4,071 matches
-
să se erijeze într-o veritabilă instituție culturală, a apărut în literatura română într-o vreme când, atingând o maximă maturitate, canonul dominant la acea dată începuse să își vădească epuizarea, să suscite replici și să solicite alternative, reclamând necesare înnoiri. Cele mai marcante c.l. românești, cele care s-au aflat în avangarda ideilor, au impulsionat dezvoltarea literaturii și i-au accelerat sincronizarea cu marile curente și tendințe europene, dobândind o valoare de revelatori, îi pot astfel developa evoluția cu
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
personalității lovinesciene, a cărei biografie s-a suprapus până la confuzie cu bibliografia, revista „Sburătorul”-apărută în două serii - 1919-1922 și 1926-1927 - și c.l. cu același nume, pe care criticul le-a dirijat, s-au pus întrutotul în slujba necesarei înnoiri a literaturii vremii. Concentrată asupra „celor ce vin”, a talentelor tinere, deschisă condeielor provenind din toate grupările și tendințele epocii, revista era, la pornire, extrem de eterogenă. A publicat, mult și amestecat, varii scriitori, adunând însă oameni pe care, „cu toată
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
eterogenă. A publicat, mult și amestecat, varii scriitori, adunând însă oameni pe care, „cu toată deosebirea și de formulă și de concepție estetică, îi lega o sensibilitate înnoitoare, un chip necunoscut până atunci de a înțelege actul literar. Ideea de înnoire plutea în aer. Prin câțiva colaboratori, «Sburătorul» devine propagatorul ei, dându-i, apoi, prin contribuțiile critice ale lui E. Lovinescu, o justificare ideologică și estetică” (Eugen Simion). „Sburătorul” își constituie treptat un program, pe măsură ce în cenaclul omonim se definesc valorile
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
însă echivalată cu o acuplare fără sațiu, antrenând și stări mai complicate. Dacă literatura lui A., cu deosebire romanele, deși vulnerabile fără excepție, suscită totuși interesul ca un spațiu deschis experimentului, publicistica lui are o însemnătate remarcabilă, ca ferment al înnoirii, în circuitul de idei al epocii interbelice. Domnul Aderca e un literat complet și nespecializat. Domnia sa știe să poarte paleta, parfumele, arcul, săgețile și floreta la un loc cu pana; deopotrivă de noi și de agere. Poetul e povestitor, povestitorul
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
după-amiază de duminică, tradus în limba sârbă (1968). Ceea ce a urmat pune în lumină vocația de scriitor total a lui A. Poezia, cea mai întinsă parte a operei sale, relevă o nelimitată predispoziție de metamorfoză lirică, cu precizarea că toate înnoirile se produc în limitele propriei personalități, pe care, departe de a o trăda, o mărturisesc. Așezat în linia marilor tradiții moderniste (simbolism, expresionism, suprarealism), poetul nu se poate sustrage chemării timpului său, lăsându-se profund marcat de ceea ce se va
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
al unei maturități culturale, ci o operă antitetică: în comparație cu ea, ies la iveală toate iluziile, complexele și sforțările de construire ale unei direcții culte în spațiul românesc. La finele unui studiu amănunțit și erudit, privitor la contribuția lui Cantemir la înnoirea (involuntară, dar reală) a limbii române literare, Gheorghe Chivu tranșează dezbaterile: "Dimitrie Cantemir și-a depășit în mod evident epoca prin felul în care a gândit și a exersat înnoirea exprimării literare românești. A utilizat un vocabular adecvat conținutului în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
studiu amănunțit și erudit, privitor la contribuția lui Cantemir la înnoirea (involuntară, dar reală) a limbii române literare, Gheorghe Chivu tranșează dezbaterile: "Dimitrie Cantemir și-a depășit în mod evident epoca prin felul în care a gândit și a exersat înnoirea exprimării literare românești. A utilizat un vocabular adecvat conținutului în scrierile științifice, dar care reflectă, în Istoria ieroglifică, cultura personajelor; a reușit să ridice prin neologism nivelul redactării, dar a valorificat stilistic și întâlnirea împrumuturilor, respectiv a creațiilor lexicale cu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, p. 108. 18 Idem, p. 7. 19 Ștefan Giosu, Dimitrie Cantemir. Studiu lingvistic, Editura Științifică, București, 1973, p. 155, 157. 20 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, Editura Minerva, București, 1978, p. 11. 21 Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
86 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 238. 87 Idem, p. 241. 88 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 693-695. 89 Gheorghe Chivu, Influențe folclorice în "Istoria ieroglifică", apărut în Comunicările "Hyperion", VII, București, 1998, pp. 46-47, cf. Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir: Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Idem, p. 108. 86 Idem, p. 7. 87 Ștefan Giosu, Dimitrie Cantemir. Studiu lingvistic, Editura științifică, București, 1973, p. 155, 157. 88 Elvira Sorohan, Cantemir în cartea hieroglifelor, Editura Minerva, București, 1978, p. 11. 89 Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir. Sesiune de comunicări științifice: București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
373 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 238. 374 Idem, p. 241. 375 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 693-695. 376 Gheorghe Chivu, Influențe folclorice în "Istoria ieroglifică", apărut în Comunicările "Hyperion", VII, București, 1998, p. 46-47, cf. Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir: Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de Filologie și Literatură, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G.
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
apucat banii steagului pe moșiile Episcopiei să nu fie volnici nici unul a se clinti din loc". adică să rămână locului și să-și plătească banii datorați steagului domnesc. Mucarelul. Domnul Cantemir, în Descrierea Moldovei, spune că mucarelul era taxa pentru înnoirea domniei. Se aplica la fiecare 3 ani și se chema „mucarelul cel mare" pentru că costa pe domn multă cheltuială, dar se aplica și la fiecare an - „mucarelul cel mic" pentru că la el nu se făcea atâta cheltuială, dar toate se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mită ori danie nemeritată, inclusiv pentru ispravnic și oamenii lui. Intrarea privighetorului în slujbă urma a se face numai după ce primea întărirea de la Departament. Chiar și numai din cele enumerate, rezultă că noua legiuire aducea alt aer în procesul de înnoire, de modernizare și de asigurare a vieții materiale și spirituale în societate; fizionomia generală a capitalei și a orașelor ținutuale capătă o altă înfățișare. Era firesc să fie așa pentru că sporul demografic, noua stratificare socială, noile funcții economice, sociale, administrative
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
chiar și a latinilor din vechiul regat"876. În încheierea scrisorii, Gabor și-a exprimat nerăbdarea în privința organizării conferinței episcopale ce urma să trateze problema presei catolice (care însă nu s-a mai realizat). El și-a exprimat speranța privind înnoirea presei din Transilvania și a menționat progresele făcute de publicațiile Cultura creștină, Unirea (din Blaj) și Sionul românesc (din Lugoj) și saluta măsurile de constituire a Societății de presă Unirea 877. A mai precizat faptul că a fost amânată adunarea
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de-o parte, pentru a ocupa în această structură rolul principal, iar pe de altă parte în vederea admiterii ca membru cu drepturi depline în UE. Toate aceste schimbari regionale vor dinamiza viața internă a statelor Orientului Mijlociu, crescând presiunea pentru înnoire, însă probabil noile deșchideri vor fi făcute tot de către actualele elite și regimuri autoritare datorită lipsei unor forțe alternative, în condițiile menținerii 1115 regimurilor dictatoriale în cele mai multe state arabe. Din declarațiile oficialilor, Cvartetului pentru Orientul Mijlociu, dar și a altor state
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
ce, cât, cum și când să evaluăm;se elaborează și se aplică în strânsă legătură cu diferitele componente ale procesului de învățământ;se concep, se îmbină și se folosesc în legătură cu particularitățile de vârstă; au caracter dinamic, fiind deschise înnoirilor și perfecționărilor; se completează și se influențează reciproc alcătuind un ansamblu metodologic coerent; unele metode sunt folosite cu prioritate de cadrul didactic, altele de către elev. Preocupările în domeniul punerii în evidență a unor modalități prin care evaluarea școlară poate deveni
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mod și pe arena internațională, inclusiv în raporturile cu statele socialiste. Evocând prima întâlnire de la Kremlin cu liderii statelor socialiste, după funeraliile lui Konstantin Cernenko, Mihail Gorbaciov menționează că „pe atunci era clar că relațiile cu aceste țări reclamă o înnoire”. „Din motive lesne de înțeles - continuă acesta - întâlnirea a fost scurtă, dar a avut consecințe cu bătaie lungă. Deschizând-o, am spus că noi ne pronunțăm pentru relații egale în drepturi, respectarea suveranității și independenței fiecărei țări, colaborare reciproc avantajoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
repartizarea rațională a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării, pentru asigurarea condițiilor de viață tot mai bune tuturor membrilor societății de la orașe și sate”. La rândul său, Mihail Gorbaciov a relevat că „PCUS este pe deplin convins de necesitatea înnoirii profunde a socialismului”, a subliniat că, „punând mai presus de toate interesele omului, PCUS urmărește consecvent creșterea activizării politice și sociale a maselor, situează în prim plan sarcinile îmbunătățirii rapide a condițiilor de muncă și viață ale oamenilor sovietici”. Liderul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a maselor, situează în prim plan sarcinile îmbunătățirii rapide a condițiilor de muncă și viață ale oamenilor sovietici”. Liderul sovietic abordează, de asemenea, un aspect extrem de sensibil pentru Nicolae Ceaușescu - rolul partidului comunist. în acest sens, subliniază că, “în procesul înnoirii revoluționare a societății, partidul renunță cu hotărâre la practicile administrative și de comandă și amestec în activitatea organelor de stat, promovează forme și metode de activitate proprii, în conformitate cu rolul său politic de avangardă a poporului”; evidențiază, de asemenea, afirmarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
profundele reforme politice și economice, în dezvoltarea democrației și informării largi, în asigurarea dreptului oamenilor de a-și hotărî singuri propria soartă în toate împrejurările”. După cum se poate vedea, avem de-a face cu o altă abordare a modului de înnoire a societății socialiste. Partea din comunicat referitoare la raporturile bilaterale este foarte consistentă, semn că acesteia i s-a acordat o atenție aparte. Aceasta scoate în evidență „deplina satisfacție” pentru cursul ascendent al relațiilor dintre cele două partide și state
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu manifestă nici un entuziasm față de o asemenea idee. Discuția asupra situației din țările socialiste lasă să se înțeleagă rezervele serioase ale liderului român, care își exprimă clar preocuparea în legătură cu ce se întâmplă în câteva țări socialiste din Europa. “înțelegem perfecționarea, înnoirea - sublinia Nicolae Ceaușescu -, însă nu de aceasta vreau să vorbesc acum, dar forma în care se acționează pune foarte serios în pericol nu numai socialismul, ci și existența partidelor comuniste din țările respective. Dacă se lasă să se continue acest
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
rândul său, la 24 decembrie, guvernul sovietic a dat publicității o declarație în care se afirmă, printre altele, că „informațiile care parvin din România demonstrează că poporul român a rupt-o hotărât cu regimul anterior și a pășit pe calea înnoirii democratice a țării”. Se menționează, de asemenea, că a fost creat Frontul Salvării Naționale care și-a asumat întreaga putere în țară și se atrage atenția asupra faptului că „adversarii transformărilor revoluționare încearcă să opună rezistență, neezitând să recurgă la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Se precizează, de asemenea, că „guvernul sovietic menține un contact permanent și se consultă cu guvernele statelor participante la Tratatul de la Varșovia, face schimb de informații cu acestea”. „Și noi, și aliații noștri - se scrie în continuare - sprijinim fără echivoc înnoirea revoluționară, lupta dreaptă a poporului român, eforturile Frontului Salvării Naționale, care a proclamat un program de transformări democratice profunde. Am discutat cu aliații noștri oportunitatea organizării unei întâlniri consultative la nivelul miniștrilor Afacerilor Externe”. în declarația de mai sus există
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai, într-un pasaj de asemenea cenzurat, o constatare antologică: „Reformele economice, politice și sociale au creat în Ungaria o stare de confuzie și liberalism” (sublinierea ne aparține). „«Cercurile reformei» reprezintă, în fapt, o deviere de dreapta, care sub pretextul înnoirii partidului, urmăresc lichidarea acestuia, și o dată cu el, desprinderea Ungariei din sistemul socialist și instaurarea orânduirii burgheze. Singura forță care ar fi în măsură să întoarcă Ungaria de pe acest drum este armata” (p. 79). Toate aceste formațiuni, mai ales cele din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
într-un interviu, Gheorghe Hritcu, primarul comunei Scobinti. Așezată în umbră Curții Domnești de la Hârlău, comuna Scobinți, județul Iași - „cu oameni dintotdeauna ai Mariei Sale“, cum ne spunea cu mândrie un om de-al satului - trăiește un timp accelerat al înnoirilor, adăugând la frumusețea și bogățiile locului însemne ale civilizației. „Și toate acestea, continuă interlocutorul meu, datorită primarului nostru“, cuvinte pe care le-am auzit și de la alți săteni în așteptarea edilului Gheorghe Hrițcu. „Sunt bucuros că aud așa ceva din partea consătenilor
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]