singure careumblau cu câte o hartă căutând pe ea ,,locurile sfinte’’.Unii dintre ei dincând în când deschideau Biblia-scrisă în diverse limbi-având subliniate locurile care ... Citește mai mult
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
David a pus mânaPe cetățuia Sionului:,,Aceasta este Cetatea lui David!''(SAMUEL,II,5-6)Ideea de a scrie un,,Mini-ghid ierusalmitean,nu-mi aparține.Cu mult timpînainte am vizitat ,,orașul vechi’’din Ierusalim, împreună cu prieteni sosițidin România.Printre străduțele,scările înguste și piațetele bătrânului Ierusalim, am întâlnit atât grupuri mici cât și persoane singure careumblau cu câte o hartă căutând pe ea ,,locurile sfinte’’.Unii dintre ei dincând în când deschideau Biblia-scrisă în diverse limbi-având subliniate locurile care ... XXIV. PRIETENIA, de
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
din gene și undele negative. Mâinile mele le atingeau coastele , sunetul schițat părea ca al unei violine ce îmbrățișează terasamentul hibernal. Le zâmbeam călduros. Optimismul canin se prelingea de pe limbuțele lor ca niște acadele în stare efervescentă. Zăpada de pe cărărușele înguste păstra ca o martiră ironicele urme de porumbel. Continuam a înfiripa un dialog nonverbal cu rottweilerul din fața mea. Se gudura, surâzând. Îi simțeam privirea dulce, atingându-mi sufletul. Lumea rurală îmi părea acum ca un vagon robust de tren. Rumegam
PUNEȚI PE SHUT DOWN NEGATIVISMUL, SĂRUTAȚI UN ROTTWEILER ! de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372386_a_373715]