10,571 matches
-
imaginau ce s-a întâmplat imediat după Big Bang. Întregul univers trebuie să fi fost extrem de fierbinte și de dens, orbitor de strălucitor. Lumina respectivă nu ar fi dispărut pe măsură ce universul-balon se extindea; s-ar fi împrăștiat peste tot, odată cu țesătura dimensiunii spațiu-timp. După câteva calcule ulterioare, fizicienii de la Princeton și-au dat seama că această lumină provenea din zona spectrală a microundelor, propagându-se din toate direcțiile. Era o radiație cosmică de fond, era geana de lumină rămasă după Big
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a universului, imediat după Big Bang. În anii 1980, fizicienii au sugerat că, în epoca lui timpurie, energia din punctul de zero absolut era mai mare decât este astăzi. Acea energie suplimentară încerca să se extindă în toate direcțiile, împingând țesătura spațiului și timpului spre exterior, cu mare viteză. Ea a umflat balonul cu o forță imensă, estompând denivelările universului, în același mod în care o adiere de vânt netezește zbârciturile unui balon. Asta explică de ce universul este relativ neted. Dar
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
dezrădăcinat, sunt evidente: sedentarismul, acumulările, proiectele, asigurările, arhivele, bibliotecile, instituțiile, agendele, strategiile etc. în lumea academică, inovarea și creativitatea sunt sufocate prin studii care reiau infertil moștenirile supraevaluate, orice contribuție fiind posibilă numai ca derivare secundă și „riguros argumentată“ din țesătura „științifică“ a descoperirilor trecute. Atâta vreme cât știința se bazează pe memorie și pe duplicarea ori multiplicarea constelațiilor de legături (ca decupaje parțiale, muti lante ale multiplului), legătura cu Unul și transgresarea viziunii fragmentare sunt imposibile. 2. Mana în deșert. Cum se
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
instanță, din unicitatea lui, ca mesaj și formă, unicitate care nu se delimitează doar ca non-dublare ori non-repetiție, ci, mai ales, ca gest creator. Pentru a explicita modul în care am găsit de cuviință să exprim mesajul și să construiesc țesătura cărții, voi spune doar că, în manieră convențională, pot descrie și surprinde „ingredientele“ esențiale pe linie metodologică făcând apel la încărcătura semantică, teoretizată deja, a celor trei formule. îngemănarea lor nu este însă secvențială, ci sincronă, ele putând lumina doar
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
Impresia dominantă lăsată de orașele noastre la ora actuală este cea de polarizare, de localități cu mai multe viteze, în care se concentrează inegalitatea de șanse, șomajul, sărăcia, în care e multă ură, dezbinare, frică și apatie 266. Polarizarea distruge țesătura socială urbană, modurile de viață atât de diferite devenind generatoare de frustrări, de suferințe, riscând să afecteze societatea în ansamblu. Una dintre agențiile Națiunilor Unite ("Programme des Nations Unies pour les Etablissements Humains" United Nation Center for Human Settlements 267
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
competențe relaționale, informaționale pentru conturarea unei politici de dezvoltare. Putem formula ipoteza că existența (sau inexistența) unor rețele de relații între actorii teritoriului local poate fi un motor sau o frână în calea construcției, deconstrucției sau reconstrucției acestuia. Infrastructura fizică, țesătura relațională, informațiile accesibile permit mobilizarea competențelor în jurul unui scop comun împărtășit. Comunitatea sătească învață să supraviețuiască, învață să fie. Datorită inegalităților de acces la resurse, membrii comunităților rurale nu ajung să evalueze la fel istoria locală, tradiția, situația actuală, problemele
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
poate sprijini strategia de dezvoltare durabilă. La sate, legăturile dintre generații au făurit configurația teritoriilor actuale, atașamentul față de loc, față de limba maternă, față de rude. Când satul nu mai este capabil să-și țină tinerii, dispar multe activități, ocupații, meserii, iar țesătura socială locală, liantul comunitar se destramă... În Franța, după al Doilea Război Mondial, locuitorii din Bretagne au redescoperit simțul identității, ceea ce a dus la revigorarea comunităților agricole, la aflarea modalităților prin care se poate asigura "un viitor bun tuturor fiilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
consum redus de energie. Referitor la metodele neconvenționale autorii precizează că au avut dorința de a realiza o prezentare a celor mai semnificative avantaje ale acestora, precizând mai ales metodele de sorbție ale coloranților textili utilizați frecvent pentru îmbunătățirea calității țesăturilor. Sorbenții neconvenționali utilizați în acest scop sunt ușor de găsit, au un preț de cost scăzut și nu prezintă toxicitate, integrându-se în circuitul naturii, fiind biodegradabili și deci ușor asimilabili pentru o serie de microorganisme. Monografia elaborată se adresează
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
De a cărui lăcomie se vaită, însă la sfârșitul poemului constatăm că își păstrase sau că îi reveniseră și lui destule bunuri, de toate felurile: arme, obiecte de preț, lucrate cu artă, aur și bronz brut, cai și vite, sclave, țesături, de toate. Ne aflăm, așadar, în fața unui Ahile care, tocmai în virtutea înzestrărilor sale războinice, exercită timp de zece ani un rol care revine funcției a treia, cea care ține de vitalitatea, prosperitatea și echilibrul pașnic al unei societăți. Ahile, în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
erau folosite și de bărbați. În vremurile moderne, alegerea unui parfum sau a altuia depinde, desigur, de preferința individuală, dar persoanele avizate poartă parfum (to wear perfume, spun și anglo-americanii) în funcție de vîrstă, de anotimp, de orarul diurn sau nocturn, de țesătura și croiul îmbrăcăminții, de culoarea părului... chiar de semnele zodiacului, dacă este să dăm crezare australianului John Oakes care a scris o admirabilă "Carte a parfumurilor" (v. Bibliografia) și, bineînțeles, de modă. Primele case de parfumuri au apărut tot în
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
oară pânza respectivă. Cuvântul a intrat în franceză și, de aici, a ajuns și în română. O remarcă asemănătoare cu privire și la cuvântul satin, care are la originea îndepărtată numele Tseutung (azi, Tseu-Toung) al unui oraș unde se fabrică țesătura de satin. Împrumutat de arabă ca zaitum, în această limbă s-a format derivatul zaytoûni „ce aparține orașului chinez Tseutung“, care a fost împrumutat de spaniolă: v. sp. aceituní. Din spaniolă, a fost luat de italiană, devenind setino, după ce a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
plus, cuvântul românesc denumește o unealtă caracteristică pentru păstorit și a fost împrumutat de maghiară din română, împreună cu alte cuvinte din terminologia păstorească românească, așa cum a arătat F. Bakos. De asemenea, cuvinte care denumesc obiecte specifice portului popular românesc sau țesături tipic românești sunt inexplicabil puse pe seama influenței maghiare. Nu se împrumută cuvinte străine pentru a denumi realități proprii felului de viață românesc. De altfel, și dicționarele maghiare dau ca etimologie a unor cuvinte termeni românești, aceia pe care dicționarele românești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
străine pentru a denumi realități proprii felului de viață românesc. De altfel, și dicționarele maghiare dau ca etimologie a unor cuvinte termeni românești, aceia pe care dicționarele românești (CADE, DEX și, uneori, DA) le explică prin maghiară. De exemplu, cergă „țesătură aspră de lână, pătură“ este primul cuvânt românesc pătruns în maghiară (atestat la 1331). În maghiară, cserge este dialectal (apare în maghiara din Transilvania și zonele învecinate); în secolul 14, nu avea sensul general de „pătură“, ci pe acela de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
aspră de lână, pătură“ este primul cuvânt românesc pătruns în maghiară (atestat la 1331). În maghiară, cserge este dialectal (apare în maghiara din Transilvania și zonele învecinate); în secolul 14, nu avea sensul general de „pătură“, ci pe acela de „țesătură aspră de lână, făcută de români; velință tipic românească, țesută după o tehnică românească“, denumind obiectul care reprezenta renta feudală, darea în natură a iobagilor români. Cercetătorii care s-au ocupat de influența românei asupra maghiarei (F. Bakos, G. Blédy
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
asupra spiritului și caracterului poporului pe motiv că orice observație care depășește limitele stării actuale a limbii este străină poporului, autorul precizează: „În tenebrele care ascund formarea sufletului și succesiunea individualității spirituale rămâne neîndoielnic evidentă infinit de puternica dependență dintre țesătura limbii și ansamblul gândurilor și sentimentelor” (p. 226). Izolarea limbii române de limbile romanice, sugerată lui Humboldt de cărturarii ardeleni, este în cele din urmă și ea anihilată, savantul german făcând următoarele aprecieri globale asupra limbilor romanice: a) limbile romanice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
299, 5 ian. 1877). Blamând totodată orientarea puristă latinizantă, el avertizează: „Celor ce vor o purificare absolută a limbei le vom răspunde că acele vorbe pe care vor ei să le alunge sânt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbei române încât trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți; și cum că limba se deșiră alungând vorbe d-o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniștii noștri” (Ms. 2257, IX, 460). Limba nu permite a i se altoi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
puristă latinizantă, el avertizează: „Celor ce vor o purificare absolută a limbei le vom răspunde că acele vorbe pe care vor ei să le alunge sânt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbei române încât trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți; și cum că limba se deșiră alungând vorbe d-o iluzorie origine slavă e dovadă în latiniștii noștri” (Ms. 2257, IX, 460). Limba nu permite a i se altoi „fizionomia alteia cu totul străine de ea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
imaginii asupra substratului pentru a include constituirea limbii române în evoluția comună a peisajului etnolingvistic din jumătatea de est a Europei. Pornind de la aprecierea citată mai sus cum că elementele considerate străine „sânt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbei române încât trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți” se poate conchide că Eminescu percepea aceste elemente ca originare și indispensabile. Trebuia însă elaborată teoria necesară înlăturării limitărilor neogramatice. Începutul realizat de E. în această privință are valoare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbii române în evoluția comună a peisajului etnolingvistic din jumătatea de est a Europei. Pornind de la aprecierea citată mai sus cum că elementele considerate străine „sânt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbei române încât trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți” se poate conchide că Eminescu percepea aceste elemente ca originare și indispensabile. Trebuia însă elaborată teoria necesară înlăturării limitărilor neogramatice. Începutul realizat de E. în această privință are valoare de principiu în abordarea istoriei cuvântului românesc
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
apare tiparul în țara Românească, Transilvania, Moldova. Coresi desfășoară o intensă activitate de tipărire. în 1502 este semnalat un medic venețian chemat de ștefan cel Mare alături de alți medici străini. Ctitoriile voievozilor români cu școlile lor de arhitectură, sculptură, gravură, pictură, țesături etc. au avut ca scop și păstrarea tradiției populare, între care și a medicinei. a etnoiatriei singura care a asigurat sănătatea poporului român care în timp, în evoluția istoriei, a fost greu încercat de războaie și epidemii. În asigurarea progresului
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și medicii arabi aprofundează procedurile practicate de Geber și Al Razi, realizează sarea de amoniac, alaunul, salpetru, acizii sulfuric, nitric, clorhidric, deci acizii minerali și unii acizi organici. Toate aceste produse au implicații în farmacopee, în prepararea sticlei, ceramicii, faianței, țesăturilor, coloranților, parfumurilor, dezinfectanților, îngrășămintelor agricole etc. Toate datele furnizate de alchimie, de fapt unesc cunoștințele diverse ca ceramica și faianța din artele decorative cu știința și de asemenea cu medicina. Paracelsus, vizionarul, a gândit și întrevăzut sănătatea lumii prin dezvoltarea
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
câte asemenea cazuri a înregistrat literatura română înainte și după Caragiale ?[...] Și e de observat că situația dramatică, nu o dată tragică, nu dublează numai comicul, adăugându-se în piese de un alt registru, ci se îngemănează cu acesta, pătrunde în țesătura lui constitutivă, în sfârșit, ea există ca un fundal grav în opera lui Caragiale, constituind explicația reacției violente a personajelor sale, când sunt puse la grave încercări, de cele mai multe ori prin ele însele deloc comice"28. Dintre studiile foarte recente
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
a putut constata că direcția prioritară în literatura noastră de factură comică este marcată de semnul Caragiale și că în foarte puține cazuri există derapaje de la aceasta. Însă printr-o astfel de complinire analitică, de împletire a firului Ariadnei din țesătura comicului și a caragialismului, va rezulta mai vizibil instaurarea unei tradiții deloc de neglijat în literatura română. Mai concret, dacă în privința satirei, a parodiei, a grotescului și a umorului, nu se poate susține că doar contribuția lui Caragiale a înrâurit
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
literar. Ea urmărește să scoată în evidență, din compoziția povestirii, "arhitectura conceptuală implicată, liniile majore ale clasificării, opțiunile în decuparea și codificarea realității, rețeaua de raporturi instituite de narațiune prin procedeele specifice acesteia între diversele elemente care intervin în cursul țesăturii dramatice". Mitologul încearcă, prin urmare, să reconstituie o "ideologie" înțeleasă ca o concepție și o apreciere a marilor forțe care, "în relațiile lor reciproce, în justul lor echilibru, domină lumea, deopotrivă naturală și supranaturală, oamenii și societatea, făcându-le ceea ce
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ori alte ființe fabuloase. Rădăcina obiectivă a reflectării mitice o constituie gradul scăzut de dezvoltare a forțelor de producție și, implicit, al dominării forțelor naturii prin imaginație."302 Chiar dacă la un alt nivel, incomparabil mai rafinat și mai abil în țesătura ideilor, Barthes oferă prin "semiologia marxistă" pe care o profesează un exemplu concludent pentru relația mitului cu ideologia. Pentru el, mitul fiind "un mod de semnificare", prin urmare orice putând deveni un mit (imagini, lucruri, practici, persoane), "miticitatea" nu este
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]