19,547 matches
-
zeci de ani, ceasornicăria bătrânului evreu, găsi un atelier de cizmărie și, interesându-se la meșterul cizmar, află că Mișu Leibovici murise în iarnă, iar nevasta lui și alte rude emigraseră cu puțin timp în urmă în Israel. 6 După întoarcerea sa de la București, Stelian continuă să lucreze pentru cooperativă, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Secretarul sfatului, căruia îi declară că sănătatea cam precară îl împiedica să se angreneze în activități politice ca acelea pentru care fusese solicitat, păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ar fi luat și pe amicul Radu, pasionatul de actorie și marele fan al starurilor cinematografului american, dacă nu l-ar fi băgat comuniștii după gratii, în urma încercării lui ratate de a fugi din țară prin Iugoslavia lui Tito. La întoarcerea de la munte, Ticu și Mafalda îl mai lăsară o vreme să își facă de cap, astfel că putu să-și împartă mai departe timpul între strand, cinema și hoinăreli cu bicicleta, o "Mifa" cehoslovacă, oferită în dar de Sever, mentorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
din grupă și din an luară parte la această nuntă de pomină, ținută în orășelul natal al tinerilor casătoriți, care se cunoșteau de pe vremea când erau amândoi elevi de liceu. Dar tu, bătrâne? îl întrebă Nichi Stelescu pe Victor la întoarcere, în trenul care-i aducea înapoi la București, bătându-l amical cu palma pe umăr. Când îți punem pirostriile pe cap?... După următoarea ascensiune în Bucegi! răspunse în locul său amicul Tase de la politehnică. Ba eu cred că după următoarea ascensiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vizită la niște rude. El pălăvrăgi tot timpul, vesel și pus pe glume ca întotdeauna, în vreme ce Victor se mulțumi mai mult să-l asculte, fumând și uitându-se pe fereastra compartimentului. Lasă, mă, nu te mai gândi atâta, că la-ntoarcere o să fii ginerică! îl asigură, bătându-l pe spate complice, Paulică, pe când soseau în Videle. Sărind din mers pe peron, el se grăbi să adauge: Și dacă nu te descurci, dă-mi, mă, o telegramă, că vin eu să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Revolta studențească fusese înăbușită mai înainte de a începe. EPILOG În timp ce Ungaria vecină era pacificată cu tancurile, iar la București se așternea un lințoliu greu de liniște, familia Teodoreștilor trecea din nou prin momente de cumpănă. Astfel, Virgil, de la a cărui întoarcere acasă nu trecuse decât un an și ceva, hotărî să se mute cu Mariana și cu copiii la Vidra, într-o casă cu chirie. Hotărârea se datora nu doar gurii soției sale, care de câtva timp îl tot bătea la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
parte. Va coborî mâine în oraș să vadă dacă fotograful le poate mări și face mai clare. Își recheamă amintiri... Era deja la vârsta înțelegerii, avea opt ani când tata se întorsese din prizonierat. Auzise șoaptele celor mari : drumul de întoarcere fusese lung, plin de pericole și peripeții. Intuise bucuria însoțită de îngrijorare a mamei sale pentru bărbatul scheletic și nervos care se întorsese totuși întreg din cumplitul carnaj al războiului. Un nume îi revine Dorei în minte : Ovidiu, Ovidiu Frunză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din cumplitul carnaj al războiului. Un nume îi revine Dorei în minte : Ovidiu, Ovidiu Frunză, învățător într-un sat din Nordul României împreună cu care tatăl ei fusese în lagărul de la... parcă Tușino și cu care ținuse legătura mult timp după întoarcere. Reia hârtiile deja triate și caută, caută cu febrilitate. Căutarea nu este zadarnică. Într-un teanc de plicuri legate cu panglică de culori indefinibile, care par să fi fost cândva culorile tricolorului românesc, găsește și unul la care adresa expeditorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
din Nordul țării ei de origine. Își amintește destul de bine dialogul dintre părinți, pe care îl putea lesne desluși când dormeau în aceeași cameră minusculă care fusese cancelaria școlii în care locuiau, singura bine încălzită în iarna grea care urmase întoarcerii tatălui din prizonierat : "La ce slujește să te frămânți atât, Simi ? Poți tu oare răsturna cursul istoriei ? Au tăiat trupul Bucovinei în două, iar Basarabia au vrut-o întreagă. Știi bine că rusul e puternic și pe ce pune el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
timpuri, din alte vremuri. Este ca și cum sania cu aspect de rădvan, condusă de vizitiul ciudat, ar reface un drum inexistent, un drum spre originea timpurilor. Într-un târziu, șoapta sugrumată de emoție a lui Dragoș pare să confirme această incredibilă întoarcere : Nu pot scăpa chemării de a mă întoarce atunci, la momentul începutului. Atunci când tremuram deslușind urmele ochilor și degetelor unei fetițe întipărite în paginile cărților cu povești. Dora nu spune nimic, tace dar este cuprinsă și ea de o emoție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
n-ați mai rămâne o săptămână aici ca să vă odihniți, așa cum recomandă doctorul ? E frumos, dar știți, v-am spus ieri, doresc să ajung cât mai repede "acolo" , trebuie să găsesc răspuns la niște întrebări care mă chinuie. Poate la întoarcere... Atunci... Dacă sunteți atât de determinată... Atanasie a confirmat că momentul cel mai bine ales pentru trecere este într-adevăr duminică seara și că nepotul lui, Petrică, din Frătăuții Vechi, este la post pe graniță în noaptea asta. Am pregătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și față de Dragoș. Cum spuneam amândoi, orice ar fi să mai fie de acum încolo, clipa asta va rămâne în sufletele noastre. Îți cer totuși să îmi faci un jurământ. Ce fel de jurământ ? Acela că nu vei regreta scurta întoarcere la începutul începuturilor. Promiți ? M-a tulburat mult prea mult ca să pot uita această întoarcere. Eu te-am rugat să promiți că nu vei regreta, iar nu că nu vei uita. Da, promit să nu regret. Simt bine că așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
clipa asta va rămâne în sufletele noastre. Îți cer totuși să îmi faci un jurământ. Ce fel de jurământ ? Acela că nu vei regreta scurta întoarcere la începutul începuturilor. Promiți ? M-a tulburat mult prea mult ca să pot uita această întoarcere. Eu te-am rugat să promiți că nu vei regreta, iar nu că nu vei uita. Da, promit să nu regret. Simt bine că așa va fi. Admit ideea că dacă traiectoriile noastre nu se intersectau se risipea în neant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
așteptat. Oare primise știre de la domul Ovidiu sau poate visase, după cum spunea în glumă, că "...în zorii zilei va veni un crai de Miazăzi să le scape din oropsire..." Atanasie dormise în podul șurii toată ziua, iar seara luaseră drumul întoarcerii. Doamna Teodora ținea cu o mână singurul ei bagaj un mic cufăraș cafeniu care se părea că aștepta și el de multă vreme drumul ăsta, iar cealaltă mână nu o slăbea pe fetița a cărei voce speriată o auzise doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
este locul !" Atanasie își face cruce cu limba, rugându-se în gând : "Să nu ne fie de-o măsură ! Dar peste tot este liniște și nu peste mult timp vor fi "dincolo" "Trebuie să mă grăbesc ca să pot trece la întoarcere pe la omul meu să iau câteva cutii de icre negre dac-o avea. Cu astea sunt cel mai câștigat. Numai că trebuie să trec granița înainte de ora opt când se schimbă tura de noapte cu care a aranjat Petrică. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
iubirea, erau oaspeții obișnuiți ai locului de care azi se mai interesează doar două femei bătrâne. Nici una din ele nu scoate nici o vorbă, dar desigur că amândouă se gândesc la una și aceeași persoană, la Simion Almăjan. Pe drumul de întoarcere spre locuința modestă a celei care fusese stăpâna locurilor pe când ele erau în plină splendoare, tăcerea este ruptă doar o dată de Teodora : Tufele de liliac, de liliac alb, s-au înmulțit atât de mult încât vara e greu să pătrunzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
avansez pe un drum în care urmele lăsate de oameni, de obiecte, de locuri și întâmplări sunt atât de vizibile și de credibile încât halucinațiile îmbracă din ce în ce mai mult veșmântul realului. Să fie doar simple coincidențe sau să fie o adevărată întoarcere într-un trecut, care chiar dacă nu îmi aparține, mă privește într-o măsură mai mare decât tot ce am trăit ? Nu contenesc să mă culpabilizez pentru creditul pe care i-l acord Teodorei și nu numai atât. Nu, nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a acceptat neputincios cum era. A deschis un mic comerț și și-a dus viața în Gherasimovka ; suferea mult că nu avea copii, dar în același timp se întreba : "La ce bun ? În ce lume să îi fi lăsat ?" La întoarcerea spre Brodoc sania era ceva mai grea, căci Zera a rupt din provizia lor și mi-a dat câteva căpățâni de varză, un săculeț de cartofi și mai ales doi colaci din pâine albă, aproape ca și cei pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
acolo. Relația mea cu Minodora a fost diferită pentru că am avut parte de o viață diferită. Dar nici relația noastră nu a avut numai pagini albe. O să înțelegi asta mâine, când o să-ți istorisesc cum s-au petrecut lucrurile după întoarcerea din Siberia. Nu-mi pot opri lacrimile când mă gândesc la înstrăinarea asta. Am încercat să o uit, să o trec prin filtrul rațiunii, numai că tristețea, ca și iubirea de mamă sunt mai mari ca rațiunea. Am să încerc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Neantul din ea devine ca un vârtej care o absoarbe cu voluptate. Un nor de culoare violet se ridică deasupra măsuței atrăgând după el, ca un magnet, un abia perceptibil abur argintiu. În zori, sania lui Atanasie face drumul de întoarcere fără nici un călător. SCURT POPAS În locul în care Dora nu s-a mai întors. La ora prânzului, Victor intră grăbit în casa de sub pădure din Orașul din Alsacia. Înghite pe nemestecate ceva, nu prea știe ce, răsfoind maldărul de hârtii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
descoperi, cu siguranță le vei dibui. Dar mișcă-te mai repejor, până nu intră alții pe fir! Acest fir chiar că l-a pus pe jar pe amicu și nu a ezitat să-și completeze trusa cu lupa recomandată, la întoarcerea către casă. Cu ajutorul ei avea să stabilească, dacă nu cumva, la acele capete mai îngroșate ale sârmelor a fost montată ceva aparatură de amplificare a sunetelor. În locul lumânării, a preferat să își cumpere o mică lanternă. Cu aceasta urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cocoș, ciorbe răcoritoare, sarmale în foi de viță și de varză, fripturi de purcel, mânzat și pasăre, toate degresate și bine pătrunse, deserturi de mai multe feluri, salate și torturi de fructe, tortul miresei, pachete cu gustări pentru drumul de întoarcere al invitaților, cu chifteluțe, ficăței, ouă, dulciuri, fructe. Și totul gătit cu gust rafinat, dar cu tentă dietetică pentru protejarea ici a stomacului, colo a inimii, dincolo a ficatului, pancreasului, afectate de abuzuri anterioare și de ani. Domnul, la rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
chiriaș statornic cu obligațiile achitate la termen!.. Asta ai fost în realitate, Paraschive! Totuși mai gândește-te, Iosefina, înainte de a face un asemenea pas! Rămâi acasă, Iosefina! Rămâi la familie! Că odată pasul făcut, nu va mai exista cale de întoarcere. Fără îndoială! Fii pe pace, Paraschive! Și pentru ce să mai rămân? Nu-ți sunt de ajuns peste douăzeci de ani de slugăreală? Ce zici, Paraschive? Douăzeci și doi de ani din tinerețea mea, nu tu bărbat, nu tu gospodar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
articuleze Omu... A treia zi, marea zarvă s-a repetat, dar în prezența unei ogrăzi de oameni: Unde mergi, Omu neu? Pe care drum ai apucat, Omu neu? De ce mă lași de una singură și te duci pe calea fără de întoarcere?! Omu neu îndurerat! Și părintele-popa își continua impasibil preparativele pentru scoaterea către ultimul drum a celui care a fost... pe fundalul cântării funebre de Veșnică pomenire și de raportare a omului la timpul trecut. * * * La părăsirea casei, purtătorii sicriului au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
Când, într-un târziu, începeau să cânte ceva despre o înălțare la cer, unele negrese erau asediate de tuse, pe altele le apuca strănutul, moment în care domnul în negru zicea ceva urât, urmat imediat de o cruce, de o întoarcere cu fața către altar, și de un iartă-mă, Doamne. Orice melodie era cântată mereu altfel, iar eu, în marea mea nedumerire, îmi schimonoseam fața, a mirare, în fel și chip. La un fel de repetiție finală, când am crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
-mă frumos să-i fac rost de un pachet de țigări, pentru că am figură de copil isteț și este sigur că pot rezolva misia asta și la ceas de noapte. M-am dat dus fără tragere de inimă, dar, la întoarcere, trăgând delicat cu urechea la ce vorbeau aproape șoptit trei soldați ieșiți la aer, prin preajma blocului, am priceput că Ucu fusese ciuruit fără milă, "făcut piftie", zicea unul, aproape plângând, că "să mă ia mama dracului dacă nu dezertez, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]