7,853 matches
-
a se îndrepta apoi cu pași tot mai repezi spre ușă, aproape în fugă. „Încă se teme, amărâta asta. Oare pricepe cam ce vreau să fac cu ea? Nu cred ... Oricum, trebuie să fiu atent. Altfel ... dacă intru în mâna țiganilor, nu scap teafăr. Dar nici s-o iert, nu pot. E bunicică rău, a dracului țigăncușă! Trebuie să-mi fac un plan ca lumea. Chiar în seara asta", s-a hotărât Mișu în timp ce dușul îl stropea cu apă călduță. A
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361827_a_363156]
-
Cel puțin așa i-a fost inoculată, de bunici și părinți, această convingere și teamă, încă de când era o copiliță. „Staborul” ar fi fost chemat să facă judecata. Ar fi avut de suferit și fata și băiatul, dacă erau amândoi țigani. Iar fata, printre altele, nu ar mai fi primit zestre și nu ar mai fi avut nuntă mare la căsătorie, după obicei, indiferent cu cine și când s-ar fi petrecut. Nu se mai încumeta nimeni s-o cumpere cu
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de pescuit. Când i-am povestit ce am pățit și m-a văzut în ce hal arăt, după descrierea pe care am făcut-o individului, mi-a spus că acela era unul dintre țiganii de care era plină Medgidia la acea vreme, fost pușcăriaș, abia eliberat. Nu era mare lucru că și-a găsit să se distreze cu mine, dar, în imaginația mea, acest incident a produs un adevărat cutremur. De aceea, primul lucru
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
întâmplări cu mult mai zguduitoare, i s-a părut oribilă, dat fiind faptul că victima a fost o copilă inocentă, neștiutoare, de bună credință și lipsită de apărare. „Ce putea ști o fetiță de 10-11 ani? Mai ales că la țigani se respectă fecioria... E la mare preț, chiar dacă au început și ei să se „emancipeze”, luați de valul lumii moderne. Acum au televizoare și văd atât de multe porcării... Ce discernământ au ei? Ce să înțeleagă din toate scenele acelea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361968_a_363297]
-
în a se supune unei ordini și rânduieli, pentru că așa sunt românii. Poporul român este împrăștiat din fire, iată nu mai avem nici dacul, nici creștinul de altădată; acum se căsătoresc negru cu alb, ortodoxul cu protestantul, catolicul cu africanul, țiganul cu românul, încât firea, la un moment dat, structura psihologică, se schimbă. Tot acest amalgam de națiuni dă naștere acestor răutăți și acestor blestemății pe care le avem în familiile noastre. Însă nu cred că sufletul trebuie forțat. Eu la
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA UNUI AN DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361997_a_363326]
-
pronunțat, ieșite în evidență fiind, două corzi de viță legate cu un țăruș. După anul 1700, satul a căpătat un aspect unitar, fără hiatusuri în interiorul zonelor locuite; pe Valea Hijului și, până la Valea Purcărețului, au locuit și locuiesc și azi țigani, în timp ce, de la Valea Purcărețului, în jos pe drum, pe Deal și până la Valea Vălceilor, români, iar de aici până la Valea Hotarului (și azi, chiar mai încolo cu cca. 300 de metri), iarăși țigani. La începutul veacului al XVIII-lea, ținutul
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Purcărețului, au locuit și locuiesc și azi țigani, în timp ce, de la Valea Purcărețului, în jos pe drum, pe Deal și până la Valea Vălceilor, români, iar de aici până la Valea Hotarului (și azi, chiar mai încolo cu cca. 300 de metri), iarăși țigani. La începutul veacului al XVIII-lea, ținutul a fost cuprins de o foamete mare, datorită inundațiilor și recoltelor slabe. Pentru familiile care au primit drepturi nobiliare, nemeșii, situația a fost mai ușoară,deoarece aceștia erau scutiți de dări și robotă
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
Roma și, în al doilea rând, că numărul acesteia este într-o continuă creștere: așa cum arătam și mai devreme, la 1750, erau 274 de suflete, iar la 1847, 499 de suflete. Începând cu anul 1896, constatăm în toate statisticile prezența țiganilor. Aceștia au fost aduși începând cu anul 1895, de către învățătorul Vasile Merlaș, care era și judele satului, pentru a lucra la construcția casei (locuită azi de către Mircea Merlaș, împreună cu familia). Revenind, să spunem că, la 1896, erau 625 de suflete
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
au fost aduși începând cu anul 1895, de către învățătorul Vasile Merlaș, care era și judele satului, pentru a lucra la construcția casei (locuită azi de către Mircea Merlaș, împreună cu familia). Revenind, să spunem că, la 1896, erau 625 de suflete, împreună cu țiganii (element etnic nelipsit de atunci și, majoritar astăzi), la 1906 - 644 de suflete, 1910 - 790 de suflete, 1920 - 749 de suflete. La 1930, cu ocazia primului recensământ din România Mare, era precizată populația pe etnii: 845 de suflete, din care
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
de atunci și, majoritar astăzi), la 1906 - 644 de suflete, 1910 - 790 de suflete, 1920 - 749 de suflete. La 1930, cu ocazia primului recensământ din România Mare, era precizată populația pe etnii: 845 de suflete, din care 640 români, 183 țigani și 22 evrei. În decursul existenței sale, satul Chelința a avut mai multe biserici. Consultând arhiva parohială Chelința în urmă cu mai mulți ani, am descoperit faptul că prima biserică a satului a fost construită în zona numită „Arini”, undeva
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
mângâi petala ieșită din floare.” ( „Pomul speranței”) . Gingășia, umorul sunt caracteristice întoarcerii în timpul inocenței, copilăriei, nu neapărat liniștită, dar trăită efervecent, în aduceri aminte emoționante, topite în pagini de un fel de „autobiografie literară” („ Barza”, „Burcuș”„,Praștia”, „La spânzit”, „Sacul țiganului”, etc.”). Comuniunea cu natura e prezentă, e încărcată de emoție în „Alunul sufletului meu”, iar iubirea „adolescentină” în „Învăț...meserie”, „Dacă trișezi, viața nu te iartă!”. Școala, etape și întâmplări din diferitele perioade ale devenirii autorului stau mărturie în prozele
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
-l scaldă pe toată lungimea lui. Ca toate orașele noi, este uniform, fără vestigii și tradiții, Orșova Veche aflându-se sub undele lacului de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier. Peste cinzeci la sută din populația lui este formată din țigani... Un mare neajuns, cel puțin pentru mine, îl constituie faptul că aici este zonă de frontieră, și încă una foarte căutată de cei care vor să treacă dincolo, iar eu cu fizionomia mea nu prea ortodoxă, sunt foarte des oprit
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
azi... "Zorile"-n " Avertisment" "Clipele", în " Rădăcini" "Migrația"-n "Lacrimi de piatră" "Neliniști" multe în "Micimi" "Nisipuri", " Lozul", "Despre viață" "Arderi", " Pasăre de dor" "Între soți" : "Ai cui orfani ?" "Dotare"..." Unui fumător" "Roata"-n " Nunta iadului" "Nebunul", " Copilăria" "Căruțe cu țigani" și "Alba-negra" "Regretul și invidia"... " Umbra", "La masă","Viața" "Drumul", " Speranțe"și "Împăcare" "Nemâncații"-n " Cumpenele serii" "Obârșie", " Îngemănare" "Și-am adunat" : "Bacoviană", "Eminescu, Grigorescu" "Câți ani (oare) au trecut ?" "Dorul", "Brâncuși", " George Enescu" "Marmura Mioriței", "Țărm pustiu", "O mână
(EU NU !) M-AM SINUCIS ÎN GÂNDURI NE SPUNE SCR.ÎNV.CONSTANTIN STANCIU. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365326_a_366655]
-
se dădea prescură și vin, un cogeamite osul de tendon oferea gratis colivă fiecărui trecător, eram împrăștiați peste tot pe calea ferată iar câinii ne trăgeau osemintele după ei, semnalele toate erau pe roșu și trenul a rămas fără de osii, țiganii le vânduseră la fier vechi, la semnalele de intrare stăteau soldații spălați de ploi cu carabina spânzurată de grumaz, iar ciorile le ciuguleau glontul ce rămânse-se pe țeavă, la poarta de intrare a gării stătea mumia poștașului și mă striga
MI-A VENIT SOLDA de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365511_a_366840]
-
vechi sunt variantele conjugărilor verbului "a fi", persoana I-a sg: siom, siniom, isiniom, hom, hium. Iar dialectele mai noi sunt de tipul: sem, isinem, sim, sîm. Ceea ce lipsește acestei clasificări este tocmai punctul de referință. Adică mai pe înțelesul țiganilor fără prea multă școală, ca să hotărăsc dacă Marceluș, fiul lui Marcel de pildă, este cu adevărat fiul lui, trebuie să îl comparăm cu cel mai vechi în ani. În cazul nostru, Marcel este clar tatăl lui Marceluș doar dacă seamănă
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
în grafie proprie, nu în alfabetul de la Varșovia): "Kana e rroma paramiciaren mashkar lende," mashkar amende, e romende", sar phenel pe E ROMANE CHIBIATE." Cum AR trebui să înțeleagă textul un rom nativ: "Când romii povestesc între ei, "între noi, țiganii", cum se spune în limba romani." Cum înțelege în realitate un rom nativ: "Când romii (???) între ei, între noi, EA, țiganii la ei, cum se spune EA țigănesc în limbă." Dacă dumneavoastră, cititori români ați înțeles ceva, apoi tot atât
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
E ROMANE CHIBIATE." Cum AR trebui să înțeleagă textul un rom nativ: "Când romii povestesc între ei, "între noi, țiganii", cum se spune în limba romani." Cum înțelege în realitate un rom nativ: "Când romii (???) între ei, între noi, EA, țiganii la ei, cum se spune EA țigănesc în limbă." Dacă dumneavoastră, cititori români ați înțeles ceva, apoi tot atât a înțeles și un țigan căldărar. Analiza construcției: Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
limba romani." Cum înțelege în realitate un rom nativ: "Când romii (???) între ei, între noi, EA, țiganii la ei, cum se spune EA țigănesc în limbă." Dacă dumneavoastră, cititori români ați înțeles ceva, apoi tot atât a înțeles și un țigan căldărar. Analiza construcției: Paramiciaren-verbul inventat ad-hoc "ei povestesc", nu există la căldărari. Corect ar fi "Kana le rom(a) phenen paramicha"- cînd romii spun povești. "Maskhar lende" este incorect, pt. că romii folosesc pronumele reflexiv "pende", corect ar fi "mashkar
POVEŞTI ÎN GRAIURILE ROMILOR , SAU RECENZIE CONSTRUCTIV-REVELATOARE. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365517_a_366846]
-
au săturat de propria identitate au cerut, iar unii din conducerea alogenă de la București au admis, denumirea de romi, situație care a adus grave prejudicii denumirii limbii române, aceasta fiind confundată cu limba romani astfel ca ea a devenit limba țiganilor, iar in străinătate datorită acestei aberații vorbitorii de limbă română sunt considerați țigani, deși sunt dacoromâni; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă respectul limbii române, cea mai veche limbă europeană, muma tuturor limbilor Europei și nu
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
București au admis, denumirea de romi, situație care a adus grave prejudicii denumirii limbii române, aceasta fiind confundată cu limba romani astfel ca ea a devenit limba țiganilor, iar in străinătate datorită acestei aberații vorbitorii de limbă română sunt considerați țigani, deși sunt dacoromâni; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă respectul limbii române, cea mai veche limbă europeană, muma tuturor limbilor Europei și nu numai; g) considerînd că denumirea de daci, cu perioada de tranziție de dacoromâni
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
tranziție de dacoromâni, corespunde mai bine perioadei de atacuri mortale asupra limbii române și asupra identității naționale și că este destul de tîrziu pentru a interzice denumirea de romi astfel încît să se poată face deosebirea dintre dacoromâni și romo-români (adică țigani din România), h) apreciind că inițiativa stabilirii prin lege simultan atît in România cît și in Moldova a zilei limbii române este o măsura necesară și oportună pentru identitatea națională a noastră Solicităm parlamentelor și guvernelor, academiilor naționale și organizațiilor
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
dacoromână, așa cum admite și Academia Română, care pe viitor ar trebui să se denumească Academie DacoRomână.. 4. Scoaterea din acte oficiale a abrevierii de rom pentru cuvîntul român, introducerea etnonimului dac și revenirea la denumirea clasică, originală, consacrată și adevărată de țigan pentru această etnie în actele publice este o datorie de respect pentru limba română. 5. Adoptarea principiului egalității de tratament, al reciprocității pentru acele minorități stabilite în România ale căror state naționale nu acordă același regim al drepturilor și obligațiilor
MEMORIU PRIVIND CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI LIMBII ROMÂNE LA 31 AUGUST de GEO STROE în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365006_a_366335]
-
în ședința foto a plaselor monofilament, combinatele în schele nu mai otrăvesc nici văzduhul, printre nori, Făgărașul găzduiește hoteluri de gheață, Șelimbăr, o mare bătălie cu un necunoscut obelisc ridicat din iarba crescută crunt în năvalnice uitări, sași părăsind urbe țigani cu merțane puhoi ocupând cetăți ridicate împotriva hunilor asiatici claxonând căruțe de țărani, Mihai Viteazul e doar vis de român născut la câmpie într-un sat de Floci, în niciun oraș nu a cerut statuie, fiul lui, Nicolae dorea și
MIRIAPODELE DECADENŢEI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365025_a_366354]
-
Acasă > Impact > Analize > MIHAIL KOGĂLNICEANU DESPRE LIMBA ROMÂNI/ȚIGĂNEASCA Autor: Marian Nuțu Cârpaci Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului Mihail Kogălniceanu scria în 1837 în Schița despre Țigani: „Sân/han Rom?”. Kogălniceanu afirmă că acestea sunt cuvinte sacramentale,prin care romii își afirmă originea și se înțeleg chiar dacă sunt de la „antipozi”: „Romii înțelegându- se își încep dânsul bucuriei” (pagina 26 https://archive.org/details/esquissesurlhis00koggoog) „Geniul limbei păstrează
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]
-
antipozi”: „Romii înțelegându- se își încep dânsul bucuriei” (pagina 26 https://archive.org/details/esquissesurlhis00koggoog) „Geniul limbei păstrează vechimea ei, origina să indostană, si nu e lipsit de interes de a studia o limbă indiană în mijlocul Europei. Prin limba lor, Țiganii se cred mîndri, disprețuiesc pe celelalte popoare și trăesc în caste deosebite, păstrîndu-și obiceiurile și viața nomada.... Limba i-a făcut să respingă cultură și prin ea au putut indura la noi în țară viața de robie în timp de
ȚIGĂNEASCĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365191_a_366520]