4,199 matches
-
pe care nu-l găsim. Copilul căruia nu i se dă atenție sau nu primește răspunsul dorit din partea părintelui îl poate lovi pe acesta, o rudă sau animalul de companie al familiei. Cineva care așteaptă liftul poate lovi ușa sau înjura conducerea hotelului. Un angajat poate pune la îndoială abilitatea echipei manageriale de a conduce organizația când renunță la vechiul proces care era atât de bun din punctul de vedere al angajatului; 3. reapariția - uneori, după ce s-au stabilit noile modele
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
se arătă foarte destoinic în serviciul lui Bacchus, și când mireasa, după obiceiul grecesc de atuncea, nu voia nici să beie nici să mănânce, nici să urmeze invitărilor lui, el, cuprins de mânie, începu s-o mustre și s-o înjure, oprind-o, din despreț în limba grecească, ca nu cumva să guste ceva. Așa capăt rușinos avu campania întreprinsă cu atâta sumeție; cu toate acestea împăratul căută despăgubire și uitare în jocuri copilărești si în plăceri ușoare, în al cărora
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ieri și prezentul de azi nu e un rezultat organic și necesar al istoriei române, ci ceva factice și artificial. Nu omul in abstracto se mișca în d. C. A. Rosetti în contra boiarilor, ci grecul: nu omul in abstracto, Fundescu, înjură în "Telegraful", ci țiganul din el; nu talentul înnăscut al d-lui Xenopulos își dă în coloanele "Pseudo-Romînului" un aer de superioritate, luând cam peste picior novelele lui Slavici sau o teorie a lui Maiorescu, ci "jidanul " din el își
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
roșu să deschidă gura, spre a vedea ce are să ne spuie într-o afacere atât de gravă. Tăcerea i-a fost îndelungată, meditațiunile au trebuit să fie adânci. Nimic mai sfânt și mai dulce pentru demagog decât libertatea de a înjura guvernul cât timp este în opozițiune; nimic însă mai natural decât autoritarismul lui față cu alții din momentul ce a ajuns la putere. Dilema în care erau puși confrații noștri la "Romînul" era dificilă: să declare că tribunalele ordinare au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
făcut. Astfel oamenii mai întregi și mai luminați din țară au scăpat de sarcina penibilă de-a sta de vorbă și de ceartă cu toată strânsura comună, ignorantă și malonestă din care se compune majoritatea roșie. Mai au gust să înjure și să întrerupă? Înjure-se încai ei în ei, înjure reciproc pe cei ce-au fost în stare a produce asemenea caricaturi morale cum sunt ei. Cu oameni în puterea cuvântului nu sunt vrednici să vorbească și nu vor mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întregi și mai luminați din țară au scăpat de sarcina penibilă de-a sta de vorbă și de ceartă cu toată strânsura comună, ignorantă și malonestă din care se compune majoritatea roșie. Mai au gust să înjure și să întrerupă? Înjure-se încai ei în ei, înjure reciproc pe cei ce-au fost în stare a produce asemenea caricaturi morale cum sunt ei. Cu oameni în puterea cuvântului nu sunt vrednici să vorbească și nu vor mai vorbi. Și d. Ioan
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
au scăpat de sarcina penibilă de-a sta de vorbă și de ceartă cu toată strânsura comună, ignorantă și malonestă din care se compune majoritatea roșie. Mai au gust să înjure și să întrerupă? Înjure-se încai ei în ei, înjure reciproc pe cei ce-au fost în stare a produce asemenea caricaturi morale cum sunt ei. Cu oameni în puterea cuvântului nu sunt vrednici să vorbească și nu vor mai vorbi. Și d. Ioan Brătianu gândește să prefacă strânsura aceasta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de Țara Românească, ca și când n-ar fi existând nimene - în satul lui Cremene - care să știe vorbirea acestei țări. Dar nu numai atât. El, în gândul lui de dobitoc, e mai mare poet decât Alecsandri și, ca s-o dovedească, înjură pe venerabilul bătrân în modul cel mai neomenos: el e mai învățat decât toată Academia la [un] loc, deci face Academia albie de câine. Ca să dăm o probă de producțiunile clasice ale acestui idiot cerem scuze cititorilor noștri că cităm
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
o putea înfrîna. ― Nu am dat greș, pentru că Abația e întîia unealtă a Sfântului Augustin cel Nou, întîi Stătătorul de-a dreapta Tatălui. Iar lucrarea sfântă nu poate fi zădărnicită de nesimțirea unui nemernic care nu înțelege necesitatea... ― Așa! Spurcă-mă, înjură-mă, trage-mi palme! Spune-mi însă că totul e în regulă! Viețile a cinci miliarde de... Neîncercînd să-și disimuleze în nici un fel disprețul, Kalator spuse: ― O dată cu inserția primului vis profetic, misiunea mea s-a încheiat și declar însămînțarea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe un ton neutru, cu doar două zile în urmă vă îndoiați chiar de loialitatea noastră... Împăratul izbucni într-un hohot sincer de râs. - E privilegiul meu acela de a mă îndoi. Politica, domnii mei... Bella se opri și apoi înjură zgomotos. - Au distrus mozaicul! Nenorociții ăștia au distrus un cristal vechi de cincisprezece secole! Quinții nu aveau nevoie să privească spre peretele lateral al sălii tronului pentru a vedea distrugerea, fiindcă intraseră acolo cu mult înaintea împăratului, o dată cu oamenii entuziasmați
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fie în timpul serviciului, în psiac, decise să încerce întîi să o întîlnească în odaia mică în care vorbiseră și prima oară. Ezită câteva clipe când trecu printre doi bărbați cu priviri rătăcite care se băteau ca niște copii, chiuind și înjurînd, dar care se opriră pentru a-i permite să treacă. După numai câțiva pași trebui pur și simplu să sară peste un bărbat destul de tânăr care poseda sălbatic o femeie care ar fi putut să-i fie bunică și care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
inteligența, abilitatea. În pamflet trebuie geniu. Violența trebuie să fie purificată printr-o mare credință, așa cum se purificau odinioară înainte de luptă cavalerii. Cele mai crunte ultragii, cele mai triviale injurii pot străluci cu o lumină de vitraliu dacă cel care înjură e un om de onoare; această calitate intră consubstanțial în geniul invectivei. Din pamfletele lui Aretino nu a rămas nimic (decât o pâine pentru erudiți) numai fiindcă pamfletarul acesta a fost un șantagist. Invectiva poate fi vitriolantă în expresia ei
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
contul celorlalți (pp. 85, 272). Un milițian și un securist din Șoarș ajung să se Încaiere (p. 302), acest „sport”, evident extraprofesional, fiind practicat și Între angajații aceleiași instituții. Într-un alt caz un plutonier-major, protejat de șeful direct, Îl Înjură pe un colonel (p. 135), agresiunile verbale fiind de altfel frecvente. Cei mai bine pregătiți cred că ceilalți sînt buni de vînzători „la Aprozar” (p. 72). Cetățenii obișnuiți au parte și ei de violențe, chiar În afara orelor de program: un
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dezvoltată, și aduc aici exemplul lui Czeslaw Milosz din Gândirea captivă. Analiza a patru scriitori și a discursurilor lor. Dar, desigur, pot fi Întrebat cum făcea Milosz rezistență? La New York, scriind despre cei din Polonia. Desigur, scria frumos, nu Îi Înjura, scria foarte nuanțat. Vargas Llosa era la Paris și scria de acolo despre dictatura peruană. Exemplele pot continua. Sigur că rezistența nu se face totuși cu pistolul la tâmplă. Se poate face rezistență fără să dai prea mult În vileag
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
El a înființat și condus o revistă locală, Vasiova (1928-1948), pentru apariția căreia a făcut mari sacrificii: "Am mărs prin ploaie, prin soare, prin frig și arșiță, flămând, setos, rupt, desculț, trist, necăjit, îngândurat, înspăimântat, turbat ori rugându-mă ori înjurând ori blăstămând: vara, iarna, în continuu cu câte 25-35 de kilograme de hârtie în spate, călcând câte 50, 60, 70, 80 de km pe zi." Pe acest personaj caraghios și melodramatic, care avea ceva de don Quijote, dar și de
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
cum mă purtam eu... O țineam strâns de mână și când trebuia să se ducă în fundul curții, după necesități. Așa încât, ar fi fost exclus să facă singură voiajul... Mai țin minte că la Corița (care în grecește înseamnă fetiță) îi înjuram pe toți românește strigându-le tot ce auzisem eu în Bărăgan, și pe toți voiam să-i duc să se tundă la nea Lică-frizeru'... Devenisem eroul orașului. Babele locale, în timp ce eu le luam la înjurături că nu pricepeau ce le
Act dotal by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15001_a_16326]
-
specială și profesorul educator; c. activități sportive 6. Evaluarea finală pe ttoate domeniile de dezvoltare ( se menționează obiectivele propuse și atinse, obstacolele întâmpinate , alte observații semnificative): a. scrie după model cu greșeli, nu indică corect grafeme, cifre b. vorbește politicos, înjură mai rar, doar atunci când devine furios; c. nu mai lovește obiecte sau colegi; se lovește singur uneori d. spune ordonat zilele săptămânii și anotimpurile anului; e. indică corect stânga dreapta; imită corect acțiuni și gesturi f. diferențiază culorile, ordonează după
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
iar editorial în 1945, cu volumul de versuri Cartea cu sânge, pâine și cocs, premiat de Editura Forum. Poezia de început a lui T. proiectează peisaje halucinante, imagini ale pauperității proletarilor și expresii vehemente ale demitizării lui Dumnezeu („copiii îl înjură pe Dumnezeu la plural”). Tonul este bacovian, cu imagerie expresionistă, dar și cu multe inserturi avangardiste, sugerând efectul războiului asupra subconștientului și mizând pe imagini puternice, ca niște „radioscopii”, care frapează prin modernismul lor, tocmai pentru că depășesc cumva litera timpului
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
condițiile de viață a copilului orfan de un părinte depinde de puterea de dragoste a acesteia; Familia reconstituită-recăsătorită; Violența în familie; Certuri și neînțelegeri; Divergențe între părinți privitor la măsurile luate de un părinte asupra copilului ; Părinți care mint, fură, înjură, în această situație copilul imită comportamentul părinților. Într-o familie în care părinții nu se înțeleg, copilul începe să se frământe, își pune întrebări fără a găsi răspunsuri, își simte sufletul încărcat, își pierde încrederea și interesul pentru învățătură. Condițiile
FAMILIA ŞI ŞCOALA FACTORI DETERMINANŢI ÎN FORMAREA COPILULUI PENTRU VIAŢĂ. In: Arta de a fi părinte by Mariana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1408]
-
nu mai poate susține un efort fizic constant , trebuie să se orienteze spre alt domeniu. Informații privind abuzul În seara zilei de 18 aprilie 2011, victima R.D. împreună cu prietenul său D.T . mergând pe drum, în dreptul casei lui B.V. au fost înjurați de către C.C.(15 ani) care se afla sub influența băuturilor alcolice și a drogurilor.Aceștia nu i-au răspuns la înjurături și și-au continuat drumul. După circa o oră , cand R.D. și D.T .se întorceau înapoi pe același drum
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
drogurilor.Aceștia nu i-au răspuns la înjurături și și-au continuat drumul. După circa o oră , cand R.D. și D.T .se întorceau înapoi pe același drum, C.C. le-a ieșit în cale învârtind un cuțit , i-a scuipat și înjurat. RD. A încercat să îl deposedeze pe C.C. de cuțit. În acel moment acesta a ripostat violent și la înjunghiat pe R.D. la nivelul abdomenului și la omoplatul stâng. Ca urmare a abuzului la care a fost supus R.D
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Ați stat vreodată la coadă?” M: „La zahăr, numai când se dădea pe cartelă. Mai luam de la restaurante, unde lucram.” I: „Când stăteați la coadă, vă mai amintiți ce se discuta, dacă lumea se îmbulzea, lucruri mai deosebite?” M: „Lumea înjura când nu ajungea, oamenii erau nervoși, le era frică să nu se termine înainte să le vină rândul. Mai stăteam la coadă la ouă. Stăteam de mai multe ori la coadă, ne era frică să nu se termine înaintea noastră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
dimensiuni (oamenii se adunau instantaneu de peste tot, ca într-o comedie burlescă alb-negru cu Stan și Bran), intra în ritm și, pe măsură ce marfa „băgată” se epuiza, începea să se agite în gol, disperat și isteric, oamenii se înghesuiau, țipau, se înjurau, se luau la bătaie, începea selecția naturală, homo homini lupus. Nici o regulă stabilită, „planificată” de comun acord cu privire la organizarea cozii nu se mai respecta când venea mașina: fiecare pentru el, care pe care, legea junglei, iraționalitatea luptei pentru hrană, pentru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
așezați la rând (aveau și avantaje - era, de obicei, convenit ca, în schimbul asigurării „ordinii”, paznicii să-și umple sarsanalele). Desigur, totul era o naivă utopie raționalistă. De la un punct încolo, își făceau apariția țiganii. Veneau în haită și se băgau înjurând prin față, unii - înarmați cu cuțite. Țigăncile, baragladine sau pirande, foloseau puradeii de țâță ca arme. (Le-am văzut de multe ori lovind cu ei. „Ce faci, fă, îl omori!” „Las’ că fac acuma altu’.”) Era ca un fel de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mic...”. Tupeul, minciuna de la obraz, violența încăpățânată, abilitatea de a te fofila, tenacitatea erau arme redutabile în această junglă a luptei pentru existență - bătrâni care se plângeau că sunt operați se luptau vitejește cu bastoanele, se împingeau congestionați în fața ta, înjurau cu ochii cât cepele, izbeau cu coatele, lupta era pe viață și pe moarte, mulți strigau după ajutor, se sufocau împinși, erau călcați în picioare. Cei mai slabi nu rezistau. Când venea marfa, coada creștea ca viteazul din poveste, se
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]