16,607 matches
-
tezei de doctorat a renumitului cercetător cernăuțean Ilie Luceac, citat de autorul acestui volum ca sursă. Ion (Iancu Onu) prezintă figura luminoasă dar aproape necunoscută, a unui pedagog și autor de cărți din satul Bădeni (Abecedar, 1935), fost elev al învățătorului Mihai Busuioc de la Școala din Bădeni (chiar dascălul și personajul din povestirea ,,Domnu Trabdafir” de Mihail Sadoveanu), cu studii la Geneva, întemeietor al renumitei, dar uiatei în timp, Școli pregătiroare mixtă de învățători și învățătoare - Școala Normală ,,Principele Mircea” din
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
satul Bădeni (Abecedar, 1935), fost elev al învățătorului Mihai Busuioc de la Școala din Bădeni (chiar dascălul și personajul din povestirea ,,Domnu Trabdafir” de Mihail Sadoveanu), cu studii la Geneva, întemeietor al renumitei, dar uiatei în timp, Școli pregătiroare mixtă de învățători și învățătoare - Școala Normală ,,Principele Mircea” din Bădeni. Un ultimo text, Costache Fedeleș, este scris cu emoție vizibilă, întrucât personajul descris este chiar unchiul autorului, ,,unul dintre cei mai străluciți educatori pe care i-a avut țara noastră (Ionel Maftei
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
de astă dată, nu de diferite personalități, ci de alte “categorii”, cum ar fi România, limba, românul, libertatea, Oltul, “Miorița” etc. Cea de-a doua parte a volumului conține “blesteme” puse în “gura” unor instituții (școala), categorii profesionale (artiști, soldați, învățători, traducători etc.), trăsături caracterologice (onoare, demnitate, talent, glorie) și chiar a unor lucruri comune (fabrica, ia românească, opinca, munca, cula, neamul, plugul, crucea, costumul popular). La acestea se mai adaugă “blestemele” mamei, tatălui, patriotului, porumbeilor, cetățeanului turmentat și... raiului. Uneori
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
I-VIII Șuțești, ocazia de a oferi cele mai frumoase mărțișoare, prin organizarea primei ediții a unui concurs județean de creație plastică, având ca temă ,,Lumea poveștilor lui Creangă”. Directorul școlii gazdă, doamna profesor Mariana Toică împreună cu inițiatorul concursului, tânărul învățător Silviu Stelică Roșioru, au încurajat încă de la începutul competiției elevii claselor I-IV care s-au înscris la concurs și le-au urat să devină peste timp nume celebre ale artelor plastice. Spațiul în care s-a desfășurat evenimentul au
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
ales că majoritatea desenelor au fost minunate. Așadar, comisia de jurizare a acestui concurs a fost alcătuită din: inspector învățământ primar Ecaterina Bonciu, profesor Constantin Gherghinoiu, profesor Victor Chiriloaie - membru al Uniunii Artistilor Plastici, primarul localității Șuțești - domnul Cristian Codreanu, învățător Camelia Vlad și director profesor Mariana Toică. Totuși, originalitatea și-a spus cuvântul și s-au acordat următoarele premii: PREMIUL SPECIAL a fost obținut de către elevul Răducan Andrei, din clasa I, de la Școala cu clasele I-VIII Racovița PREMIUL I
CONCURS DE CREAŢIE PLASTICĂ ,,AMINTIRI CU CREANGĂ” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 428 din 03 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366397_a_367726]
-
Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți pionieri. La întoarcere, am dat și pe la moșu’ Chircuț, bunicul din partea tatălui meu, mi-era în drum, stătea
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015. Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți pionieri. La întoarcere, am dat și pe la moșu’ Chircuț, bunicul din partea tatălui meu, mi-era în drum, stătea
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Barna, stră-stră bunicul meu, cum ar veni. Citește mai mult Într-o sâmbătă, pe la începutul lunii octombrie 1961, m-am dus pe Ulița Cimitirului, la Bobâltiu, frizerul, să mă tund. Trecusem în clasa a II-a și domn’ Nelu Șandru, învățătorul, ne spusese celor cinci elevi, cei mai buni la învățătură, să venim luni curați și îmbrăcați frumos, căci urma să fim făcuți pionieri. La întoarcere, am dat și pe la moșu’ Chircuț, bunicul din partea tatălui meu, mi-era în drum, stătea
MARIAN PĂTRAȘCU [Corola-blog/BlogPost/366422_a_367751]
-
Anul 52 (serie nouă) • octombrie 2015 • ( la p.17) Personalități băcăuane Leonid Iacob N. 1 octombrie 1945, în satul Iazu, comuna Strugari, județul Bacău. Poet, critic literar, dramaturg, prozator, publicist, editor, profesor. Este fiul Elenei (n. Melinte), casnică, și al învățătorului Gheorghe M. Iacob. Copilărește în satul natal, începându-și studiile cu tatăl său, la școala Primară din Iazu (1951-1955). Prima clasă a ciclului gimnazial o urmează în satul vecin, la Școala Pietricica (1955-1956), avându-l ca profesor de limba română
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
din România •• Anul 52 (serie nouă) • octombrie 2015 • ( la p.17)Personalități băcăuaneLeonid IacobN. 1 octombrie 1945, în satul Iazu, comuna Strugari, județul Bacău. Poet, critic literar, dramaturg, prozator, publicist, editor, profesor. Este fiul Elenei (n. Melinte), casnică, și al învățătorului Gheorghe M. Iacob.Copilărește în satul natal, începându-și studiile cu tatăl său, la școala Primară din Iazu (1951-1955). Prima clasă a ciclului gimnazial o urmează în satul vecin, la Școala Pietricica (1955-1956), avându-l ca profesor de limba română
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Duh, am scris în urmă cu câțiva ani un poem dedicat unui alt Papă iubit, așa cum este actualul Papa Francisc: Uniți în idealuri Sfintiei Sale Papa Ioannes Paulus al II-lea Andrei, primul dintre apostoli care a fost chemat De Învățătorul veacurilor , Cel ce a încununat Toată Cunoașterea dumnezeirii, pe înțelesul tuturor Andrei, fratele lui Petru, a semănat la noi rodnic ogor. Acum, când viscolele au trecut, nu mai e nici furtună E vremea, au zis mulți, să fie din nou
BEATIFICAREA MONSENIORULUI VLADIMIR GHIKA de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 974 din 31 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366632_a_367961]
-
a scârțâit doamna a sărit. Copilul se dovedește astfel un observator atent și critic;el găsește, în tot ceea ce -l înconjoară, aspecte inedite pe care le tratează cu mult umor: Un băiat citea o carte De la Eminescu Până la Bălcescu. Vine Învățătorul Și bate cu piciorul: -De ce nu ți-ai învățat? Deschide catalogul, Cerneala și stiloul, Pune 4 la băiat... -Mie-mi plac fetițele, Jocul și fundițele. -Mie-mi plac băieții, Jocul și studenții! Legătura om-natură, atăt de frecventă în folclorul românesc, oferă
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
întregii comunități ortodoxe o rază de lumină spre calea mântuirii. Originar din Banat, mireanul Dan-Ilie Ciobotea avea să vadă lumina zilei în anul 1951, la 22 iulie, în localitatea Dobrești, din județul Timiș, fiind cel de-al treilea copil al învățătorului Alexie și al Stelei Ciobotea. Crescut în casă de dascăli, micuțul a deslușit primele taine ale Abecedarului la Școala Primară din satul natal, urmând apoi cursurile gimnaziale de la școala din Lăpușnic. Între anii 1967 și 1970 a fost licean mai
LA MULTI SI FERICITI ANI!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366753_a_368082]
-
la localnici. Toți erau proaspeți absolvenți ai unor facultăți din Constanța sau din țară. Doar printre dascălii mai vârstnici, născuți și crescuți în comună mai predau cadre necalificate, doar absolvenți de liceu, însă cu mare vechime ca pedagogi, ca educatori, învățători sau chiar profesori. În acele vremuri de influență sovietică, când încă se primeau directive de la Moscova cum să fie condusă țara, a existat și posibilitatea să urmezi o facultate muncitorească și să ieși inginer fără măcar să termini școala medie și
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
produsele” Școlii din Boholț, cea pe care o sărbătorim cu acest prilej, când se împlinesc 250 de ani de la prima atestare scrisă a existenței unei școli în această localitate, atestare consemnată în „Conscripția episcopului Atanasie Rednic” din anul 1765. Primul învățător, și aici vreau să subliniez cum Destinul sau, prefer eu să spun, Dumnezeu ne arată semnele sale, așadar, primul învățător consemnat a fost un Vasile al Preotesii. Omul, scump, de neprețuit și drag mie, unul dintre autorii Renașterii acestei localități
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
atestare scrisă a existenței unei școli în această localitate, atestare consemnată în „Conscripția episcopului Atanasie Rednic” din anul 1765. Primul învățător, și aici vreau să subliniez cum Destinul sau, prefer eu să spun, Dumnezeu ne arată semnele sale, așadar, primul învățător consemnat a fost un Vasile al Preotesii. Omul, scump, de neprețuit și drag mie, unul dintre autorii Renașterii acestei localități care va împlini peste doi ani 700 de ani de la atestare, este mândru că i se mai spune în localitatea
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
este mândru că i se mai spune în localitatea natală și astăzi Vasile al Priotesi, ceea ce îl face, uneori, să semneze astfel diverse texte, precum prefața la un volum monografic intitulat „Boholț, sat ardelean al tradiției, statorniciei și speranței”, volumul învățătorului său Aurel Drăguș, adevărat părinte spiritual, dascăl renumit și apreciat cu asupra de măsură de către localnici. Iată cum un Arc peste ani și ani, peste veacuri, un Arc de Triumf al Spiritului omenesc, leagă pe primul Vasile al Preotesii de
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
început a fost Biserica și Biserica a fost Școala și Școala a fost Biserica.” Nici că se poate spune mai fain! Eu, ca om care m-am născut și am crescut o perioadă la sat, pot confirma cele spuse de către învățătorul Aurel Drăguș, care spune în prefața la cea de-a doua ediție a cărții, apărută la Ed. „Axis Libri”, editură de care sunt atât de mândru: „Nimeni din cei născuți la sat nu poate uita casa părintească, biserica, școala, ulițele
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
mai fi noi înșine! Și acestea, categoric, nu ar fi posibile fără școală, fără dascăli, și nu se poate să nu te gândești la toți cei care se sacrifică sau s-au sacrificat pe altarul educației, începând de la orice dascăl, învățător până la marii corifei, reformatori ai învățământului, precum au fost un Vasile Alexandrescu Urechia, Spiru Haret, Constantin I.Angelescu, acesta din urmă, foarte important și pentru Școala din Boholț, având deviza: „Școală cât mai multă! Școală cât mai bună! Școală cât
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
mine, ci în jos, spre Oteteliș. Dar, când mergeam la Zătreni la mamare și tata-mare din partea mamei, jucându-mă cu verișorii prin livadă și prin iarba care ne trecea de genunchi găseam ouă de la găinile colectivului. - V-a bătut vreodată învățătorul ? FS: Nu. Eram elev silitor, liniștit. Mereu premiant. - Ce prostii ați făcut pe la Bălcești? FS: Aveam „războaie” între noi. Ne băteam „ăi de la vale pe ăi de la deal”... cu pietre, cu nuiele... Dar și la fotbal, jucam „ăi de la vale
PE VALEA OLTEŢULUI de ALEXANDRU CETĂŢEANU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365576_a_366905]
-
voi cel mai mult ! Mai mult și mai mult îl iubesc pe tovarășul Nicolae Ceaușescu ! - De ce îl iubești atât de mult ?... - Pentru că el aduce pace ! Era de înțeles că dragostea asta mare le fusese insuflată copiilor de către educatoarele de la grădiniță. Învățătorul lor, pe vremea când era copil, niciodată nu îl preamărise pe Dej. Le vorbise despre noua lume, mai bună, în care trăiau. O lume făurită din setea de dreptate și care avea la bază adevărul și dreptatea. Le vorbise în
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
făurită din setea de dreptate și care avea la bază adevărul și dreptatea. Le vorbise în așa fel încât să nu uite niciodată, să le insufle respectul față de adevăr și dreptate. Nu toți au avut parte de un astfel de învățător. I-a fost la îndemână să-i dezvăluie adevărul fiului său. În fața unui magazin alimentar cincisprezece-douăzeci de persoane trecuseră de la vociferări la altercații verbale și îmbrânceli. Majoritatea erau pensionari. Motivul neînțelegerilor îl constituia ordinea sticlelor de lapte puse la ore
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
târască. Pe măsură ce se îndepărtează de pavilion trupul și mintea lui capătă o destindere inexplicabilă ajungând parcă să facă parte din pâcla deasă ce se rostogolește în vălătuci ce par să fi avut, cândva, ceva comun cu ființele umane. Întâlnirea cu Învățătorul nu are cum să-l surprindă așa cum nu l-ar putea surprinde nimic din orice s-ar întâmpla indiferent de natura întâmplării, reală sau ireală. Doar că, după ce i se va adresa, vorbele învățătorului îl vor chinui cortonsionându-i sufletul. „Ai
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
comun cu ființele umane. Întâlnirea cu Învățătorul nu are cum să-l surprindă așa cum nu l-ar putea surprinde nimic din orice s-ar întâmpla indiferent de natura întâmplării, reală sau ireală. Doar că, după ce i se va adresa, vorbele învățătorului îl vor chinui cortonsionându-i sufletul. „Ai iubit-o mult prea mult. Nepermis de mult pentru o ființă umană. Ai întâlnit piedici menite nu atât cât să încetezi să o mai iubești cât pentru a-ți pondera pornirea de a o
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]
-
mult. Nepermis de mult pentru o ființă umană. Ai întâlnit piedici menite nu atât cât să încetezi să o mai iubești cât pentru a-ți pondera pornirea de a o idolatriza ”. Obsesia a fost biruită de revoltă. Cele rostite de Învățător, înțelese de el într-un anumit fel, au fost asemenea unui șoc electric, aplicat în zona cerebrală cu scopul de a reda limpezimea minții. Nu s-a întâmplat ca aceasta să-i revină subit, a fost doar transbordat la granița
XXXIII ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365525_a_366854]