2,432 matches
-
în consonanță cu sensibilitatea cititorului de azi. Octavian Soviany vede în această inaptitudine „curajul de a cultiva, indiferentă la experimentalismele de tot felul, o lirică a emoției pure“. Autoarea este lipsită de temperament artistic, astfel încât versurile ei, șterse, greu de ținut minte, îl lasă indiferent pe cititor. Prefațatorul consideră însă că ea este intenționat inexpresivă, „elaborându-și poemele cu o anumită știință a surdinelor, cu o tehnică a estompării care răcește pulsiunile pasionale“. Poeta, care avea cândva un anumit fior liric
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fie și în versuri, despre ei trebuie să o facem cu toată seriozitatea și nu să-i ridiculizăm involuntar, ridicându-i în slăvi cu un patetism teatral. Versuri usor de uitat Cei mai mulți poeți se străduiesc să scrie versuri ușor de ținut minte. Maria Dincă și Dan Apetrei, autorii volumului Poemele anotimpurilor - în ritmuri de haiku (Focus, Petroșani, 2002), încearcă, dimpotrivă, să scrie versuri ușor de uitat. Și reușesc. Poemele din cartea la care au colaborat (scriind fiecare câte jumătate din ea
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sală de așteptare plină de persoane vorbărețe sunt transcrise de autorul cărții cu maximă seriozitate. Mai lipsește cugetarea „iarba e verde“, pentru ca seria să fie completă. În tot volumul există o singură strofă care dovedește o anumită sensibilitate și merită ținută minte: „Pe o sârmă / cu becuri colorate / stau întinse la frig / sărbătorile de iarnă.“ (Dezamăgire) În rest, poemele sunt inexpresive și nerelevante, sunt surogate de poeme. Cel mai regretabil este faptul că Vasile Man se erijează adeseori în sfătuitor al
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
șuturi și capete, săriseră În sus, tropăiseră pe nisip. Sau În umbra hangarelor scoseseră cărțile și citiseră biologie sau chimie, filosofie, pregătindu-se poate pentru examene. Apoi el și părintele Newell fuseseră chemați să se uite la niște lunetiști capturați, ținuți fedeleș și legați la ochi În remorca unui camion,. Sub aceste zdrențe de la ochi, fețele disperate, ca și cum asta n-ar fi fost o afacere de-a dreptul măruntă. Vedeai asemenea lucruri, și apoi altele, și apoi Încă altele. Și evident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
strănepotul lui Gingis han avea demult reputația unui luptător destoinic și a unui conducător luminat. Cu excepția Veneției și a Moldovei, unde se ciocnise de același om, toate misiunile sale fuseseră Încununate de succes. „Amir Baian, repetă În gând Alexandru. De ținut minte acest nume. Poate că omul acela are și un chip”. Pe corabie lucrurile păreau să se Înrăutățească. Ienicerii Înconjurau echipajul de pe punte. Căpitanul gesticula larg, ca și cum ar fi refuzat un ordin, dar poate că gesturile sale le erau destinate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Îl zărise. Dansatorii, numai bărbați, purtând tradiționalul sarong alb, țineau În mâini niște cuțite Încovoiate cu care Începuseră să se lovească pe ei Înșiși. Unii se prăbușeau și se zvârcoleau de durere, alții se răsuceau și tremurau, cu lamele cuțitelor ținute strâns lipite de piept. Aveau musculatura puternică, bine dezvoltată, iar din pricina transpirației păreau unși cu ulei. Ochii Îi țineau larg deschiși, dar priveau În gol, iar unii dintre ei plângeau. Așa cum le dicta ritualul, căzuseră În transă. Nu se mai
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îi era Încă puternică și limpede, poate că ceva mai adâncă decât Înainte; dar n-a mai avut același efect asupra ei ca odinioară. — Sunt atâtea alte lucruri importante la care trebuie să vă gândiți, o mulțime de persoane de ținut minte, nu una ca mine. — Oricare persoană merită să fie ținută minte. — Am adus ceva pentru dumneavoastră, a zis Margaret, ară tând spre plicul din mâna aghiotantului. E ceva pe care... hm... poporul meu ar dori să vi-l ofere
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cum râde? Musa nu a văzut-o niciodată nici măcar zâmbind. Câți ani o fi având? Și iar zvâcnește dintre așternu turi, împinge între pernele cu ciucuri mari, de catifea trupul ivoriu al grecoaicei și dă fuga la căpătâiul oaselor strivite, ținute laolaltă de pielea mereu unsă cu pomezi aduse din Egipt. Genele ei sunt lungi. Atât de lungi... Nu le văzuse până acum. Mereu umede, mereu fremătătoare, ca antenele unui fluture. Isabel? Zbaterea se întețește, dar nu, pleoapele nu se deschid
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
inele enorme pe degete. E Léa lui Alexandre! Fata cu păr roșu și accent estic! Un ușor accent estic - ea e Lea/Léa/Delia Hriavu, mătușa fantastică, hoașca havishamică, iubita enigmatică, dotată cu abilități botanice peste medie, femeia imposibil de ținut minte, studenta pariziană, stăpâna casei din Intrarea Vâlcului, fata din poză, în rochia pastel! Ești mulțumit de tine. Ai ghicit ce vrea să facă autorul. E timpul să te ovaționăm. „Vezi piatra asta?“ îmi spunea Lea când eram mic și
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
întoarce capul și vede un om cu bot de lup. Contrastul cu ochii lui blânzi e nimicitor. Mâinile îi sunt acoperite de păr negru și aspru, iar gesturile lui sunt elegante. Parcă ar fi un maître d’hotel, cu o ținută necorespun zătoare. Lupul uman ține în mâna stângă un pistol supradimensionat. Iar țeava nesfârșită a pistolului țintește spre inima omului fără față. Uită-te în spate, spune calm norul. Se întoarce. Vede un om complet dezbrăcat. Torsul lui e musculos
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
camera de consiliu și terasele unde domnii și doamnele lor își beau cidrul, berea și limonada, fusese deja demolat. Cred că arhivele și cupele, sculpturile și plachetele fuseseră adăpostite cu grijă în altă parte. Probabil evidența contabilă e în continuare ținută și chiar argintăria e lustruită, pentru că clubul poate continua să existe cu ușurință fără noi, chiar pe timpul iernii, chiar atunci cînd clădirea a dispărut; clubul poate redeveni de îndată cel de odinioară, cu oameni noi. Nu știu dacă ar trebui
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
și privesc în sus unde totul e la fel de negru ca în jurul meu. Cînd se vor reîntoarce avioanele din est, mîine, obosiții oameni ai aerului vor vedea din cabină zori de ziuă și lumina mișcîndu-se dinspre est spre vest peste bietul ținut. Vor vedea primele săgeți de lumină poleind unele locuri cu argint. Un lac, un iaz, un canal, o porțiune a rîului care îmbrățișează orașul ca un braț de copil. Și cînd noaptea se transformă în zi, totul devine dublu în
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
țiganilor sau pe ulițele pline de cafenele, prăvălii și bisericuțe ale cartierului oriental, dezvăluindu-i acea dimensiune fascinantă a unui oraș irevocabil înțepenit și, parcă de groaza unei catastrofe indefinite, părăsit de locuitori, refugiați cu toții în spatele pleoapelor închise, într-un ținut vecin cu neființa. într-una din serile de decembrie, în preajma Crăciunului, după o zi de somn, Carol se sculă și începu să se îmbrace, pregătindu-se să iasă. Filip dormea încă, cu ochii deschiși. Carol îl privi cu atenție. Știa
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
DUPĂ LUNGI PREUMBLĂRI îI AJUNSE oboseala și frigul pătrunse în măduva oaselor. Undeva în urmă se auzeau copite de cai, bătând ritmic pe caldarâmul uliței. în curând apărură din întuneric farurile cu lămpi cu carbid ale unei birje de lux, ținută probabil de un muscal, din aceia scopiți, refugiați de prigoana ortodoxiei ruse. Ești liber, birjar? Liber sunt, batiușka Filip, ca pasărea cerului, răspunse birjarul cu un puternic accent rusesc. De unde naiba mă cunoști, maladeț? întrebă Filip surprins. Doar n-oi
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
și sub mâna cu bisturiul, În ea, a neîntrecutului chirurg. Și iată cum, Încetîncet, anii s-au scurs, trupurile celor doi au Îmbătrânit, iar feciorul a ajuns mare de tot, printre cadrele universitare din capitala acelui istoric și de legendă ținut românesc. Ilustrul fiu de bani gata și unanim acceptat În rândurile titraților cu studii Înalte și cu lucrări personale, cuprinzând, chipurile, dintre cele mai răsunătoare idei și realizări de superioară performanță științifică, devenise un fel de pisc, un fel de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
stă pe trotuar cu o cameră de filmat lipită de un ochi, filmând autobuzul care trage pe dreapta. A adus un teanc de cărți de vizită pe care le-a împărțit ca să ne arate că e detectiv particular. Cu videocamera ținută ca o mască, acoperindu-i jumătate din față, ne-a filmat în timp ce trecea pe culoar spre un loc liber din spate, orbindu-ne pe toți cu lumina camerei. După încă vreun cvartal, a urcat la bord Pețitorul, cu urme de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
fără căldură. Toți copacii de cristal din încăpere sunt stinși, lumina roșu-gălbuie ne joacă pe fețe, reflexe de lumină roșu-gălbui tremură pe panourile de lemn și pe podeaua cu dale de piatră. Doar ăștia cinci, spune doamna Clark, plictisiți și ținuți înăuntru de ploaie. Shelley și compania. Își citeau pe rând unii altora dintr-o colecție de povești nemțești cu fantome intitulată Fantasmagoriana. — Lordul Byron, spune doamna Clark, nu putea suferi cartea. Byron le-a zis că era mai mult talent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
spune da. Îl ajută faptul că nu-l cunoaște pe artistul de printuri. Patronul galeriei îi dă un pistol și-i spune să poarte un ciorap de nailon tras pe față. Pistolul e de mărimea mâinii cu degetele întinse, dar ținute strâns. Un instrument ușor de ascuns în palmă, e de mărimea unei etichete de colet, și face și el o treabă pe vecie. Artistul neglijent se va afla în galerie până la ora închiderii. După care se va îndrepta pe jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
au terminat cu analul la 46:34:07:15. Întrucât filmele astea se termină toate la fel, contează cum ajungi acolo, călătoria până la marele orgasm e importantă. Orgasmul e doar o simplă formalitate. Material de duzină. Un alt lucru de ținut minte e că lungimea unui cadru într-un film video e de la opt până la cincisprezece secunde. Tess și Nelson trebuie să lucreze împreună cam câte douăzeci de secunde odată. După care, trebuie să se scoale și să apese pe butonul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
el ăla care se îndrăgostește. Orice poveste are nevoie de un subiect secundar romantic, spune el, ținându-și pantalonii cu o mână. Ca să acoperim toate segmentele de marketing, avem nevoie de doi tineri prinși într-o domnișoaragoste adâncă și deznădăjduită, ținuți departe unul de altul de un personaj crud și rău. Sfântul Fără-Mațe stă de vorbă cu domnișoara Hapciu în salonul italian cu scaunele lui brodate și fâșii de mătase verde între ferestrele înalte cu geam oglindă: e locul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
podea, netezindu-i părul, Cora îi spune un nume. Unul la întâmplare. Al unui alt detectiv. Ochii i se îngustează, și, scuturând din cap, omul cu agendă și stilou zice: — Pifda măfii dă ficălos! Când vorbește se întrevăd jumătățile limbii ținute împreună de copci negre. Detectivul care-l aduce pe băiețel șchiopătează. Toate cele cinci lame au dispărut. După asta, Cora a trebuit să discute cu cineva de la o clinică. Nimeni nu știe cum a intrat în posesia specimenului ăluia biologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
un soi de jachetă neagră. E o uniformă militară sau un costum de patinaj artistic, din stofă de lână neagră, cu două rânduri de nasturi de alamă în față. Parcă-i o majoretă neagră de catifea, cu nasul ei despicat, ținut laolaltă de cojile de un roșu închis. Își vâră mâinile prin mânecile lungi, apoi îi spune Sfântului Fără-Mațe — Mă închei? Flutură ce-a mai rămas din mâinile ei și zice: N-am degetele de care-aș avea nevoie. Degetele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
de lemn, oribil de ordinar lângă volanele sale de mătase. Stătuse În picioare tot restul vizitei. Vorbise cu el În franceză, ceea ce Îl tulburase pe ofițerul ulanilor care stătea deoparte, la o distanță acceptabilă, cu sabia scoasă, ținută la umăr. Ținută care trăda nu atât salutul de onoare al străjii față de o aristocrată (a cărei descendență era tot atât de veche ca și a Împăratului), ci mai degrabă o măsură de precauție și chiar un avertisment adresat vizitatorului trufaș din cazemata imperială. „Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
superstițioasă. Cât despre Nicanor Galan, el nu lua în seamă ce avea să se întâmple în curtea lui, de parcă mai petrecuse de nu știu câte ori asemenea așteptări. Ca și mai înainte, se întorcea acasă noaptea, târziu, hlizind prostește. În adunările generale, ținute, la căminul cultural, de președintele colhozului și de colectiviștii din Goldana, la convocarea Partidului muncitorilor și țăranilor, se măcinau multe cuvinte, dar se alegea înțelepciune puțină, ca o mână de mălai, în zilele de foamete. Aici, nici lui Nicanor nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
curățenie, printre care o ascunsese grijuliu. În văzul unui buldog de la recepție, ce avea niște ochi de broască, și al altor două cameriste, care traversau holul, ca la paradă, cu aspiratorul de praf și cu teurile de spălat pe jos ținute fest, drept în sus, el sărută mâna patroanei, ceremonios , rece și distant, luându-și de la toți la revedere. Oarecum ușurat de obligații, după ce insistase să-i împingă Melaniei douăzeci și cinci de milioane de lei, cu lucrurile lui și ale hotelului corect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]