12,690 matches
-
îi vorbește de iubirea și respectul ce le-a simțit de-a lungul vremurilor la supușii ei față de domnul Brâncoveanu și familia lui ucisă în condiții groaznice, în încercarea de a-și proteja supușii. Suntem conduși așa prin istoria acelui ținut redată cu acuratețe și exactitate și facem cunoștință cu locuitorii lui, mândri de strămoșii lor, sentiment de care nu este lipsită nici autoarea ca aparținătoare trup și suflet lor. Întâlnirea miraculoasă o face pe tânără să revină la numele cu
MARIA DOBRIN TE ÎNDEAMNĂ SĂ CREZI ÎN VISE de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350553_a_351882]
-
marii feudali și, astfel, cercetarea antropologică modernă privind istoria noastră trebuie să acționeze cu mijloacele ei multidisciplinare pentru a defini trăsăturile existenței și devenirii noastre în mileniul negru al năvălitorilor care ardeau urmele vechii Europe, pretinzându-se descălecători pe un ținut bogat, care li se oferea lor prin nelocuire și nu prin izolarea sau înrobirea celor de obârșie. Este vorba de studiul despre „Obștile sătești - leagănul neamului românesc” al profesorului doctor George Baciu, deopotrivă cărturar asiduu și delicat poet, angajat în
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > PROF. DR. MIHAELA ROȘU BÎNĂ: DESPRE ȚINUTUL PUR AL POEZIEI - O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV "NUNTA CUVINTELOR" Autor: Nicolae Negulescu Publicat în: Ediția nr. 1244 din 28 mai 2014 Toate Articolele Autorului Autorul Articolului: Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă Ediția trilingvă a volumului Nunta Cuvintelor, aparținând
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
Dr. Mihaela Roșu Bînă Ediția trilingvă a volumului Nunta Cuvintelor, aparținând poetului și omului de cultură contemporan, Nicolae N. Negulescu, apărută în 2013, la Editura „Singur”, se constituie într-un veritabil discurs hermeneutic, deopotrivă prag și treaptă a înălțării spre ținuturile pure ale gândirii poetice născătoare de hierofanii. Poezia este, prin excelență, un spațiu eterat, rezervat inițaților sau celor hărăziți de soartă să reveleze prin cuvânt inefabilul traseu al minții și al sufletului spre lumea văzutelor și a mai puțin văzutelor
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
al nunții cuvintelor. Tăcerea solemnă, precede această nouă facere. Creația, poezia, este consecința unei practici îndelungate de adorație sublimă, dar și de evlavioasă învățare sub semnul magic al cifrei șapte „prin ochii scăpărători/ ai vieții celor șapte Universuri”. Refuzat profanilor, ținutul pur al Poeziei este lumea de dincolo de versant, a nevăzutelor, ce scapă percepței comune. Semnele puse de Dumnezeu în cer și pe pământ, urmele lăsate în ape sau pe zăpadă nu sunt accesibile oricui, ci doar Inițiatului, Hermeneutului, Maestrului. În
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
același plan cu deschiderile dramatice ale cunoașterii moderne. Poemele volumului Nunta Cuvintelor se structurează în două măsuri lăuntrice, de contemplare și avânt, tempouri pe care cititorul le intuiește și care îl conduc spre starea de grație premergătoare intrării într-un ținut eliberat de vremelnica impuritate mundană. Nostalgia recâștigării statutului binecuvântat al Logosului presupune viețuire în zona de puritate și lumină a Poeziei. Conținuturile inconștientului activate prin verb evocă tocmai nostalgia Paradisul primordial și a Timpul său acronic și îngăduie retrăirea prin
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
condusă nu numai de un instinct sigur, ci mai ales de o îndelungată și laborioasă sublimare a imaginii artistice. Dincolo de aceste indiscutabile calități, parcursul hermeneutic desfășurat de inițiatul, Nicolae N. Negulescu, conduce pașii neofitului-cititor spre ceea ce am numit în titlu Ținutul pur al Poeziei. Regăsirea acestor imagini, regruparea și actualizarea lor scot în evidență edificiul unei mitologii personale în stare latentă, activată de trăirea inconfundabilă a comuniunii cu universul. Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă Referință Bibliografică: Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
al Poeziei. Regăsirea acestor imagini, regruparea și actualizarea lor scot în evidență edificiul unei mitologii personale în stare latentă, activată de trăirea inconfundabilă a comuniunii cu universul. Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă Referință Bibliografică: Prof. Dr. Mihaela Roșu Bînă: Despre ținutul pur al Poeziei - O nouă cronică despre volumul trilingv Nunta Cuvintelor / Nicolae Negulescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1244, Anul IV, 28 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Negulescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
O NOUĂ CRONICĂ DESPRE VOLUMUL TRILINGV NUNTA CUVINTELOR de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350585_a_351914]
-
semn al unei divinități capabile să ne arate drumul către adevăr. În inima profesorului se ascunse o lacrimă de duioșie. O amintire, poate a unei mult prea îndepărtate copilării, atunci când mama le spunea copiilor în dimineața primei zăpezi căzute peste ținuturile de basm ale Bucovinei natale că, iată, suntem din nou iertați de păcate. Și el atunci credea ce-i spunea mama... Chiar și acum... Ieși din birou, traversă holul și se îndreptă spre ieșire. Era puțin înainte de ora începerii programului
ENIGMA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350554_a_351883]
-
personalitățile accentuate ale culturii românești actuale. Când, trecând peste prețuirea și devoțiunea ce i le porți, luciditatea și temperanța ar trebui, totuși, să domine demersul omagial întreprins. Viorel Faur a făcut ochi în urmă cu 70 de ani, într-un ținut aparte cam la jumătate distanță între vidicul Beiușului și vidicul Coului, în Dumbravani, într-o familie de țărani așezați, cu dragoste de carte. După absolvirea Facultății de Istorie a celebrei universități clujene, Viorel Faur se întoarce, ca profesor, în ținutul
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
ținut aparte cam la jumătate distanță între vidicul Beiușului și vidicul Coului, în Dumbravani, într-o familie de țărani așezați, cu dragoste de carte. După absolvirea Facultății de Istorie a celebrei universități clujene, Viorel Faur se întoarce, ca profesor, în ținutul natal, apoi este cooptat ca muzeograf, la recent înființatul Muzeu al Tarii Crișurilor, unde va desfășura o prodigioasă și plină de satisfacții muncă de organizare și cercetare. Totodată, va susține o fertilă activitate publicistică, în presa locală și în reviste
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
între care și câteva nume de mare prestigiu, aici, la muzeul orădean. Remarcabile, constituind adevărate modele, sunt studiile și cărțile despre anul revoluționar 1848-1849 în Țara Crișurilor despre reflectarea Războiului de Independență, despre anul Marii Uniri și următorii, în același ținut, sau studiul monografic dedicat localității Sighiștel etc. care i-au adus, istoricului Viorel Faur, notorietatea, nu numai printre colegii de breaslă, ci și în cadrul publicului larg. Notorietate care l-a propulsat pe Viorel Faur printre universitari - mai întâi, la Institutul
VIOREL FAUR de MIRON BLAGA în ediţia nr. 64 din 05 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350640_a_351969]
-
Valoarea”, Cheia, Efectul „Fluture”, Dragul meu Poet, „Eminescu nerelevant”, Încrucișare, Armele culturale, Samuraiul Grigoraș, Violența-i pentru lași, Mirajul societății sau Fata Morgana, II. NOSTALGII: Ciudanovița vie, plină de amintiri, Fascinația povestirilor, Primul meu teatru adevărat, O „bucățică” de ȚARĂ, Ținutul de Nord, III. IMPRESII ȘI PRIETENII: Marile lucrări izvorăsc din sensibilități universale..., „Robii Pământului - o carte de o frumusețe și sinceritate rară!”, Scriitorul este vasul Creatorului, Icoana Mariei, Poezia vie, George Anca și „Cromozomul Calcutta”, Scrierile lui Ioan Miclău, „La
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
mănăstiri și lista ar putea continua dar ... ajunge... Am constatat că poporul nostru dreptcredincios, dimpreună cu slujitorii sfintelor altare au știut să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor spiritual, care le-a purtat grija celor sufletești, în aceste ținuturi ale Crișanei, Bihorului, Sălajului și Sătmarului, timp de peste 21 de ani, în vremuri și în condiții nu întotdeauna ușoare... Am văzut multă lume, și clericală și laică, plângându-l pe părintele lor, simțindu-se de acum încolo văduviți, dar convinși
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 574 din 27 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351414_a_352743]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > AȘA GRĂIT-A ZARA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 692 din 22 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Am părăsit ținutul și lacul cel tăcut, Urcat-am sus, la munte pe drumul nebătut, Trăiam din poezie și din seninul blue, Trecut-au ani și secoli, trăiam ori, poate, nu. Din poezie pură nici Dumnezeu n-ar fi Mai mult decât o
AŞA GRĂIT-A ZARA de BORIS MEHR în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350771_a_352100]
-
Limba și Literatura Română, Bucureștiul, Toronto, Paris, Kipering... citadele impunătoare prin arhitectura construcțiilor, parcurilor și străzilor, păstrătoare de cultură seculară..., dar tot mai luminos îi apare satul Țigănești. Atunci când ridică voalul amintirilor ce s-a așezat de mulți ani peste ținutul de basm al copilăriei acoperind într-un con tainic al sufletului: bucuriile, tristețile, înflorirea sau decăderea așezării dragi inimi ei (pe perioade scurte), căci voința și vigoarea din anii tinereții mai scăzuseră, văd cum ne înfățișează într-un tablou fantastic
CU GÂNDUL ŞI SUFLETUL SPRE ROMÂNIA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350793_a_352122]
-
ursul. - Măria Ta, nu știi tu oare ce țepi are ariciul? Nimeni nu-l poate învinge! adăugă urecheatul. - Chiar crezi? Fricos mai ești! tună uriașul. Te voi apăra dacă este nevoie. Doar știi că sunt cel mai viteaz din întreg ținutul! − Să cred ce spui? păru să se îndoiască micul animal. Ursul nu credea că ce aude e adevărat: − Cum??? Și tu mă înfrunți? - Spun și eu, răspunse, timid, iepurașul. Mi-amintesc că, nu demult, cumătra vulpe te-a cam păcălit
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
mine, se mândrea ursul. - Așa este, încuviință iepurele, de aceea te-am și ales de stăpân. Ursul râse, măgulit: - Dar știu că te pricepi să-mi mângâi orgoliul, iepuraș șmecher ce ești! - Acum, că sunt stăpân la rându-mi peste ținutul albinelor, am a-ți zice și eu câteva vorbe. Ursul deveni curios: - Și, mă rog, ce ai să-mi spui? - Îți ordon să mergi cu mine! Tu ai mai multă experiență în astfel de treburi, albinele te cunosc și poate
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
toată mierea, nu eu! - Dar cum oare să fac eu asta, dacă nu mă pricep? Tu trebuie să-mi arăți, să mă înveți! - Nu știi? strigă, mirat, ursul. Atunci de ce oare te-oi fi ales să-ți dau în stăpânire ținutul albinelor? - M-am întrebat și eu asta, stăpâne, căci mierea nu e hrana mea! Și Iepurilă se tăvălea de râs, căci tare-i mai plăcea să-l vadă pe cumătrul urs strâmtorat. Văzând că a fost tras pe sfoară, ursul
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
apăra modul de viața de vânător-culegător nomad, în fața unor populații care trecuseră deja la practicarea agriculturii și sedentarizare, cum sunt de pildă frații lor hotentoții. Așa se face ca azi boșimanii sunt cei mai bine adaptați oameni la traiul în ținut secetos, știind să supraviețuiască cu apa extrem de puțină și nu cu clasicul 2,5 l de apă pe zi, cum ne recomandă noua medicul. Din punct de vedere al vieții materiale, acești oameni ar putea fi taxați ca printre cei
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
din limba Tswana-Kgala. Acest termen se traduce prin „mare sete”, iar cuvintele Khalagari, Kgalagadi ori Kalagare înseamnă „loc fără apă”. Se pare totuși că odinioară, Kalahari ar fi fost un loc mai umed decât în prezent, străvechiul lac Makgadikgadi dominând ținutul până în urmă cu 10.000 de ani. Este posibil să fi acoperit pe atunci o suprafață de circa 80.000 de km², având o adâncime de aproximativ 30 m. Arta Pentru boșimani muzica este o componentă esențială a vieții sociale
LUMEA PIERDUTĂ A IDENTITĂŢII NOASTRE: BOŞIMANII – CEI MAI VECHI OAMENI DE PE PĂMÂNT de DORU SICOE în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350863_a_352192]
-
ei, cei de aci au venit din Basarabia (așa cum se numea atunci), deoarece au fost chemați mai dinainte acolo de o împărăteasa, la origine prințesa germană, pentru a ridica nivelul de trai în anumite zone ale imperiului rus de altfel ținuturi roditoare, si mai ales pentru a da exemplu țărânilor ruși. Doamna: Da? Adevărat este că nici eu nu știu cum de voi spuneți că nemții sunt reci... Încă de mică fiind, știu că atunci când tata avea ceva de făcut și nu putea
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
mai învățat domn român până la dimitrie Cantemir,așa cum specifică Nicolae Andrei și Gh.Părnuță în Istoria învățământului din Oltenia,Editura Scrisul Românesc,1977, p.70. Domnitor ce a studiat și primit învățătură de carte la Mănăstirea Bistrița a Craioveștilor,din ținutul Vâlcii. O premieră în literatura veche de la noi este apariție eseului practicat la Râmnic cu oarecare succes în Predosloviile Mineilor lui Chesarie și Filaret, între anii 1776-1780.Aceste lucrări se disting prin calitățile literare.Alexandru Duțu cercetător caracterizat de o
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
cercetător caracterizat de o finețe a observației scrie în Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII,p.133, că tema centrală aleasă de Chesarie este evoluția istoriei și timpului. Cărțile scrise și tipărite la Râmnic,s-au în zona acestui ținut,au fost răspândite pe întreg teritoriu Principatelor Române.Acest adevăr este înserat în Evanghelierul din 1746:”nu numai în țara măriei tale ci în toate țările și ținuturile ce vorbesc limba românească...cu care să se lumineze nu numai o
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]
-
timpului. Cărțile scrise și tipărite la Râmnic,s-au în zona acestui ținut,au fost răspândite pe întreg teritoriu Principatelor Române.Acest adevăr este înserat în Evanghelierul din 1746:”nu numai în țara măriei tale ci în toate țările și ținuturile ce vorbesc limba românească...cu care să se lumineze nu numai o seamă de norod,ci toată pravoslovia.”(„Cărturari și cărți în spațiul românesc medieval” de Octavian Schiau,Editura Dacia, 1978, p.81).Autorul specivică,faptul că mai bine de
ISTORIA CĂRŢII VÂLCENE- ŞCOALA DE LA RÂMNIC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350924_a_352253]