64,920 matches
-
atît de mult observația, sau scuză mea că de ce devii brutal, ... cînd ești fricos, mă rog, încît se apucă să treacă formulă mea în carnețelul lui cu pătrațele în care își notează lipsurile tehnice ale amărîtei lui de Dacii de învățat șofatul. Stăm cu mașina oprită pe marginea trotuarului claxonați copios de camioanele grele, desi instructorul m-a pus să apăs pe butonul de avarii, nu mai zic că pe geamul dindărăt (lunetă) pe care scrie cu litere mari ȘCOALĂ. Instructorul
Frică si brutalitate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17685_a_19010]
-
al comuniștilor, al lui Ceaușescu în special, comparabil cu acela al legionarilor. Ceaușescu "Era Codreanu în picioare. Eu am citit și Cărticica șefului de cuib. Am gasit o similitudine teribilă.... Unul - comunist, celălalt - naționalist, dar amîndoi români adevărați. Comuniștii au învățat din conștiința legionara în pușcărie. Pe ilegaliștii comuniști i-a impresionat atitudinea legionarilor care cîntau cînd îi duceau la locul de execuție. ăSunt de invidiat, spuneau ilegaliștii. Noi n-am ajuns încă la un asemenea nivel de conștientizare să mergem
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17687_a_19012]
-
programatica. Noica se leaga cu bună știință de căpăstrul măgarului lui Sancho refuzînd - cu excepția acestui pasaj - să numească răul: "Nevinovăția e o chestiune de vocabular. Trebuie să eviți a numi răul. Omul bun nu vede răul pentru că refuză să-i învețe numele, să-l individualizeze, să-l știe. Există răul și în el; dar intra, nu știu cum, în altă compoziție"9. Să vedem cum explică această "înrămare" conștientă în ideal și care sînt consecințele sale teoretice. Vom spune de la bun început că
Despre donquijotismul lui Noica by Laura Pamfil () [Corola-journal/Journalistic/17664_a_18989]
-
insă: interiorul devine pur și simplu un fel de revers al exteriorului. Sîntem, în adîncul nostru, o sumă de reguli și practici interiorizate, asumate într-un anumit fel, particularizate. Mult zgomot pentru nimic, ar putea protesta unii. Nu asta ne învață mai toți teoreticienii postmodernismului? Ba da, iar Nikolas Roșe este unul dintre ei.
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
Florica, pe locul unei vechi crame, în via moștenita dela părintele său. Se văd rafturi tapisate cu cărți, mese și scaune la care cei șapte copii ai săi își făceau lecțiile sub îndrumarea unor strașnici profesori. Tot în acele încăperi învățaseră și primii săi nepoți: Ion, Pia și Nicolae, copiii fiicei sale Măriuța, căsătorită cu Ion Pillat. Acesta făcuse școală militară la Saint-Cyr în Franța și întors în țară, era moșier și senator de Dorohoi. Bibliotecile conțineau toate vechile cronici și
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
de clor. De usturime am inceput sa strănut până mi-au dat lacrimile. Nu am reușit în nici un fel să mă ușurez. Pe pereții crem ai WC-ului era grafitti cu fecale și sânge menstrual, desenate cu degetul (...) În facultate, învățasem să miros frigul. Amfiteatrele, sălile de seminar de la mansarda, bibliotecă aveau fiecare un alt fel de frig mirositor. WC-ul era ceva mai curat. Puțini își mai exersau talentul de pictor cu degetul. Porcăriile erau acum scrise cu spray, pe
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
televiziune. Fantezia debordanta privind vehicularea datelor limbajului mozartian, dinamica muzicală și scenica cuceritoare, sunt semne ale unei evidente libertăți de acțiune ce anima în limitele stilului, un profesionalism imbatabil. Muzicienii interpreți? Nume total necunoscute. Tineri animați de dorința de a învăța, de a realiza. Cum nu făceau parte din nici un sindicat, fiind prea tineri, acceptau să lucreze fără limită de timp, chiar și opt, chiar și zece ore pe zi! Mai multe luni în șir. A meritat. Verva muzicală, cea scenica
Elvetia muzicienilor români by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17718_a_19043]
-
se va fi gîndit, pe semne, că da... lovitură cea mare dacă, într-o ședință de analizare a numărului apărut, va ataca, vehement și principial foarte, faptul că tocmai apăruse într-un text o asemenea greșeală gravă: Este indispensabil să învățăm din operele generalissimului I.V.Stalin". - Eu protestez și cer sancționarea celui vinovat: cum să pui numele scump al tovarășului Stalin alături de cuvîntul "indispensabil"? Cei de față au tresărit, s-au îmbujorat, nici n-au rîs, nici n-au surîs, articolul
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
explice cum de semăn eu, nu exclusiv fizionomic, cu părintele meu? Prin ce "mecanism" anume se produce asemănarea? Am priceput, dar n-am înțeles... Omul de la catedră și-a strîns hîrtiile și le-a strecurat în servietă, surîzînd ambiguu: - A învăța înseamnă a te îndoi... Și, binevoitor, se aplecă în fața întregului amfiteatru. Aplauze. Mai mult ce pot spune? Un adevăr: cine numără cîte furnici are vară dovedește, cu prisosință, pînă unde poate ajunge prostia omenească.
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
2 XII 1978 - Iowa- City. "Remember your Costumer is your next Inspector". Reclamă citită la Amana în SUA la o uzină de frigidere - aproximativ: Nu uită că Inspectorul tău este următorul tău client. Este, cred, prima frază pe care am învățat-o și pe care o rosteam perfect în America în cele mai neașteptate ocazii. Odată, ducîndu-mă în vizită la niște americani importanți, profesori universitari, le-am rostit și lor frază această, mecanic, automat, ca pe apă. Mai întîi, strîngîndu-ne mîinile
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
smulgea iarbă cu pîrîituri de ierbivor puternic avînd din belșug hrană, ...a obiectat sau a zis, nu contează, că fiecare trebuie să stea la locul lui, cum i-a dat Dumnezeu să stea; și că nu-i bine să se învețe cu alte locuri ori obiceiuri, si ca de-aia sînt atîtea nenorociri pa lume că fiecare vrea să facă ce nu-i stă în caracter să facă. Aici am salutat frumos întreg echipajul pornit în vilegiatura, bravînd universul întreg și
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
volum de proze scurte, Chei fierbinți... e un roman de tip puzzle, cu caracter autoreferential și hipertextual, Hard-ul computeristic integrează soft-ul capitolelor într-o rețea de vase comunicante ce vin de oriunde și pot duce oriunde: "Computerele te învață că un lucru nu e niciodată terminat. La fel și cartea această, care se termină acolo unde s-au isprăvit paginile. Ea va fi urmată în curînd de un al doilea volum. Unele texte încep aici și se termină în
Lectiile fictiunii virtuale by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/17762_a_19087]
-
instalează în carte o anumita atmosferă, prielnica evocării și întoarcerii în trecut. Reverii strict puse la dispoziția autoarei nici nu ar fi cu adevarat posibile, căci prințesa la a cărei naștere s-au tras 21 de salve de tun e învățată de mică să facă totul pentru alții, nu pentru ea însăși. Anticipînd curiozitatea cititorilor săi americani, Domnită Ileana se întreabă: "ce e o prințesă?" Și răspunsul ei îl constituie, de fapt, întreaga carte. "O prințesă este o persoană care se
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
alta... Lumea e în cruce, si asta se știe. Axa verticală duce-n jos, spre iad, iar în sus - spre Dumnezeu. Axele sînt perpendiculare, dar pe ce? Pe "al treizeci și unulea an al domniei lui Octavian Augustus", cum am învățat în clasa a cincea? Pe orizontală, timpul oscilează între începuturi nebuloase, pierdute într-un illo tempore multicolor și divergent și sfîrșitul mereu altfel și altcînd proiectat. Dacă și momentul începuturilor e nesigur, cum putem să știm, cu certitudine, cînd e
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
făcute până acum. Ele sunt posibile pentru că ticăloșii care au gândit actuala constituție s-au ferit că dracul de tămâie să spună că în România proprietatea privată e garantată. Or, când e s-o ocrotească, o fac așa cum i-a învățat tătucul lor Stalin. Amestecul brutal al politicienilor în chestiuni care nu-i privesc ar trebui să se soldeze cu măsuri aspre. Dar la noi se pare că prea puțină lume a priceput că epoca dirijismului a apus demult. Am văzut
Omul, anexa sculei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17776_a_19101]
-
adîncimi morale, pentru ca astfel să înțeleagă ceea ce între oameni îi părea simplă convenție: problemă răului și a binelui, tensiunea depărtării și reapropierii de ceilalți. Cu alte cuvinte, el își definește locul său într-o ordine superioară a lumii. Pustia îl învăța să privească în jurul lui, cu toate că, aparent, nu e nimic de văzut. Robinson Crusoe este mai mult decît un personaj de român, e de-a dreptul un prototip, iar povestea lui un mit comportamental și fundamentul unei dogme etice a omului
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
pentru elevi și că toate partidele care au în structurile lor și astfel de organizații ar trebui să se astîmpere. Copiii nu au suficient discernămînt și nici informații pentru a se bagă în politică, iar la scoala ei trebuie să învețe carte, nu doctrina mai știu eu cărui partid. E, cred, suficient că ei sînt manevrați politic acasă. Dar, tot așa, întrebuințarea elevilor drept scut sindical nu o găsesc o manevră corectă. Elevii nu sînt simpli pasageri de metrou sau călători
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
tot așa, întrebuințarea elevilor drept scut sindical nu o găsesc o manevră corectă. Elevii nu sînt simpli pasageri de metrou sau călători cu RATB-ul, ci oamenii care vor duce, mîine, poimîine, pe umerii lor toate poverile acestei țări. Ei învăța în școala ce înseamna disciplină socială, aceea care face ca mecanismele toate ale unei țări să funcționeze. Oricît de justificate ar fi protestele profesorilor, ele ar trebui să ocolească dereglarea ceasornicului școlar, fiindcă efectul demoralizant asupra copiilor e cumplit. N-
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
ăEa ieși în aerul rece al Bulevardului La Cienaga, de la Hollywood, amețita de filmul pe care tocmai îl văzuse. Privea neoanele strălucitoare, farurile mașinilor care treceau și, strîngîndu-l de braț pe Petter, trăgîndu-l spre afișul filmului, îi spuse: "Trebuie să învățăm să pronunțam corect numele regizorului. Dacă un om a putut să facă un asemenea film, el nu poate fi decît nemaipomenit"ă. Am întrebat-o pe mama de ce și-a început cartea așa. Mi-a răspuns: "Romă, oraș deschis mi-
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
bună zi, la peșteră pustnicului apare tînărul Nechifor Pîrvu, care dorește să-i fie ucenic, devotîndu-se vieții monahale pentru că, gîndea el, pustnicii de la peșteră sînt singurii care înțeleg tainele vieții și ale lumii. Păgîn și necredincios, la început, Pafnutie îl învăța rostul slujbelor și al canonului, dîndu-i numele de Ilarion. Tînărul, nedîndu-se la o parte de la nimic greu, ajunge să înțeleagă că debusolarea lui de pînă la călugărie se datora lenei în care se complăcuse. Treptat, găsește calea credinței. La împlinirea
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
ține de o atitudine mai generală existența în secolul al XVII-lea, nu reprezintă doar poziția lui individuală. La vremea respectivă retorica, arta persuasiunii cum o numise Aristotel, era una dintre disciplinele cele mai importante în curriculum-ul universitar. Studenții învățau, alături de principiile matematicii și ale gramaticii, cum să vorbească elegant și convingător, cum să construiască un discurs rațional, cum să gîndească logic. Perechea retoricii era dialectica, care, în ciuda asimilării ei astăzi ca domeniu al filozofiei, reprezenta în perioada aceea știință
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
și ale gramaticii, cum să vorbească elegant și convingător, cum să construiască un discurs rațional, cum să gîndească logic. Perechea retoricii era dialectica, care, în ciuda asimilării ei astăzi ca domeniu al filozofiei, reprezenta în perioada aceea știință raționării. Dialectica te învață cum să iți ordonezi gîndurile într-o manieră logică, în vreme ce retorica îți arată cum să ordonezi cuvintele în așa fel încît și ele să reflecte bună organizare a gîndurilor. Pentru Aristotel retorica și dialectica nu puteau fi separate, pentru că prima
Gratia de altădată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17820_a_19145]
-
existe numai înainte de a se duce polițiștii la servici, adică până la ora 9 fix. Și polițiștii cumpăra de acolo, dar în afara programului de lucru (până la ora 9), când nu au dreptul să intervină. Interesantă (și benefică) înțelegere tacită! Așa am învățat că trebuie să mă scol de dimineață dacă vreau fructe și legume proaspete și ieftine, direct de la sursă. Alta soluție, a fost să merg la «piața legală», modernă și curată, cu un sortiment bogat de produse, pe care până la urmă
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
cărți: lumea românească interbelică, privită cu o explicită simpatie. Expoziția jubiliara ca simbol al României europenizate în timp record, cursele de cai ce adună o splendida protipendada, vacanțele la mare, vizitele în saloanele marilor familii, pensionul Notre-Dame de Sion unde învăța Adriana, sora naratorului, sunt toate elemente ale unei lumi interzise cândva și idealizate astăzi. Alexandru George, Oameni și umbre, Editura Albatros, București, 1996, 516 pag., 8000 lei.
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
prin necunoscut, cele o sută de zile de libertate. V-a fost frică? - Sigur că mi-a fost frică. Era normal. Frică îți este tot timpul și în pușcărie, pentru că te simți la cheremul abuzului în orice moment. Dar te înveți să trăiești cu frica. Este un mediu al fricii care te înconjoară și te obișnuiești să trăiești în el. Și "afară" a trait lumea în frică. Poate că afară existau mai multe posibilități de eludare a fricii, de a apela
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]