3,279 matches
-
Teodora, Grammaire structurale du français contemporain, 2ème edition revue et augmentée, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1979. Cunița, Alexandra, La formation des mots. La derivation lexical en français contemporain, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1980. Cunița, Alexandra, Le verbe et șes arguments, Tipografia Universității București, 1979. Deroy, Louis, Padasas. Manuel pour commencer l'étude du sanskrit même sans maître, 2 vol., Peeters, Louvain, 19842. Devoto, Giacomo, Îl linguaggio d'Italia. Storia e strutture linguistiche italiane dalla preistoria ai nostril giorni, Rizzoli
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
puternic. în apropiere se află și Râpa de la Bou Negru. Hanus-teren agricol pe malul drept al pârâului Bașeu și a iazului Calu Alb, situat la nord de tarlaua Lișna Nouă. Harbuzărie-teren arabil situat în marginea de sud a iazului 2 (Șesul Comândatului) foarte bun pentru cultura pepenilor verzi și galbeni. în lexicul local la pepenii verzi li se zice harbuji. Hatie (La Hatie)-loc de trecere, de lățimea unui drum, înălțat de oameni în lunca pârâului de la Uluce, pentru deplasare cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dumbrăvii. Se cultivă cu cereale. Denumirea vine de la cetățeanul Isopescu care a locuit acolo în trecut. Izvoare (La Trei Izvoare)-loc situat în partea de sud a satului Vatra, unde există un deal de sub care curg trei izvoare puternice. în Șes la Bompa-teren de pășunat pe malul stâng al văii Bașeului, aproape de Podul Cașca. La începutul celui de-al doilea război mondial pe acest șes a căzut o bombă trasă de ruși de peste Prut. între Cărări-teren din satul Vatra, folosit ca
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de sud a satului Vatra, unde există un deal de sub care curg trei izvoare puternice. în Șes la Bompa-teren de pășunat pe malul stâng al văii Bașeului, aproape de Podul Cașca. La începutul celui de-al doilea război mondial pe acest șes a căzut o bombă trasă de ruși de peste Prut. între Cărări-teren din satul Vatra, folosit ca pășune, nu departe de locul numit La Gropană. Pe acest teren se întretaie mai multe cărări. La Biserică-loc din fiecare sat al comunei, de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Mare Mucenic Gheorghe din deal. Moară(La moară)-locuri unde erau construite morile din satele comunei și care din apelative au devenit cu timpul toponime. Movila de șes-movilă de hotar în vechime dintre satele Alba și Comănești. Este situată pe șesul pârâului Bașeu, la intrarea acestuia pe teritoriul comunei. Movila Porcului-movilă mare de pământ situată în pădurea Ursoaia. Denumirea vine de la mistreții care făceau găuri în această movilă căutând ghindă pentru hrană. De pe această movilă se pot vedea movilele de pe dealul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Având o apă bună pe teritoriul comunei Hudești sunt amenajate mai multe iazuri printre care: Iazul Velniței, Iazul Axinte, Iazul Calu Alb, Iazul de la Bobești, Iazul de la Odaie precum și niște bazine pentru puiet. Pe timp ploios iese din matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai înspre pădure. Slăbeni (La Slăbeni) î cot din satul Vatra unde au locuit mai multe familii numite Slabu. Suharău-comună vecină, situată la sud-vest de comuna Hudești. Numele îi vine de la suhat care înseamnă pășune, mai ales pe locuri mocirloase. Șesul Comândatului-șes lângă Iazul de la Bobești. Denumirea vine de la locuitorul Ion Comândatu care avea proprietate în acest loc și care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de sud-vest a satului Alba. Pe acest șes se află
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Hudești. Numele îi vine de la suhat care înseamnă pășune, mai ales pe locuri mocirloase. Șesul Comândatului-șes lângă Iazul de la Bobești. Denumirea vine de la locuitorul Ion Comândatu care avea proprietate în acest loc și care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de sud-vest a satului Alba. Pe acest șes se află Movila care marchează hotarul dintre comuna Hudești și satul Comănești. Șes înseamnă loc neted, larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
locuri mocirloase. Șesul Comândatului-șes lângă Iazul de la Bobești. Denumirea vine de la locuitorul Ion Comândatu care avea proprietate în acest loc și care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de sud-vest a satului Alba. Pe acest șes se află Movila care marchează hotarul dintre comuna Hudești și satul Comănești. Șes înseamnă loc neted, larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Comândatu care avea proprietate în acest loc și care apare menționat în Catagrafia de la 1774. Șesul Movilei-loc situat în partea de sud-vest a satului Alba. Pe acest șes se află Movila care marchează hotarul dintre comuna Hudești și satul Comănești. Șes înseamnă loc neted, larg, neinundabil. Șipote (La Șipot)-locuri din centrul satelor Hudești, Mlenăuți, Vatra, și Alba unde există izvoare puternice amenajate cu țevi de metal, cu uluce de lemn sau treuci de beton pentru adăpatul vitelor și pentru spălatul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
porumb-nutreț tocat. Până la revoluție, C.A.P.-ul deținea 1134 ha pășunii, iar gospodăriile individuale 329 ha. în general terenurile pe care se aflau și se află fânețe și pentru pășunatul vitelor și oilor sunt situate: în Poiană, La Rotunda, pe șesul Bărăncii, pe Costișă, pe șes la Bompa, în Rădii, La Hârtop, La Podul Manolii, La Dealul Bașeului, La Dealul Morii. Unele din aceste terenuri, în anii secetoși dau producții mici, excepție făcând bahnele și terenurile de șes din Valea Bașeului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
A.P.-ul deținea 1134 ha pășunii, iar gospodăriile individuale 329 ha. în general terenurile pe care se aflau și se află fânețe și pentru pășunatul vitelor și oilor sunt situate: în Poiană, La Rotunda, pe șesul Bărăncii, pe Costișă, pe șes la Bompa, în Rădii, La Hârtop, La Podul Manolii, La Dealul Bașeului, La Dealul Morii. Unele din aceste terenuri, în anii secetoși dau producții mici, excepție făcând bahnele și terenurile de șes din Valea Bașeului și Valea Prutului. Așa cum am
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
La Rotunda, pe șesul Bărăncii, pe Costișă, pe șes la Bompa, în Rădii, La Hârtop, La Podul Manolii, La Dealul Bașeului, La Dealul Morii. Unele din aceste terenuri, în anii secetoși dau producții mici, excepție făcând bahnele și terenurile de șes din Valea Bașeului și Valea Prutului. Așa cum am putut vedea, agricultura ca ramură de bază a evoluat de-a lungul timpului. La început țăranii n-au avut pământ și o duceau destul de greu. Au fost trei reforme agrare: 1864, 1921
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
drumul merge către Alba și unde în trecut erau mulți porci mistreți care se hrăneau cu ghindă din pădure și uneori distrugeau culturile oamenilor ieșind noaptea din pădure. în trecut multe case și chiar bordeie erau către Balta Nouă pe șesul Prutului, iar în verile ploioase Prutul ieșea din matcă și inunda șesul prinzând și unele case și chiar bordeie în mijlocul apei. Familiile cele mai vechi din acest sat sunt Ivașcă, Mereuță, Agachi, Iacob, Atomei, Luca. Satul Baranca este înconjurat de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care se hrăneau cu ghindă din pădure și uneori distrugeau culturile oamenilor ieșind noaptea din pădure. în trecut multe case și chiar bordeie erau către Balta Nouă pe șesul Prutului, iar în verile ploioase Prutul ieșea din matcă și inunda șesul prinzând și unele case și chiar bordeie în mijlocul apei. Familiile cele mai vechi din acest sat sunt Ivașcă, Mereuță, Agachi, Iacob, Atomei, Luca. Satul Baranca este înconjurat de o serie de dealuri împădurite în general, Dealul de la Bortoasa, Dealul Cetățuii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și a pescuitului. Pe Lamma există două sate care pot fi vizitate cu piciorul. Cel nordic Yung Shue Wan care este și poarta de ieșire a feribotului. Satul se afla la marginea unui mic golf cu case destul de rarefiate pe șesul și dealurile alăturate. Întregul sat îl poți străbate numai în 10 minute, însă te poți opri la oricare din barurile îmbietoare, la cafenele stilate sau la un restaurant. Alături de strada principală, pe o ulicioară, se află templul Tin Hau, cu
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
poruncă din strămoși să luptați cu arma-n mâini, nu să cuceriți ce nu era al nostru, ci să recucerim ce este al nostru.Stefan cel Mare cu legendarul său paloș a plecat din poarta Pocuției, la poarta Dunării, din șesul Podoliei, până la malu Mării, iar Mihai Viteazul a despicat Carpații și a căzut la Câmpia Turzii pentru a uni românii într-o națiune și un popor. In ultimii 120 de ani, de la 1820 la 1940, Tarile Române au fost de nenumărate
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de bretonii și normanzii aduși de exodul rural. Populația omogenă cuprinde mulți funcționari, iar clasa de mijloc este majoritară și se simte bine aici. Înaintea noastră povestește cel care avea să devină primar în Mantes-la-Jolie în 1977 se afla câmpia, șesul. Se vedeau pânzele vapoarelor de pe Sena. Pe vremea aceea eram profesor și obținusem o locuință la Val-Fourré. Aceste imense blocuri, aflate la distanță unele de altele, dădeau impresia că acolo e mai mult aer decât în restul orașului. Apartamentele erau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aibă 150 000 de locuitori, nu ajungea nici la 5 000 de suflete... Consilierii generali s-au indignat: "Suntem ca o tânără sedusă rămasă cu un copil în brațe!" Agricultorii expropriați se simt prădați. Rezidențele secundare ale vecinătății, abandonate la șes, încep să se degradeze. Angajările promise se topesc ca zăpada la soare. Toată lumea protestează, până și asociațiile pescarilor cu undița. Ce să faci cu HLM-uri în mijlocul câmpului, cu construcțiile pierdute printre muncitorii care încă nu le-au terminat, cu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și Romexterra, având unele condiții, să spunem, ciudate de aplicare: „Activitatea de creditare se va concentra în principal pe beneficiarii situați în zona de munte și deal a județelor eligibile; totuși, proiectele localizate în zonele urbane și/sau zonele de șes din aceste județe vor fi eligibile dacă fac dovada unor legături puternice cu producătorii din zona montană sau de deal (ex.: achiziționarea de materie primă din aceste zone). [...] Județe eligibile: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara, Sălaj, Vâlcea, Sibiu, Covasna, Buzău
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
D.Măngălăriei și de 481m în D.Țâioara din N și NE regiunii), ce alternează cu văi adânci și relativ înguste, cele mai importante fiind Valea Tutovei prin cursul ei mijlociu (pe o lungime de 9-10km și cu lărgimi ale șesului de 300-800m), urmată de afluentul său Valea Iezerului, prin cursul mijlociu (cu lărgimi ale șesului mai frecvent între 50-200m) și superior al acesteia. Înălțimea minimă fiind de 135m în șesul Tutovei de la sud de satul Mărășești, la hotarul cu comuna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu văi adânci și relativ înguste, cele mai importante fiind Valea Tutovei prin cursul ei mijlociu (pe o lungime de 9-10km și cu lărgimi ale șesului de 300-800m), urmată de afluentul său Valea Iezerului, prin cursul mijlociu (cu lărgimi ale șesului mai frecvent între 50-200m) și superior al acesteia. Înălțimea minimă fiind de 135m în șesul Tutovei de la sud de satul Mărășești, la hotarul cu comuna Puiești rezultă, în raport cu înălțimea maximă de 485m, o amplitudine a reliefului comunei de 350m, fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
mijlociu (pe o lungime de 9-10km și cu lărgimi ale șesului de 300-800m), urmată de afluentul său Valea Iezerului, prin cursul mijlociu (cu lărgimi ale șesului mai frecvent între 50-200m) și superior al acesteia. Înălțimea minimă fiind de 135m în șesul Tutovei de la sud de satul Mărășești, la hotarul cu comuna Puiești rezultă, în raport cu înălțimea maximă de 485m, o amplitudine a reliefului comunei de 350m, fapt ce explică adânca și deasa lui fragmentare în dealuri și văi, coeficientul de fragmentare fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
fragmentare în dealuri și văi, coeficientul de fragmentare fiind printre cele mai mari din întreaga regiune a Colinelor Tutovei. Este motivul pentru care versanții văilor sunt afectați de intense alunecări de teren și/sau erodați de râpi și ravene, în timp ce șesurile văilor (local însoțite lateral de fragmente de terase joase, zvântate), pot fi supuse, temporar și parțial, inundațiilor și înmlăștinirilor. Harta administrativă a județului Vaslui Limitele, relieful și vegetația Comunei Voinești Climatul temperat, moderat continental, cu valori medii anuale termice de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu toții într-o zi de duminică spre satul Tomești de pe "Coasta Iașilor". Prima constatare a fost cea privitoare la poziția geografică a satului, predilect pe relieful de coastă spre a nu utiliza terenurile bune de cultură de pe platouri și de pe șesurile văilor, la asigurarea nevoilor de apă prin valorificarea izvoarelor de coastă sau a apelor subterane prin fântâni de redusă adâncime etc., după care profesorul ne spune "dar geograful merge mai departe". Ajungând la primele case, ni se explică necesitatea grădinii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]